Peste jumătate dintre români au luat ţeapă la cumpărături

Românii se tem cel mai mult pentru siguranţa produselor (75%) Foto: Octav Ganea

Tinerii cu studii superioare, sub 25 ani: cei mai des păcăliţi, dar cu cele mai multe reclamaţii

30% dintre reclamaţiile depuse de români în 2008 au fost neîntemeiate

Mai mult de jumătate dintre români declară că au plătit cel puţin o dată pentru un bun defect sau un serviciu care s-a dovedit a fi de slabă calitate, iar 47% dintre aceştia au întâmpinat greutăţi încercând să îşi recupereze prejudiciul. Datele fac parte dintr-un studiu premergător campaniei „Cunoaşte-ţi drepturile de consumator. Ia atitudine”, lansată de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi finanţată din fonduri Phare.

Proiectul campaniei este elaborat de o echipa de specialişti străini în colaborare cu experţi români şi are rolul de a promova şi informa consumatorii cu privire la drepturile lor, mai ales că doar 8 procente dintre aceştia spun stau foarte bine la acest capitol.

Atunci când vine vorba de cumpărături, românii se tem cel mai mult pentru siguranţa produselor (75%), de clauzele înşelătoare (67%) şi de serviciile de credit- împrumut (51%), iar cel mai puţin de serviciile turistice (28%). Românii spun că dacă au fost înşelaţi nu au ştiut la cine să apeleze pentru ajutor sau consultanţă şi că le-a fost destul de greu să afle informaţii în acest sens. Deşi cei mai informaţi s-au dovedit a fi tinerii cu studii superioare şi vârsta sub 25 ani, tot ei au fost cei mai păcăliţi de comercianţi dar şi cei care au depus cele mai multe reclamaţii.

Se lucrează la dezvoltarea unui organism de intermediere

Datele studiului au fost interpretate de experţii străini care au ajuns la concluzia că românii sunt printre cei mai puţini informaţi şi activi europeni în domeniul protecţiei consumatorilor. Campania este unul din paşii proiectului Phare care vizează deschiderea de centre de informare în fiecare judeţ, elaborarea unor organisme care să soluţioneze conflictele dintre vânzători şi cumpărători fără a se ajunge în instanţă, instruirea ONG-urilor şi adunarea lor într-un organism unic.

„30 la sută dintre reclamaţiile depuse anul trecut s-au dovedit a fi neîntemeiate, de aceea e nevoie de astfel de campanii, pentru ca toţi consumatorii să fie cât mai informaţi despre măsurile pe care le pot lua.
Este foarte important să reuşim să dezvoltăm căi alternative, rapide, uşoare şi cât mai puţin costisitoare, poate chiar deloc, pentru ca disputele dintre operatorii economici şi consumatori să nu mai ajungă în instanţă.
Conform unei decizii a CE suntem obligaţi să avem un astfel de organism care ar elibera instanţele de procesele lungi şi costisitoare”, a declarat Silvia Mihalcea, vicepreşedinte ANPC.

Info plus:

Reclamaţii neîntemeiate

• O doamnă din Bucureşti a reclamat soarele, care „era prea puternic” şi o deranja că îi bătea în geam

• Un brăilean s-a plâns că s-a îmbătat prea repede de la bere, semn că are mai mult alcool decât era dânsul obişnuit. Voia banii înapoi

• O femeie a reclamat faptul că mohairul cumpărat nu are aceeaşi nuanţă cu cel folosit deja şi nu îşi poate termina puloverul, deşi era acelaşi produs şi acelaşi cod de culoare

• Un bucureştean a reclamat faptul că prezervativele cu gust de căpşuni au gust de banane

• Un pensionar i-a reclamat pe vecini că vor să îl sechestreze, pentru că aude noaptea zgomote la uşa de la intrare
 

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine