15 comentarii 31 afișări

Pârtie de 1500 de metri, inaugurată la Gura Humorului

de Adrian MACARIE Postat la: 07.02.2010 20:53 Ultima actualizare: 08.02.2010 13:38

Pârtie de 1500 de metri, inaugurată la Gura Humorului

O altă pârtie, de 1 milion de euro, a fost dată în folosinţă, anul trecut, în Făgăraş

Schiorii români, cei care ne reprezintă în competiţiile internaţionale, spun că în România nu au unde se antrena, pentru că avem pârtii puţine şi prost făcute, aşa că preferă să se pregătească printre străini. Pentru amatori, însă, pârtiile din România sunt numai bune, iar fiecare inaugurare de pârtie reprezintă un motiv de bucurie.

Sebastian Vlădescu, primul schior pe pârtia de la Humor

Aşa s-a întâmplat şi sâmbătă, când ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, şi vicepreşedintele Con­siliului Judeţean Suceava, Daniel Cadariu, au fost primii schiori care au coborât pe recent inaugurata pârtie de la Gura Humorului. Construită printr-un proiect european, pârtia face parte dintr-un proiect de reabilitare şi modernizare a zonei Ariniş din oraş, în valoare de 11 milioane de euro, început în 2004, care a primit finanţare în octombrie 2005, iar acum a fost inaugurat.

Pentru schiorii români, dar şi nu numai, în condiţiile în care ambasadorul Marii Britanii în România, Robin Barnett, este convins că pârtia va aduce foarte mulţi turişti români şi străini, inclusiv din Marea Britanie, trebuie precizat că, din punct de vedere tehnic, pârtia se prezintă exatraordinar.

Lungime de 1.478 de metri, o diferenţă de nivel de 283 de metri, cu o înclinare medie de 19,7 la sută, având o capacitate de primire optimă de 873 de schiori. Apoi, gradul de dificultate este mediu-dificil iar pârtia suceveană are cinci tunuri de zăpadă, o maşină de bătut zăpada, telescaun pe o lungime de 1.330 metri, sistem electronic de bileterie şi instalaţie de iluminat.

La inaugurarea pârtiei a participat, printre alţii, şi ministrul Turismului şi Dezvoltării Regionale, Elena Udrea, care i-a asigurat pe locuitorii din Gura Humorului că va sprijini în continuare proiectele de dezvoltare ale zonei, iar printre aceste proiecte se numără şi cea de-a doua pârtie de schi în aceeaşi zonă, pârtie ce va fi finalizată în curând.

Proiect de un milion de euro în Făgăraş

Pârtia de la Gura Humorului este prima inaugurată în acest an, dar la sfârşitul anului trecut iubitorii schiului au avut parte de alte veşti bune. Astfel, în comuna Drăguş, la doar opt kilometri de Mănăstirea Sâmbăta, a fost dată în folosinţă o pârtie de schi care a costat doar un milion de euro, trei sferturi din aceşti bani fiind asiguraţi de un investitor local, revenit în ţară după ce a petrecut 21 de ani printre străini. Pârtia de 500 de metri lungime, care începe de la o altitudine de 1.000 de metri, este una dintre cele mai moderne din ţară, fiind dotată cu tunuri de zăpadă, teleschi şi nocturnă.

Tot anul trecut, la Rânca, în judeţul Gorj, a fost deschisă o nouă pârtie, de numai 200 de metri, cu teleschi, pentru începători, dar pentru sezonul următor ea va fi lungită la 600 de metri şi va avea un grad de dificultate mediu.

O altă pârtie nouă pentru iubitorii de schi este la Buscat, în Munţii Apuseni, staţiune de schi aflată la 3 km de Băişoara, 60 de km de Cluj Napoca şi la 100 de km de Alba Iulia şi Târgu Mures, pârtia va avea o lungime de 3 km, cu o diferenţă de nivel de 275 de m, suficientă însă pentru a acoperi toate nivelurile de schi, având traseu albastru, roşu şi negru.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine


 

 

Tag-uri:
schi
,inaugurare pârtie
,pârtie schi
,gura humorului
[+] Adauga un comentariu
Urmareste Gandul.info prin:
facebook
twitter
RSS  | mobil

15 Comentarii [+] Adauga un comentariu

#1 sa traiasca imbicsescu si cu strofoboc bine! 7.02.2010 22:14

Cum cheltuiesc cei care sunt la putere sutele de milioane de euro pe care statul le colectează anual din enervanta taxă auto, instituită în 2007 de Sulfina Barbu ÅŸi care a cunoscut până acum atâtea versiuni că nimeni nu le mai Å£ine minte numărul? Răspunsul oficial, dat de cei puÅŸi să gestioneze tonele de euro, arată că s-au făcut programe educaÅ£ionale pentru copii, amenajări de parcuri, administrări de arii protejate.
de Alexandru Nastase
20/01/2010


Mai puţin de un sfert din sumele colectate a fost folosit. Restul o fi folosit ca o centură de siguranţă pentru economie...

Ce background vă mai putem oferi despre taxa auto, rebotezată în prezent taxă de primă înmatriculare? Am spus "taxă"? Este din multe puncte de vedere o amendă născocită de cei care ne conduc. În primăvara lui 2007, Sulfina Barbu, pe atunci ministrul Mediului ÅŸi Gospodăririi Apelor, ÅŸi Guvernul lui Călin Popescu Tăriceanu au observat că în România a crescut consumul ÅŸi, pe acest fond, tot mai mulÅ£i români îÅŸi permiteau să-ÅŸi cumpere o maÅŸină. În criză de bani, s-au gândit să exploateze acest aspect ÅŸi să-l transforme într-o sursă foarte suculentă de venituri la bugetul de stat. Mai are rost să enumerăm ÅŸirul interminabil ÅŸi grotesc de bâlbâieli care a urmat? Mai are rost să vă amintim de câte ori au venit cu câte o nouă variantă de taxă ÅŸi cum de fiecare dată argumentele pentru noua versiune erau exact opusul versiunii precedente? Mai este nevoie să vă amintim cum, după ce au fost daÅ£i afară de la guvernare de Tăriceanu, Sulfina Barbu ÅŸi PD-L au devenit, din iniÅ£iatorii taxei, cei mai de temut adversari ai ei? Cum, după revenirea la ciolan, o dată cu instalarea lui Emil Boc ca prim-ministru, au îndulcit din nou tonul la adresa taxei până atunci mult-hulite? Mai are rost să vă spunem că, la fiecare nouă versiune a taxei, Comisia Europeană ne-a ameninÅ£at cu diverse pedepse?

DE OCHII LUMII
Taxa auto, în nenumăratele ei forme de până acum, nu a fost niciodată o taxă de mediu. De fiecare dată, indiferent de denumire, a vizat numai autoturismele pe care românii ÅŸi le puteau permite: maÅŸini cu motor cu capacitate mică, număr redus de cai putere, preÅ£ până în 25.000 de euro. Vehiculele utilitare ÅŸi camioanele, utilajele agricole ÅŸi alte categorii de maÅŸini cu consum mare de carburant ÅŸi, deci, mari poluatori, nu au făcut niciodată obiectul de interes al acestei taxe pentru simplul motiv că în Å£ara noastră nu se vând prea multe. Acest lucru reiese ÅŸi din faptul că, până în 2008, banii din această taxă au mers la Ministerul FinanÅ£elor, iar destinaÅ£ia lor ulterioară - cum au fost folosiÅ£i - nu se cunoaÅŸte. Să vedem însă ce s-a făcut cu banii după ce s-a decis, de ochii lumii, că destinaÅ£ia lor trebuie să fie Ministerul Mediului.

SURSÄ‚ DE ÎMBOGÄ‚Å¢IRE
În subordinea acestui minister funcÅ£ionează o extraordinară vacă de muls ÅŸi o sursă inepuizabilă de făcut averi: AdministraÅ£ia Fondului pentru Mediu. Este acea instituÅ£ie la care ajung toÅ£i banii ce se colectează pentru mediu în România. În 2008, aproape 1 miliard de lei noi a ajuns la Fondul de Mediu din taxa auto! La cursul de schimb de atunci, asta înseamnă peste 300 milioane de euro! În 2009, deÅŸi nu există încă estimări oficiale (este, evident, mult prea devreme!), suma se apropie de 700 milioane de lei, echivalentul a 160 milioane de euro! Cum s-au cheltuit cele 460 milioane de euro intrate în vistieria Fondului pentru Mediu? Am solicitat informaÅ£ii oficiale. Să începem cu anul 2009. S-au alocat bani pentru 17 proiecte aprobate între 2006 ÅŸi 2008 ÅŸi care se află încă în derulare: Centrul pentru colectarea deÅŸeurilor electrice, electronice ÅŸi electrocasnice la Piatra NeamÅ£, în valoare de 113.556 RON; realizarea staÅ£iei de epurare a apelor uzate, comuna Remetea, judeÅ£ul Harghita, în valoare de 3.882.000 RON; programul de educaÅ£ie ecologică Ecojunior, desfăşurat la Colegiul NaÅ£ional Roman Vodă din Roman, cu o valoare de 7.667 RON; o instalaÅ£ie de reducere a emisiilor de CO2 la vopsitoria fabricii din Mioveni Automobile Dacia, proiect în valoare de 15.447.217 RON; înfiinÅ£area unei staÅ£ii de epurare în comuna Cotnari, judeÅ£ul IaÅŸi, în valoare de 1.447.259 RON; desfăşurarea ÅŸcolii de ecologie Delta Fest de către AsociaÅ£ia Galaterra, proiect în valoare de 218.375 RON; extinderea staÅ£iei de epurare Åžtei, judeÅ£ul Bihor, investiÅ£ie în valoare de 1.114.383 RON; conservarea ÅŸi managementul habitatelor din RezervaÅ£ia "Calcarele din Dealul Măgura" Dobrogea, program derulat de Clubul Sporturilor Montane, în valoare 42.065 RON; managementul ariilor protejate din judeÅ£ul Satu-Mare, realizat de societatea Carpatin Ardeleană cu 155.150 RON; creÅŸterea conÅŸtientizării populaÅ£iei de pe Valea Deznei privind protecÅ£ia mediului, realizat la Grupul Åžcolar Industrial SebiÅŸ, cu 36.609 RON; amenajarea ravenei GhermăneÅŸti, judeÅ£ul Vaslui, proiect în valoare de 300.148 RON; stabilizarea ÅŸi consolidarea ravenei la drumul comunal 105 A - satul Laza, comuna Laza, jud. Vaslui, cu suma de 183.495 RON; realizarea unei linii de peletizare a deÅŸeurilor lemnoase ÅŸi a rumeguÅŸului verde la societatea MetalTrade International GalaÅ£i pentru suma de 896.191 RON; modernizarea sectorului de reciclare a deÅŸeurilor de ambalaje în vederea protejării mediului, realizată de societatea Somplast din BistriÅ£a pentru suma de 285.691 RON; acÅ£iuni combinate pentru administrarea ariei protejate PeÅŸtera Vântului conform planului de management, proiect desfăşurat de Clubul Speologilor Amatori cu 80.663 RON; protecÅ£ia Ariei Naturale Balta Suhaia, proiect atribuit Consiliului Local al comunei Suhaia, judeÅ£ul Teleorman, pentru 30.646 RON; un program de producere ÅŸi distribuÅ£ie a apei calde menajere cu panouri solare, realizat la Drobeta Turnu-Severin de firma Flora Sercom SA cu 61.241 RON. Totalul banilor alocaÅ£i este de aproximativ 23 de milioane RON, adică în jur de 6 milioane de euro din 160 milioane de euro încasaÅ£i.

Instituţiile cu bani, doar la PD-L
În 2008, Fondul de Mediu a dat bani pentru 12 proiecte de parcuri. Valoarea totală a proiectelor este de 6 milioane RON (puÅ£in peste 2 milioane de euro). Ce s-a făcut cu restul banilor, până la 400 milioane de euro? Oficial, ei există în bugetul Fondului pentru Mediu ÅŸi "aÅŸteaptă proiecte eligibile pentru a fi absorbiÅ£i". La Fondul pentru Mediu există depuse numai din partea organizaÅ£iilor neguvernamentale mii de proiecte care aÅŸteaptă de ani buni finanÅ£are ÅŸi cărora nici măcar nu li se răspunde. Fondul de Mediu a fost condus până în 2008 de liberalul Mihai Toti, iar acum ÅŸef mare este democrat-liberalul Vlad Marcoci. De menÅ£ionat că atât în alianÅ£a cu PSD, cât ÅŸi în cea cu UDMR (parafată în decembrie 2009), instituÅ£iile de mediu bănoase au revenit, fără excepÅ£ie, doar PD-L.

 
#2 dragos 7.02.2010 22:44

Partia Sorica e 'doar' medie, cu o lungime de 2100 m si inclinare medie de 31%. Ce inseamna la partia din * Humorului, la 19%, ca e medie-dificila? are ruperi de panta? are copaci in mijoc? vin masini de pe contrasens ?

 
#3 Alex 7.02.2010 22:51

Ma inclin si o respect. O treba foarte buna.

 
#4 Ion 7.02.2010 23:58

Partia Dragus este o teapa data banilor europeni... 1.8 milioane euro pentru un teren arat si semanat cu iarba lung de 400m aflat pe un deal cu panta de maxim 8 grade unde nu cred ca se poate schia mai mult de o luna pe an!!!!! Este dotat cu un baby schi...
Ar trebui sa se finanteze doar partiile de schi care sunt situate la peste 1800m altitudine cu diferente de nivel de minim 500m unde se poate schia minim 3 luni in conditii foarte bune si una in conditii acceptabile.
In Austria si Elvetia se schiaza pe ghetari ... la noi pe izlazul comunal.

 
#5 un român 8.02.2010 03:45

Nu stiu ce pareri are si ce aprecieri a facut ambasadorul Marii Britanii despre partia de schi de la * Humorului, dar este de remarcat atat investitia in sine cat si modul cum primarul orasului a organizat momentul inaugural. O asemenea * adunata, pe un ger ca-n iernile de altadata, si o asemenea atmosfera de veselie, de distractie, rar pot fi intalnite! Spre cinstea lor, oficialitatile locale au inlocuit discursurile sforaitoare cu cele mai firesti momente de primire a oaspetilor conform ospitalitatii bucovinene, iar totul ce-a fost acolo a fost incantator! Pacat ca, desi "partia este a humorenilor si sucevenilor" (citez din afirmatiile primarului Marius Ursaciuc), liderii politici si parlamentari, din judet, ai celorlalte partide au cam lipsit de la aceasta zi a bucuriei generale. De vina o fi fost zapada care s-a indaratnicit sa ramana alba, alba si n-a prins vreo culoare de partid? Or fi vrut sa boicoteze aceasta frumoasa iarna din Bucovina, ori s-au temut de AH1N1? Aveau acolo antidotul, era vin fiert si fierbinte de-ti treceau toate gripele, si cele ce n-au aparut inca!

 
#6 un român- observaÅ£ie 8.02.2010 03:56

Numele localitatii nu este * Humorului, ci G-U-R-A HUMORULUI, iar a 2 steluta din comentariul meu anterior inlocuieste (de ce?), cuvantul "m.u.l.t.i.m.e.a", in sensul unui numar foarte mare de oameni! Este ridicola de-acum aceasta cenzura!

 
#7 Bradut 8.02.2010 09:24

Ma bucur sa aflu ca a fost terminata partia de la Humor si sper sa ajute la punerea in valoare a acelei zone deosebite.

 
#8 doru 8.02.2010 12:50

Din pacate tot in Austria am sa merg deocamdata la schi pt ca la noi preturile nu tin cont de posibilitatile oamenilor asa ca la noi e un lux sa schiezi..sa va spun de ce : o urcare costa 15 lei ,eu fara sa malaud dar intr-o zi urc de cel putin 10 ori, deci cam 35 euro pe zi ,ori in strainatate iti poti lua un schi pass foarte avantajos ,valabil pt mai multe partii...si apoi la fel schiaza si sotia mea si mai avem doi copii asa ca orice calcule as face ,in strainatate sunt conditii mult mai bune si preturi mai mici

 
#9 PMS VICTORIE 8.02.2010 13:15

MISCAREA SOCIALISTA RO

 
#10 DRACULA 8.02.2010 16:06

Din păcate România este sub "cod portocaliu" inca din 2004, când au apărut la putere ÅŸarlatanii de la PDL, ÅŸi să nu spuneÅ£i că nu suntem în stare de urgenţă din acel moment. Tot mai "bine" ne merge de atunci, nu mai avem slujbe, pensii, salarii, nu avem siguranta, nu avem legi,nu avem drepturi, nu avem drumuri, medicamnete, etc, ne-a mai rămas doar dreptul de a pleca din Å£ară. De asta ÅŸi-au dorit 50,6 % din patrioÅ£ii români.

 
Vezi toate »

Adauga un comentariu

Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Gândul. Campurile marcate cu rosu nu sunt valide! Comentariul a fost adaugat!

Cod captcha invalid!

Introdu numarul din imagine:
Versiune mobil | completa