Pe buza prăpastiei: cursul trece de 4,3. România pierde un miliard de euro

Economiştii spun că am putea vedea în scurt timp cotaţii şi de 4,5 lei/euro la casele de schimb valutar n Foto: Ovidiu Micsik

Lipsa unui Guvern cu drepturi depline a amânat tranşa de un miliard de euro de la Comisia Europeană din decembrie până în ianuarie. Investitorii văd cursul urcând până la 4,5 lei/euro, dacă nu se respectă acordul sau dacă BNR nu mai intervine

Se anunţă un sfârşit de an pe muchie de cuţit pentru economia românească. Leul dă semne de slăbiciune, acordul cu FMI pare a fi în pericol iar statul trebuie să împrumute în numai două luni circa două miliarde de euro pentru a putea plăti pensiile şi salariile bugetarilor.

Dacă până acum BNR a putut, având sprijinul miliardelor de euro de la FMI, să sprijine moneda naţională şi să menţină cursul relativ stabil sub pragul de 4,3 lei/euro, incertitudinea faţă de respectarea acordului cu FMI şi sentimentul negativ la nivel regional i-au făcut pe investitori să se uite deja spre o nouă ţintă de curs, respectiv 4,5 lei/euro.

Cursul a depăşit joi pragul psihologic de 4,3 lei/euro, în ciuda posibilei intervenţii a băncii centrale, cotaţia afişată de BNR fiind de 4,3079 lei/euro, motivul principal fiind sentimentul negativ la nivel regional. Fără intervenţiile repetate ale BNR însă, dealerii susţin că românii ar fi avut la casele de schimb un curs de 4,4 sau chiar 4,5 lei/euro.

"Dacă BNR şi-ar lua mâna de pe leu, deprecierea nu ar fi peste noapte, însă, un curs de până la 4,5 lei/euro este destul de posibil", ne-a declarat un dealer.

Cursul a trecut joi pentru a şasea oară în acest an de acest prag psihologic, de 4,3 lei/euro, celelalte depăşiri, de la finele lunii ianuarie şi mijlocul lui februarie având loc în lipsa acordului de 20 de miliarde de euro semnat cu FMI şi CE.

Băsescu: Am pierdut un miliard de la CE. Situaţia e critică

Un eventual curs de 4,5 lei/euro nu este însă nici pe departe cea mai mare problemă a românilor. Până la sfârşitul acestui an statul trebuie să facă rost de cel puţin două miliarde de euro pentru a putea plăti, printre altele, şi pensiile şi salariile bugetarilor.

"Datorită întârzierii cu care a sosit Fondul ca urmare a căderii Guvernului, noi nu mai putem încasa prima tranşă de la Fond în noiembrie, ci în decembrie, iar implicit tranşa de la UE vine în ianuarie", a declarat preşedintele Traian Băsescu într-o emisiune difuzată de televiziunea naţională. El a caracterizat situaţia drept "critică".

Putem împrumuta, dar numai la dobânzi mari

"Piaţa externă ne poate finanţa, însă contează costurile. De asta se tem Finanţele. Două miliarde de euro ar putea fi destul de mult de luat dintr-o dată, ceea ce va însemna că în loc de o dobândă de 6-7% am putea vorbi despre una de 8% sau chiar de 9%. Piaţa internă este deja înregimentată şi finanţează statul masiv, însă şi aici dobânzile cresc dacă scade încrederea", a declarat pentru Gândul Matei Păun, managing partner BAC Investment. În momentul de faţă, dacă România ar emite euroobligaţiuni, dobânda ar putea varia între 6% şi 6,5%, ţinând cont că riscul de ţară (CDS) este evaluat la circa 2,8%, faţă de 2% cât era la mijlocul verii.
Statul român a amânat pe termen nedefinit emisiunea de euroobligaţiuni care ar fi trebuit să fie de 500 până la 1.500 de milioane de euro, scandalul politic crescând riscul de ţară şi, implicit, dobânda pe care România ar trebui să o plătească.

Tănăsescu: Soluţia este ştiută - reforma statului

Soluţia crizei accentuate prin care trece România este cea cunoscută încă de la semnarea acordului cu FMI: reforma statului, prin legea pensiilor, a salarizării unitare şi a responsabilităţii fiscale, susţine Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI, al cărui nume a fost vehiculat şi pe lista scurtă a noului Guvern, alături de cel al lui Lucian Croitoru. "Este important ca clasa politică, în principal, sigur, instituţiile statului să înţeleagă de fapt că acest acord nu este un acord al cuiva împotriva altcuiva. Este, cred eu, un set de măsuri pe care guvernanţii români trebuie să-l ia, pentru că fără aplicarea şi implementarea acestor măsuri România va avea de suferit mai mult în comparaţie cu alte state în anii care urmează", a declarat Tănăsescu, citat de postul naţional de radio.

În ceea ce priveşte reducerea cheltuielilor cu salariile bugetarilor, oficialul FMI susţine că este greu să îi explici unui bugetar că cel care l-a angajat a făcut o mişcare greşită şi că puţin îl interesează dacă este bun sau nu, sau că salariile din segmentul public ajung aproape la "10% din averea naţională".

Info Pierderea miliardului de la CE ne costă 150 de mil. de euro
Pierderea tranşei de un miliard de euro de la CE va costa statul 150 de milioane de euro în plus. România va plăti cel puţin 300 de milioane de euro dobândă la acest miliard, dacă se va împrumuta în acest moment la o dobândă de 6,25% pe o perioadă de cinci ani (la fel ca maturitatea creditului de la CE) de pe piaţa externă, adică la o dobândă de două ori mai mare decât cea a UE.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine