Pârtie de 1500 de metri, inaugurată la Gura Humorului
Pârtie de 1500 de metri, inaugurată la Gura Humorului
O altă pârtie, de 1 milion de euro, a fost dată în
folosinţă, anul trecut, în Făgăraş
Schiorii români, cei care ne reprezintă în competiţiile internaţionale, spun că în România nu au unde se antrena, pentru că avem pârtii puţine şi prost făcute, aşa că preferă să se pregătească printre străini. Pentru amatori, însă, pârtiile din România sunt numai bune, iar fiecare inaugurare de pârtie reprezintă un motiv de bucurie.
Sebastian Vlădescu, primul schior pe pârtia de la Humor
Aşa s-a întâmplat şi sâmbătă, când ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Daniel Cadariu, au fost primii schiori care au coborât pe recent inaugurata pârtie de la Gura Humorului. Construită printr-un proiect european, pârtia face parte dintr-un proiect de reabilitare şi modernizare a zonei Ariniş din oraş, în valoare de 11 milioane de euro, început în 2004, care a primit finanţare în octombrie 2005, iar acum a fost inaugurat.
Pentru schiorii români, dar şi nu numai, în condiţiile în care ambasadorul Marii Britanii în România, Robin Barnett, este convins că pârtia va aduce foarte mulţi turişti români şi străini, inclusiv din Marea Britanie, trebuie precizat că, din punct de vedere tehnic, pârtia se prezintă exatraordinar.
Lungime de 1.478 de metri, o diferenţă de nivel de 283 de metri, cu o înclinare medie de 19,7 la sută, având o capacitate de primire optimă de 873 de schiori. Apoi, gradul de dificultate este mediu-dificil iar pârtia suceveană are cinci tunuri de zăpadă, o maşină de bătut zăpada, telescaun pe o lungime de 1.330 metri, sistem electronic de bileterie şi instalaţie de iluminat.
La inaugurarea pârtiei a participat, printre alţii, şi ministrul Turismului şi Dezvoltării Regionale, Elena Udrea, care i-a asigurat pe locuitorii din Gura Humorului că va sprijini în continuare proiectele de dezvoltare ale zonei, iar printre aceste proiecte se numără şi cea de-a doua pârtie de schi în aceeaşi zonă, pârtie ce va fi finalizată în curând.
Proiect de un milion de euro în Făgăraş
Pârtia de la Gura Humorului este prima inaugurată în acest an, dar la sfârşitul anului trecut iubitorii schiului au avut parte de alte veşti bune. Astfel, în comuna Drăguş, la doar opt kilometri de Mănăstirea Sâmbăta, a fost dată în folosinţă o pârtie de schi care a costat doar un milion de euro, trei sferturi din aceşti bani fiind asiguraţi de un investitor local, revenit în ţară după ce a petrecut 21 de ani printre străini. Pârtia de 500 de metri lungime, care începe de la o altitudine de 1.000 de metri, este una dintre cele mai moderne din ţară, fiind dotată cu tunuri de zăpadă, teleschi şi nocturnă.
Tot anul trecut, la Rânca, în judeţul Gorj, a fost deschisă o nouă pârtie, de numai 200 de metri, cu teleschi, pentru începători, dar pentru sezonul următor ea va fi lungită la 600 de metri şi va avea un grad de dificultate mediu.
O altă pârtie nouă pentru iubitorii de schi este la Buscat, în Munţii Apuseni, staţiune de schi aflată la 3 km de Băişoara, 60 de km de Cluj Napoca şi la 100 de km de Alba Iulia şi Târgu Mures, pârtia va avea o lungime de 3 km, cu o diferenţă de nivel de 275 de m, suficientă însă pentru a acoperi toate nivelurile de schi, având traseu albastru, roşu şi negru.
- Top articole din news:
- STIREA ZILEI PE MEDIAFAX.RO
- PE ACEEASI TEMA
- RECOMANDATE
-
- CE BILEŢEL A PIERDUT VIDEANU ÎNTR-O AFACERE DE SUTE DE MILIOANE DE EURO - EXCLUSIV
- Ce vor face turiştii străini în „grădina“ României. Brandul lansat din Shanghai până în Ştefan cel Mare – reportaj din China
- Sergiu Băhăian, interlopul de pe Facebook, ar putea fi pus în libertate. Ce spune procurorul Codruţ Olaru, şeful DIICOT
- Dacia pregăteşte în secret noul Logan. Maşina va avea faruri cu LED-uri
- Prima cameră de filmat 3D, la un pas de magazine. Când apare şi cât costă
- Cum se îngraşă şi cum slăbeşte un actor în România
- CARICATURA ZILEI
- DIN ACEEASI SECTIUNE
-
- Peste două tone şi jumătate de peşti morţi, strânse de pe litoral
- Connect-R implicat într-un accident de circulaţie în judeţul Sibiu
- Portretul unei ţări. Mulţi români cred că Soarele se învârte în jurul Pământului, că pe vremea dinozaurilor trăiau oameni sau că horoscopul este „foarte ştiinţific“
- Fă-ţi şi tu chestionarul la care doar unu din 100 de români a răspuns corect
- Profilul utilizatorului român de internet: femeile au luat locul bărbaţilor la tastatură
- Cele mai bune 10 programe antivirus gratuite
- Peste două tone şi jumătate de peşti morţi, strânse de pe litoral
- Îmbrâncei la PD-L Constanţa. Democrat-liberalii au aruncat cu apă după un candidat la şefia filialei. Vezi aici cum e posibil ca în urma unui vot să câştige amândoi candidaţii
- Directorul Rompetrol Bulgaria, arestat după un conflict cu gărzile preşedintei Parlamentului de la Sofia, Ţeţka Ţaceva
- Top cele mai scumpe hoteluri din lume
- Connect-R implicat într-un accident de circulaţie în judeţul Sibiu
- Portretul-robot al angajatului pasionat de concedii medicale






























Cum cheltuiesc cei care sunt la putere sutele de milioane de euro pe care statul le colectează anual din enervanta taxă auto, instituită în 2007 de Sulfina Barbu şi care a cunoscut până acum atâtea versiuni că nimeni nu le mai ţine minte numărul? Răspunsul oficial, dat de cei puşi să gestioneze tonele de euro, arată că s-au făcut programe educaţionale pentru copii, amenajări de parcuri, administrări de arii protejate.
de Alexandru Nastase
20/01/2010
Mai puţin de un sfert din sumele colectate a fost folosit. Restul o fi folosit ca o centură de siguranţă pentru economie...
Ce background vă mai putem oferi despre taxa auto, rebotezată în prezent taxă de primă înmatriculare? Am spus "taxă"? Este din multe puncte de vedere o amendă născocită de cei care ne conduc. În primăvara lui 2007, Sulfina Barbu, pe atunci ministrul Mediului şi Gospodăririi Apelor, şi Guvernul lui Călin Popescu Tăriceanu au observat că în România a crescut consumul şi, pe acest fond, tot mai mulţi români îşi permiteau să-şi cumpere o maşină. În criză de bani, s-au gândit să exploateze acest aspect şi să-l transforme într-o sursă foarte suculentă de venituri la bugetul de stat. Mai are rost să enumerăm şirul interminabil şi grotesc de bâlbâieli care a urmat? Mai are rost să vă amintim de câte ori au venit cu câte o nouă variantă de taxă şi cum de fiecare dată argumentele pentru noua versiune erau exact opusul versiunii precedente? Mai este nevoie să vă amintim cum, după ce au fost daţi afară de la guvernare de Tăriceanu, Sulfina Barbu şi PD-L au devenit, din iniţiatorii taxei, cei mai de temut adversari ai ei? Cum, după revenirea la ciolan, o dată cu instalarea lui Emil Boc ca prim-ministru, au îndulcit din nou tonul la adresa taxei până atunci mult-hulite? Mai are rost să vă spunem că, la fiecare nouă versiune a taxei, Comisia Europeană ne-a ameninţat cu diverse pedepse?
DE OCHII LUMII
Taxa auto, în nenumăratele ei forme de până acum, nu a fost niciodată o taxă de mediu. De fiecare dată, indiferent de denumire, a vizat numai autoturismele pe care românii şi le puteau permite: maşini cu motor cu capacitate mică, număr redus de cai putere, preţ până în 25.000 de euro. Vehiculele utilitare şi camioanele, utilajele agricole şi alte categorii de maşini cu consum mare de carburant şi, deci, mari poluatori, nu au făcut niciodată obiectul de interes al acestei taxe pentru simplul motiv că în ţara noastră nu se vând prea multe. Acest lucru reiese şi din faptul că, până în 2008, banii din această taxă au mers la Ministerul Finanţelor, iar destinaţia lor ulterioară - cum au fost folosiţi - nu se cunoaşte. Să vedem însă ce s-a făcut cu banii după ce s-a decis, de ochii lumii, că destinaţia lor trebuie să fie Ministerul Mediului.
SURSĂ DE ÎMBOGĂŢIRE
În subordinea acestui minister funcţionează o extraordinară vacă de muls şi o sursă inepuizabilă de făcut averi: Administraţia Fondului pentru Mediu. Este acea instituţie la care ajung toţi banii ce se colectează pentru mediu în România. În 2008, aproape 1 miliard de lei noi a ajuns la Fondul de Mediu din taxa auto! La cursul de schimb de atunci, asta înseamnă peste 300 milioane de euro! În 2009, deşi nu există încă estimări oficiale (este, evident, mult prea devreme!), suma se apropie de 700 milioane de lei, echivalentul a 160 milioane de euro! Cum s-au cheltuit cele 460 milioane de euro intrate în vistieria Fondului pentru Mediu? Am solicitat informaţii oficiale. Să începem cu anul 2009. S-au alocat bani pentru 17 proiecte aprobate între 2006 şi 2008 şi care se află încă în derulare: Centrul pentru colectarea deşeurilor electrice, electronice şi electrocasnice la Piatra Neamţ, în valoare de 113.556 RON; realizarea staţiei de epurare a apelor uzate, comuna Remetea, judeţul Harghita, în valoare de 3.882.000 RON; programul de educaţie ecologică Ecojunior, desfăşurat la Colegiul Naţional Roman Vodă din Roman, cu o valoare de 7.667 RON; o instalaţie de reducere a emisiilor de CO2 la vopsitoria fabricii din Mioveni Automobile Dacia, proiect în valoare de 15.447.217 RON; înfiinţarea unei staţii de epurare în comuna Cotnari, judeţul Iaşi, în valoare de 1.447.259 RON; desfăşurarea şcolii de ecologie Delta Fest de către Asociaţia Galaterra, proiect în valoare de 218.375 RON; extinderea staţiei de epurare Ştei, judeţul Bihor, investiţie în valoare de 1.114.383 RON; conservarea şi managementul habitatelor din Rezervaţia "Calcarele din Dealul Măgura" Dobrogea, program derulat de Clubul Sporturilor Montane, în valoare 42.065 RON; managementul ariilor protejate din judeţul Satu-Mare, realizat de societatea Carpatin Ardeleană cu 155.150 RON; creşterea conştientizării populaţiei de pe Valea Deznei privind protecţia mediului, realizat la Grupul Şcolar Industrial Sebiş, cu 36.609 RON; amenajarea ravenei Ghermăneşti, judeţul Vaslui, proiect în valoare de 300.148 RON; stabilizarea şi consolidarea ravenei la drumul comunal 105 A - satul Laza, comuna Laza, jud. Vaslui, cu suma de 183.495 RON; realizarea unei linii de peletizare a deşeurilor lemnoase şi a rumeguşului verde la societatea MetalTrade International Galaţi pentru suma de 896.191 RON; modernizarea sectorului de reciclare a deşeurilor de ambalaje în vederea protejării mediului, realizată de societatea Somplast din Bistriţa pentru suma de 285.691 RON; acţiuni combinate pentru administrarea ariei protejate Peştera Vântului conform planului de management, proiect desfăşurat de Clubul Speologilor Amatori cu 80.663 RON; protecţia Ariei Naturale Balta Suhaia, proiect atribuit Consiliului Local al comunei Suhaia, judeţul Teleorman, pentru 30.646 RON; un program de producere şi distribuţie a apei calde menajere cu panouri solare, realizat la Drobeta Turnu-Severin de firma Flora Sercom SA cu 61.241 RON. Totalul banilor alocaţi este de aproximativ 23 de milioane RON, adică în jur de 6 milioane de euro din 160 milioane de euro încasaţi.
Instituţiile cu bani, doar la PD-L
În 2008, Fondul de Mediu a dat bani pentru 12 proiecte de parcuri. Valoarea totală a proiectelor este de 6 milioane RON (puţin peste 2 milioane de euro). Ce s-a făcut cu restul banilor, până la 400 milioane de euro? Oficial, ei există în bugetul Fondului pentru Mediu şi "aşteaptă proiecte eligibile pentru a fi absorbiţi". La Fondul pentru Mediu există depuse numai din partea organizaţiilor neguvernamentale mii de proiecte care aşteaptă de ani buni finanţare şi cărora nici măcar nu li se răspunde. Fondul de Mediu a fost condus până în 2008 de liberalul Mihai Toti, iar acum şef mare este democrat-liberalul Vlad Marcoci. De menţionat că atât în alianţa cu PSD, cât şi în cea cu UDMR (parafată în decembrie 2009), instituţiile de mediu bănoase au revenit, fără excepţie, doar PD-L.
Partia Sorica e 'doar' medie, cu o lungime de 2100 m si inclinare medie de 31%. Ce inseamna la partia din * Humorului, la 19%, ca e medie-dificila? are ruperi de panta? are copaci in mijoc? vin masini de pe contrasens ?
Ma inclin si o respect. O treba foarte buna.
Partia Dragus este o teapa data banilor europeni... 1.8 milioane euro pentru un teren arat si semanat cu iarba lung de 400m aflat pe un deal cu panta de maxim 8 grade unde nu cred ca se poate schia mai mult de o luna pe an!!!!! Este dotat cu un baby schi...
Ar trebui sa se finanteze doar partiile de schi care sunt situate la peste 1800m altitudine cu diferente de nivel de minim 500m unde se poate schia minim 3 luni in conditii foarte bune si una in conditii acceptabile.
In Austria si Elvetia se schiaza pe ghetari ... la noi pe izlazul comunal.
Nu stiu ce pareri are si ce aprecieri a facut ambasadorul Marii Britanii despre partia de schi de la * Humorului, dar este de remarcat atat investitia in sine cat si modul cum primarul orasului a organizat momentul inaugural. O asemenea * adunata, pe un ger ca-n iernile de altadata, si o asemenea atmosfera de veselie, de distractie, rar pot fi intalnite! Spre cinstea lor, oficialitatile locale au inlocuit discursurile sforaitoare cu cele mai firesti momente de primire a oaspetilor conform ospitalitatii bucovinene, iar totul ce-a fost acolo a fost incantator! Pacat ca, desi "partia este a humorenilor si sucevenilor" (citez din afirmatiile primarului Marius Ursaciuc), liderii politici si parlamentari, din judet, ai celorlalte partide au cam lipsit de la aceasta zi a bucuriei generale. De vina o fi fost zapada care s-a indaratnicit sa ramana alba, alba si n-a prins vreo culoare de partid? Or fi vrut sa boicoteze aceasta frumoasa iarna din Bucovina, ori s-au temut de AH1N1? Aveau acolo antidotul, era vin fiert si fierbinte de-ti treceau toate gripele, si cele ce n-au aparut inca!
Numele localitatii nu este * Humorului, ci G-U-R-A HUMORULUI, iar a 2 steluta din comentariul meu anterior inlocuieste (de ce?), cuvantul "m.u.l.t.i.m.e.a", in sensul unui numar foarte mare de oameni! Este ridicola de-acum aceasta cenzura!
Ma bucur sa aflu ca a fost terminata partia de la Humor si sper sa ajute la punerea in valoare a acelei zone deosebite.
Din pacate tot in Austria am sa merg deocamdata la schi pt ca la noi preturile nu tin cont de posibilitatile oamenilor asa ca la noi e un lux sa schiezi..sa va spun de ce : o urcare costa 15 lei ,eu fara sa malaud dar intr-o zi urc de cel putin 10 ori, deci cam 35 euro pe zi ,ori in strainatate iti poti lua un schi pass foarte avantajos ,valabil pt mai multe partii...si apoi la fel schiaza si sotia mea si mai avem doi copii asa ca orice calcule as face ,in strainatate sunt conditii mult mai bune si preturi mai mici
MISCAREA SOCIALISTA RO
Din păcate România este sub "cod portocaliu" inca din 2004, când au apărut la putere şarlatanii de la PDL, şi să nu spuneţi că nu suntem în stare de urgenţă din acel moment. Tot mai "bine" ne merge de atunci, nu mai avem slujbe, pensii, salarii, nu avem siguranta, nu avem legi,nu avem drepturi, nu avem drumuri, medicamnete, etc, ne-a mai rămas doar dreptul de a pleca din ţară. De asta şi-au dorit 50,6 % din patrioţii români.
ai mare dreptate si doar dracula(alde)vlad Tepes ar puteaface regula in aceasta tara a nimanui
nici macar a lui voda papura
MISCAREA SOCIALISTA RO
Este un succes semnat Elena Udrea. Felicitari!.
Aceste statiuni turistice nu s-ar fi reabilitat niciodata fara aportul dnei Udrea!
Dna Udrea este o persoana perseverenta si bataioasa.