PNL a descoperit că un bolnav psihic a fost numit preşedintele unei secţii de votare

8 Comentarii [+] Adauga un comentariu

#1 katrina 17.11.2009 21:48

• Raspunde

Pun pariu ca bolnavul era de la PDL. Ca toti pedelistii sunt bolnavi cu capul.

 

#2 ica 17.11.2009 22:19

• Raspunde

ar fi trebuit ca madam udrea sa promoveze romania cu sloganul "totul e posibil"...

 

#3 mircea ionescu 17.11.2009 22:30

• Raspunde

deja nu mai mira nimic...e clar,daca ala e omu lui basescu,poate sa fie orice,nu conteaza asta,important este sa fure pentr basescu.

 

#4 partidul Dementilor Liberi 18.11.2009 00:54

• Raspunde

Feriti-va fratilor, ca daca ne cauta cu doctori ne gasesc la sigur. Se vor prinde toti ca nu suntem sanatosi, ceea ce nu e chiar rau pentru ca vom folosi asta sa scapam de puscarie... Ha ha ha , pasaricilor... eu gandesc in stil mare, nu ma joc

 

#5 dhopital 18.11.2009 02:53

• Raspunde

esti tu mossadu'le,sau poate-i calache ?

 

#6 VADIM 18.11.2009 07:34

• Raspunde

Rechizitoriul Parchetului General împotriva lui Traian Băsescu ÅŸi a bandei sale!

VÎNZAREA FLOTEI - PAGUBÄ‚ DE 325.000.000 $!

Fapta învinuitului Băsescu Traian, care, în perioada 1991-2000, în baza aceleiaÅŸi rezoluÅ£ii infracÅ£ionale, în mod repetat, în calitate de subsecretar de Stat la Departamentul Transporturi Navale din MLPTAT ÅŸi apoi, de ministru al Ministerului Transporturilor, cu ÅŸtiinţă, a acÅ£ionat în mod defectuos în realizarea sarcinilor de serviciu, iniÅ£iind ÅŸi controlînd apoi asocierea dintre CNM Petromin SA ÅŸi firma norvegiană Klaveness (aspecte explicate în situaÅ£ia de fapt), prin care a cauzat o pagubă însemnată, soldată cu consecinÅ£e deosebit de grave în dauna CNM Petromin SA ÅŸi, implicit, a statului român, precum ÅŸi o perturbare gravă, concretizată în pierderea flotei de nave mineralier de către CNM Petromin SA, constituie infracÅ£iunea continuată de abuz în serviciu în formă calificată prev. de art. 248 combinat cu art. 2481 cu aplic. art. 13 în referire la art. 248 alin. 2 C.p., cu aplic. art. 41 alin. 2. - fapta aceluiaÅŸi învinuit, care în perioada 1991-2000, în baza aceleiaÅŸi rezoluÅ£ii infracÅ£ionale, în mod repetat, a emis mai multe acte de decizie în calitate de subsecretar de stat ÅŸi de ministru al Transporturilor, atît prin arestarea unor fapte ÅŸi împrejurări necorespunzătoare adevărului, cît ÅŸi prin omisiunea cu ÅŸtiinţă a inserării unor date sau împrejurări referitoare la navele CNM Petronim SA, constituie infracÅ£iunea de fals intelectual în formă continuată prev. de art. 289, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.P.


- fapta aceluiaÅŸi învinuit, care în calitate de ministru al Transporturilor ÅŸi director/ preÅŸedinte al BOD - Petroklav Inc. Bahamas, avînd obligaÅ£ia să dispună în mod legal cu privire la sumele care intrau în conturile acestei companii, a acceptat ca suma de 500.000 USD să intre în contul companiei mixte, deÅŸi firma îÅŸi încetase activitatea din 20.07.1992 ÅŸi, ulterior, fără a exista vreo motivaÅ£ie financiară, comercială sau economică, iar în mod nejustificat, a fost de acord cu transferul sumei într-un cont distinct, la CitiBank Londra, cu titlu de asigurare P&I pentru nava BăceÅŸti, în condiÅ£iile în care această obligaÅ£ie nu exista în sarcina companiei mixte, ci a navlositorului Borom Shipping Londra (în realitate, la dosarul cauzei învinuitul a depus un document, prin care această sumă a făcut obiectul unui transfer intern în banca engleză), ÅŸi astfel, această sumă a fost însuÅŸită în mod nelegal, prin voinÅ£a ÅŸi cu concursul înv. Băsescu Traian, de către acesta pentru ÅŸi în interesul navlositorului Borom Shipping Londra, în contextul în care administrarea banilor cădea în sarcina învinuitului, concurînd prin activitatea sa la o plată nejustificată ÅŸi constituie un act de însuÅŸire pentru altul, în speţă pentru navlositorul arătat mai sus, care, în mod legal, datora pentru nava BăceÅŸti plata primelor de asigurare P&I ÅŸi constituie infracÅ£iunea de delapidare, cu consecinÅ£e deosebit de grave, prev. de art. 2151 alin. 2 C.p. modificat, cu aplic. art. 13, în referire la art. 223 alin. 3 C.p.
Avînd în vedere faptul că învinuitul a comis mai multe infracÅ£iuni fără să fie condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, urmează ca faţă de acesta să se facă aplicarea art. 33 lit. a C.p.
- fapta aceluiaÅŸi învinuit, care în calitate de subsecretar de stat la Departamentul transporturi navale MLPTAT, în perioada 7-12 aprilie 1991, în timp ce se afla la Oslo - Norvegia ÅŸi negocia asocierea CNM Petromin SA cu firma norvegiană Klaveness, prin încălcarea atribuÅ£iunilor de serviciu, fără a avea abilitatea legală în acest sens, de a primi un folos material concretizat în plata cazării, mesei ÅŸi convorbirilor telefonice, în cuantum total de 8.638 coroane norvegiene (1.344 USD) de la firma privată Klaveness Group, în scopul de a favoriza partea norvegiană, întruneÅŸte elementele constitutive ale infracÅ£iunii de luare de mită prev. de art. 254 alin. 1 C.p. nemodificat.
Avînd în vedere faptul că această faptă a fost descoperită în cursul efectuării urmăririi penale, iar la data comiterii ei, 12.04.1991, textul incriminator în vigoare din Codul Penal, de la art. 254, prevedea o pedeapsă de pînă la 10 ani închisoare, iar potrivit art.121, 122 lit. c, combinat cu art. 124 C.p.p., termenul de prescripÅ£ie special a răspunderii penale este de 12 ani, de la data săvîrÅŸirii faptei, ÅŸi aceasta s-a împlinit la data de 12.04.2003, nu s-a mai dispus începerea urmăririi penale faţă de învinuitul Băsescu Traian. În acest context, constatînd că, potrivit disp. art.10 lit. g C.p.p., există impedimentul de începere a urmăririi ÅŸi punere în miÅŸcare a acÅ£iunii penale, în temeiul disp. art. 11 pct. 1 lit. b ÅŸi art. 228 alin.4 C.p.p., urmează a se dispune neînceperea urmăririi penale sub aspectul săvîrÅŸirii acestei infracÅ£iuni faţă de învinuitul arătat mai sus.
- fapta aceluiaÅŸi învinuit, care, în perioada 7-12 aprilie 1991, s-a deplasat la Oslo, în calitate de subsecretar de stat la MLPTAT, în vederea participării la o Conferinţă IMO, iar la întoarcerea în Å£ară a indus în eroare conducerea MLPTAT, prin prezentarea, la justificarea decontului de cheltuieli externe, a unei situaÅ£ii nereale, constînd în aceea că ÅŸi-ar fi plătit cheltuielile de masă, cazare ÅŸi convorbiri telefonice, deÅŸi în realitate această plată fusese efectuată de firma norvegiană Klaveness, întruneÅŸte elementele constitutive ale infracÅ£iunii de înÅŸelăciune, prev. de art. 215 alin. 1 Cod penal nemodificat. În raport de data săvîrÅŸirii faptei, 12.04.1991, se constată că răspunderea penală faţă de învinuitul Băsescu Traian pentru săvîrÅŸirea acestei infracÅ£iuni, s-a prescris, potrivit disp. art. 121, 122 lit. d, 124 C.p.p., întrucît termenul special de prescripÅ£ie s-a împlinit la data de 12.04.1996, în consecinţă, potrivit disp. art. 10 lit. g C.p.p., există impedimentul de începere a urmăririi ÅŸi punere în miÅŸcare a acÅ£iunii penale, în temeiul disp. art. 11 pct. 1 lit. b ÅŸi art. 228 alin. 4 C.p.p., urmează a se dispune neînceperea urmăririi penale sub aspectul săvîrÅŸirii acestei infracÅ£iuni faţă de învinuitul arătat mai sus.


Copyright Tricolorul

http://www.ziarultricolorul.ro/?cmd=displaystory&story_id=1904&format=html

===========================================================================

O carte-document, apărută în America
BÄ‚SESCU, RUÅžINEA ROMÂNIEI" "Băsescu: RuÅŸinea României



"Flota Românească - pierdută, fără urmă,
în «Triunghiul Bermudelor» TranziÅ£iei
Cum a vîndut Traian Băsescu, pentru 1 dolar, navele României, unei companii norvegiene, ÅŸi alte «poveÅŸti» despre dezamăgire, nepotism ÅŸi corupÅ£ie".


Copyright Tricolorul

http://www.ziarultricolorul.ro/?cmd=displaystory&story_id=1907&format=html

========================================================================

Acuzaţii de o gravitate excepţională!

OMAR HAYSSAM A DECLARAT CÄ‚ I-A DAT ÅžPAGÄ‚ LUI VASILE BLAGA 300.000 DE EURO!

Omar, despre Vasile Blaga: "Poate a uitat ce i-am dus în portbagajul maÅŸinii la minister". Sirianul susÅ£ine că i-ar fi dat 300.000 de euro pentru a cumpăra vigilenÅ£a unora dintre supraveghetori S-a ajuns la cei mai apropiaÅ£i consilieri ai lui Băsescu Între timp, maestrul lui Vadim Benyatov în această schemă, Vitaly Maschitskiy, punea în aplicare un plan mai amplu de obÅ£inere a unor contracte avantajoase pe termen lung pentru energia electrică, folosind statutul ALRO de consumator principal, pentru a vinde ulterior energia electrică pe o piaţă liberalizată, cu un profit enorm. Rezultatul acestei scheme era dependenÅ£a ÅŸi mai mare a unităţilor economice româneÅŸti de o organizaÅ£ie externă, fapt care nu ar fi putut fi niciodată motivat de securitatea naÅ£ională a României, sau de binele naÅ£iunii.



Aplicînd această strategie, Grupul Marco crea o stare de pericol pentru economia naÅ£ională ÅŸi pentru interesele geopolitice româneÅŸti pe termen mediu ÅŸi lung.
Starea de pericol consta în:
- defavorizarea financiară serioasă împotriva producătorilor interni de energie cu capital major de stat;
- subordonarea deciziilor strategice luate de Statul Român faţă de jucătorii externi din domeniul energiei;
- încălcarea obligaÅ£iilor pe care le avea România de a se conforma regulamentelor UE;
- penalităţi financiare grave împotriva României, prin aplicarea, de către Comisia Europeană, a unor sancÅ£iuni, pentru nerespectarea prevederilor Capitolului VI "Politica în domeniul concurenÅ£ei".
Pe baza documentelor adunate de DIICOT, factorii de decizie din România ÅŸi oamenii cu influenţă care ajutau Marco Group să îÅŸi atingă obiectivele erau:
Theodor Stolojan - fost consilier de Stat al PreÅŸedinÅ£iei României pe probleme economice ÅŸi financiare - care a intervenit atît la nivelul preÅŸedintelui României, cît ÅŸi al ministrului Ioan CodruÅ£ ÅžereÅŸ, în vederea îndeplinirii obiectivelor vizate de grupul coordonat de VITALY MASCHITSKIY, VADIM BENYATOV, VALERY KRASNOV.
Attila Verestoy - senator al României - a intervenit activ, în vederea promovării intereselor Grupului Marco în domeniul gazelor naturale.
Bogdan Chirieac - jurnalist, consilierul de imagine al Grupului Marco, ÅŸeful reÅ£elei de sprijin ÅŸi culegere de informaÅ£ii din mediul politic, economic, care lucrează în favoarea entităţilor ruseÅŸti indicate mai sus. Elena Udrea - fost consilier de stat ÅŸi ÅŸef al campaniei prezidenÅ£iale, agent de influenţă al Grupului Marco, aflată în subordonarea ÅŸi coordonarea operativă directă a lui Bogdan Chirieac.
Dorin CocoÅŸ - soÅ£ul Elenei Udrea, om de afaceri, agent de influenţă al grupului, aflat în subordonarea ÅŸi coordonarea operativă a lui Bogdan Chirieac. În data de 3 iunie, Înalta Curte de CasaÅ£ie ÅŸi JustiÅ£ie a autorizat interceptarea comunicaÅ£iilor, inclusiv a telefoanelor, transmisiilor fax, SMS-urilor ÅŸi e-mailurilor acestor persoane, precum ÅŸi monitorizarea audio/video a cercului relaÅ£ional al lui VITALY MASCHITSKIY, VADIM BENYATOV ÅŸi VALERY KRASNOV.
Cozma spune "nu"
După ce am primit autorizarea ÅŸi am trimis cererea SRI, am fost chemat de colonelul Sorin Cozma, care conduce departamentul SRI ce se ocupă de spionajul economic. Am purtat o discuÅ£ie mai degrabă dură, conflictuală. A spus că nu-ÅŸi mai susÅ£inea opinia anterioară ÅŸi că nu împărtăşea punctul de vedere al procurorilor cu privire la implicarea acestor persoane de la nivel înalt în acÅ£iunile Grupului Marco. Am replicat că aceste informaÅ£ii erau deja cuprinse în materialul furnizat de SRI ÅŸi că, pe baza documentaÅ£iei SRI, am dezvoltat cazul! A întrebat ce anume urmăream în cadrul acestui dosar. Am răspuns că singurul lucru pe care îl urmăream era să confirm dacă persoanele menÅ£ionate aparÅ£ineau sau nu unei structuri opuse intereselor noastre naÅ£ionale, mai precis unei structuri care ar putea subordona interesul naÅ£ional în domeniul energetic unui interes străin, pe termen scurt, mediu sau lung, în relaÅ£ia cu Rusia. Åži să stabilesc dacă aceÅŸti oameni aparÅ£ineau unei grupări de criminalitate organizată, o grupare care ar submina PreÅŸedinÅ£ia, chiar dacă, poate, ei înÅŸiÅŸi nu realizau implicaÅ£iile propriului lobby.
Nu am spus că aceste persoane erau în mod necesar vinovate, ci am explicat că doream să îmi fac datoria, pentru a vedea, prin monitorizare, dacă soluÅ£ionarea acestui caz impunea sau nu deschiderea unei anchete penale. A spus, tranÅŸant, că nu va aproba cererea. Mai exact, nu va facilita supravegherea, sau monitorizarea întîlnirilor acestor persoane importante, de exemplu o întîlnire dintre Stolojan, fost prim-ministru, ÅŸi Maschitskiy nu o va monitoriza. Aceasta deÅŸi l-am informat cu privire la faptul că Serviciile de InformaÅ£ii ruse au confirmat că monitorizaseră o întîlnire importantă a grupului. Åži, deÅŸi aveam autorizaÅ£ia, iar monitorizarea probabil că a avut loc, de vreme ce trebuiau executate ordinele judecătorului, SRI nu a furnizat nici măcar o singură conversaÅ£ie către DIICOT. După interogarea lui Bogdan Chirieac, încheiată pe 20 iunie 2008, în birourile DIICOT, Chirieac i-a contactat imediat pe Dorin CocoÅŸ ÅŸi pe Elena Udrea, pentru a-i informa cu privire la ce aflase ÅŸi la ce îi spusese procurorului ÅŸi pentru a-i avertiza că ar putea fi chemaÅ£i la audieri în Dosarul ALRO SLATINA/MARCO GROUP.
L-am audiat, de asemenea, pe Teodor Minodor Chirică, director general al SN Nuclearelectrica Cernavodă, pe 30 iunie 2008; el a confirmat că ALRO Slatina, prin intervenÅ£ia lui Marian Năstase, preÅŸedinte al Marco Group pentru România, ÅŸi a patronilor Marco, VITALY MASCHITSKIY ÅŸi VALERY KRASNOV, a încercat să obÅ£ină un contract preferenÅ£ial, pe termen lung, de 15 ani, în defavoarea Statului Român, precum ÅŸi neimplicarea grupului de la ALRO Slatina în proiecte concrete ÅŸi viabile de finanÅ£are a Unităţilor 3 ÅŸi 4 de la Cernavodă.
Ultima cerere
Pe 16 iunie, i-am cerut preÅŸedintelui României, prin adresă scrisă, în conformitate cu regulile anchetei, copii ale oricăror cereri sau petiÅ£ii primite din partea reprezentanÅ£ilor ALRO Slatina, sau ai Grupului Marco, din ianuarie 2005 pînă la 16 iunie 2008, la nivelul AdministraÅ£iei PrezidenÅ£iale, precum ÅŸi orice alte înregistrări ale întîlnirilor cu reprezentanÅ£ii acestora. Cîteva zile mai tîrziu, l-am contactat telefonic pe ÅŸeful Statului, pentru a solicita o întrevedere, spre a-i explica motivele pentru care am făcut solicitarea scrisă. Nefiind disponibil imediat, preÅŸedintele mi-a telefonat după aproximativ 20 de minute. I-am solicitat o audienţă. PreÅŸedintele mi-a răspuns, pe un ton enervat, că nu este de acord să mă primească ÅŸi că nu vorbeÅŸte cu nici un procuror de la DIICOT, sau din Parchetul General pînă nu se lămureÅŸte implicarea instituÅ£iei prezidenÅ£iale în activităţile crimei organizate. De la data autorizării de către instanţă a activităţii de monitorizare ÅŸi pînă la data la care am solicitat instanÅ£ei prelungirea acestei activităţi, nu am primit nici un transcript de la SRI al convorbirilor purtate de Theodor Stolojan, Elena Udrea ÅŸi Dan Voiculescu. Activităţile de anchetă trebuiau să ne permită să vedem relaÅ£iile dintre directorii Grupului Marco ÅŸi românii aflaÅ£i în poziÅ£ii de Putere. Urmărirea penală a început doar în cazul lui Vadim Benyatov. Cu probele pe care le strîngeam urma să se trimită cazul în instanţă, sau să ajungem la concluzia că nu existau motive pentru o anchetă penală împotriva lui Theodor Stolojan, a Elenei Udrea ÅŸi a celorlalÅ£i.
Prima cerere la Tribunal pentru monitorizare a fost formulată pe data de 2 iunie 2008. Trebuia să cer o extindere a autorizaÅ£iei pe data de 3 iulie 2008. Cererea a fost, de fapt, redactată pe 2 iulie ÅŸi în ea informam Tribunalul că SRI a refuzat să se conformeze cererii făcute cu o lună înainte. Acest lucru i-a atras atenÅ£ia judecătorului, astfel încît autorizaÅ£ia de monitorizare a fost aprobată ÅŸi trimisă pe 2 iulie.
Fragment din cartea "Prăduirea României", de Victor Gaetan


Copyright Tricolorul

http://www.ziarultricolorul.ro/?cmd=displaystory&story_id=1910&format=html

 

#7 VADIM 18.11.2009 07:57

• Raspunde

BOLNAV PSIHIC?????? VAAAAIII! MAI RAU CA MINE!

 

#8 deni 18.11.2009 14:47

• Raspunde

corect.sigur e de la PDL ca toti sunt bolnavi cu capul....asa va vreau)

 

Vezi toate »