Pasagerii de pe Otopeni suportă preţuri năucitoare pentru o apă sau o cafea

Pasagerii de pe Otopeni suportă preţuri năucitoare pentru o apă sau o cafea

Asocierea în care a intrat compania de stat îi aduce un profit lunar de 4-10 euro pe mp

Ministrul Ludovic Orban spune că se va face licitaţie sau se va renegocia contractul

Pe Aeroportul Otopeni o sticlă de apă plată costă 80 de mii de lei vechi, la Budapesta şi la Atena este maximum un 1 euro, adică mai puţin de jumătate. Un capuccino costă la noi 115 mii de lei vechi, pe aeroporturile din Ungaria şi Grecia cel mult 1,5 euro. Lista poate continua, diferenţele rămân. V-aţi putea gândi că la asemenea adaosuri comerciale profitul Aeroportului Internaţional de lângă Capitală sunt imense. Greşit. Paradoxal, aeroportul câştigă sume ridicole de pe urma spaţiilor comerciale din interior. Firma care se foloseşte de cei 1.766 de metri pătraţi din interiorul aeroportului plăteşte pe lună  doar 4-10 euro/mp. Între aeroport şi această companie există un contract de „asociere în participaţiune”. Pe româneşte, Aeroportul Henri Coandă vine cu spaţiul, iar firma îi dă un procent din profit.  Doar 10% în cazul de faţă. Situaţia continuă din 1998, de când s-a semnat acest contract. Există însă acum şanse să se schimbe.

Potrivit unui document al Ministerului Transporturilor, valoarea spaţiului pe care aeroportul îl pune la bătaie în această afacere este mult mai mare decât aportul investitorului. Spunând că „într-adevăr, am observat că unele contracte sunt păguboase”,  ministrul Transporturilor,  Ludovic Orban, oferă două  soluţii: „organizarea unei licitaţii sau renegocierea beneficiilor de care are parte aeroportul.”

10 la sută din totalul profitului pentru aeroport

Care este însă povestea din spatele majorităţii spaţiilor comerciale existente pe Aero­portul Henri Coandă? În anul 1998, s-a încheiat un contract de asociere în participaţiune între C.N. Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti SA(CN AIHCB SA) şi SC Alpha Rocas SA, reprezentată de Saadeh Hardan. Aceasta din urmă este o societate care are mai mulţi acţionari, principalul fiind Alpha Overseas Holding, care deţine aproape 65 la sută din acţiuni. Restul de acţiuni este împărţit între C.N. Tarom SA, CN AIHCB SA, Alpha Airport Holdings şi Alpha Catering Services.

Potrivit acestui contract, încă în vigoare, dar unele prevederi s-au modificat prin semnarea unor acte adiţionale, Aeroportul Otopeni a intrat în această asociere aducând drept participare suprafaţa de 1766 mp - unde funcţionează mai multe spaţii comerciale – iar Alpha Rocas pune la dispoziţie întreaga logistică necesară pentru activităţile specifice. Contractul este perfect legal, deşi poate că nu ar fi fost rău – fiind vorba de o companie de stat – să se organizeze o licitaţie pentru o asemenea asociere. În acest mod, poate statul ar fi obţinut un profit mai bun şi nicidecum doar 10 la sută din totalul profitului sau plafonul minim garantat de 100.000 de euro pe an, cum se prevede într-un act adiţional semnat în anul 2005.

Ministrul Transporturi­lor este nemulţumit de contract

Potrivit unui document pro­venit de la Ministerului Tran­sporturilor, este posibil ca această situaţie să se schimbe. Astfel, la o solicitare a Aeroportului Henri Coandă pentru aprobarea prelungirii contractului, Direcţia Privatizare şi Postprivatizare ridică câteva semne de întrebare, subliniind că valoarea activelor cu care intră în asociere aeroportul este mai mare decât aportul investitorului. În aceste condiţii, ministerul solicită revizuirea cotei de profit ce ar trebui să revină aeroportului precum şi clarificarea altor aspecte insuficient fundamentate de către cei de la Henri Coandă.

Contactat telefonic ieri, ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, ne-a declarat referitor la acest subiect: “Într-adevăr, am observat că unele contracte sunt păguboase. În cazul de faţă nu există decât două variante: organizarea unei licitaţii sau prelungirea actualului contract în urma renegocierii beneficiilor de care are parte aeroportul. În cazul renegocierii va trebui să se ţină cont atât de creşterea numărului de pasageri cât şi de preţurile pieţei”.

Opinia experţilor imobiliari

Potrivit materialelor prezen­tate în şedinţele AGA şi CA, în perioada 1999-2004, Alpha Rocas a plătit la bugetul Aeroportului Henri Coandă câte 100.000 de dolari anual. Asta înseamnă - nefiind vorba propriu-zis despre o chirie percepută pentru spaţiul total de 1.766 de metri pătraţi - că aeroportul a obţinut un beneficiu de 4,67 dolari pe metru pătrat pe lună. Începând cu 2005, Alpha Rocas a efectuat plăţile în euro, respectiv 153.222 euro în acel an şi 176.000 de euro în 2006. Anul trecut, Aeroportul Henri Coandă a primit de la această firmă în schimbul folosirii spaţiului total de mai sus 223.000 de euro, echivalentul unui beneficiu de 10 euro pe lună pe metrul pătrat.  În contractul dintre cele două părţi se menţionează de asemenea că Alpha Rocas se obligă să plătească aeroportului o sumă minimă de 8.333 de euro pe lună în schimbul desfăşurării activităţii pe spaţiul de 1.766 de metri pătraţi din interiorul acestuia, echivalentul a 4,67 euro pe lună pe metrul pătrat.

În momentul de faţă, chiriile pentru spaţiile comerciale variază între 100 şi 200 de euro pe metrul pătrat în zona Magheru şi sunt de circa 35-50 de euro pe mp în cazul magazinelor mai mici de pe marginea bulervardelor sau a străzilor mai importante din Capitală. Chiriile la spaţii comerciale se negociază aproa­pe întotdeauna după vadul comercial, suprafaţa tota­lă închiriată şi maturitatea contractului.

Altfel spus, indiferent că în spaţiul închiriat va fi o farmacie, un sediu de bancă, un Internet Café sau un boutic, chiria va fi aceeaşi. După cum ne-au declarat câţiva experţi de pe piaţa imobiliară, în cazul unei chirii pe un aeroport cel mai important lucru după suprafaţa totală este traficul de pasageri, echivalentul vadului comercial în cazul unui spaţiu comercial cu deschidere la bulevard. În 2007, Henri Coandă a înregistrat un număr de aproape cinci milioane de pasageri, fiind de aşteptat ca în 2010 numărul acestora să ajungă la circa 6,7 milioane.

Directorul general al Aeropor­tului Internaţional Henri Coandă, Gabriel Ţară, nu a putut fi contac­tat până la închiderea ediţiei.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine