Povestea podului care nu e. Cum a descoperit Boc că nici bulgarii nu sunt în stare să construiască. Berceanu loveşte ceafa lată a drumarului de la Sofia, Udrea inaugurează şantierul pe tocuri

Povestea podului care nu există. Cum a descoperit Boc că nici bulgarii nu sunt în stare să construiască ceva. Plus: Berceanu loveşte ceafa lată a constructorului de la Sofia, Udrea inaugurează şantierul pe tocuri

Vineri, ora 13.00. O coloană oficială de maşini 4x4 descinde pe partea bulgărească a şantierului podului ce va lega, la un moment dat în viitor, Vidinul de Calafat. Din maşinile 4x4 coboară premierul bulgar Boiko Borisov şi invitatul său, premierul român, Emil Boc. Mai în spate, dintr-un microbuz bulgăresc, mai coboară şi miniştrii români Elena Udrea şi Radu Berceanu. Borisov, Boc şi Berceanu, îmbrăcaţi în costume de demnitar, doamna Udrea a venit şi ea pe şantier într-o ţinută office, palton şi fustă negre, dar şi pantofi cu toc de firmă. De altfel, doamna Udrea a stat departe de noroiul şantierului preferând să vadă totul de pe culmea unui deal.

Până la urmă ce se vede şi ce mai mult nu se vede din podul de peste Dunăre

Cam ce se vede de pe deal? Practic, marea realizare e mai mult pe hârtie. Din podul care va fi făcut jumătate de români, jumătate de bulgari se pot număra acum câţiva piloni. Bulgarii s-au apucat să facă jumătatea lor în 2007. Românii, prin 2008, cel puţin teoretic.

Cine e de vină? Răspunde Boc

"Dacă partea asta era gata, puteam spune că partea română era vinovată. Haideţi să ne uităm la ce vedem...Ăsta e cel mai bun răspuns", a şuierat printre dinţi, cu un zâmbet crispat pe faţă, premierul român spre un jurnalist de la sud de Dunăre. Privirea îi era ţintită spre gropile imense, pline ochi de noroi şi mâzgă.

Cine e de vină? Răspunde Borisov

"Practic, nici una dintre părţi nu suntem mulţumite de ceea ce am văzut, dar sperăm că, într-un an de zile, pe jos, cu maşina, cu bicicleta sau vedem noi cu ce, să bem în România o cafea şi invers", a intervenit pentru a salva situaţia omologul de la Sofia al lui Emil Boc. Întrebările presei bulgare erau preludiul unei vizite destul de tensionate pe şantierul viitorului pod de la Calafat-Vidin, a cărui construcţie a fost convenită de guvernele de la Bucureşti şi Sofia încă din anul 2000 şi al cărui cost total este de 274 milioane de euro.

Momentul în care Berceanu află că şi constructorii bulgari au gura mare

Invitaţi de şeful Executivului de la Sofia, Boiko Borisov, să poarte o discuţie cu constructorul podului de pe malul bulgăresc, compania FCC Construccion, nu mică le-a fost surpriza premierului Emil Boc şi celor doi miniştri români - Radu Berceanu şi Elena Udrea - când firma spaniolă a dat toată vina pe Bucureşti pentru întârzierile pe care le are. "Deci, nu poţi să spui că din cauză că pe malul celălalt lucrează altă firmă, care are problemele ei şi aia (nu-ţi poţi efectua propriile lucrări - n.n.) . Şi, de obicei, au utilizat chestiunea asta şi acuma, fiind eu aicea, nu au mai reuşit să o utilizeze", s-a plâns ministrul Transporturilor jurnaliştilor români. "E o minciună cât casa. Nu poţi să spui că nu poţi să lucrezi aicea din cauză de ceva pe malul românesc, unde lucrează oricum o altă firmă, care întâmplător e tot spaniolă", a continuat Berceanu, la un pas de a se pierde de coloana oficială.

Iritarea ministrului a survenit în primul punct al vizitei:incinta inginerilor şi muncitorilor companiei FCC Construccion, unde un reprezentant al acesteia i-a explicat premierului bulgar că partea română poartă toată responsabilitatea pentru neavansarea lucrărilor de pe malul bulgăresc.

Stupefiaţi, atât Boc, cât şi Borisov l-au luat la întrebări pe oficialul firmei spaniole, care a solicitat o extindere de un an de zile a termenului de finalizare, dar n-a obţinut decât şase luni, respectiv iunie 2011. "Motivul pentru care am cerut această prelungire este pentru că nu am avut acces la partea românească", a susţinut, în mod repetat, reprezentantul FCC.

Momentul în care constructorii află că şi miniştrii români au gura mare

Cu un dosar cu acte în mână, fluturând cu el deasupra mulţimii de jurnalişti, Berceanu nu a mai putut suporta: "Nu este adevărat. Nu este adevărat. Am documentele aici. (...) Nu aţi îndeplinit lucrările pe partea bulgară. Nu aţi întocmit documentaţia necesară pentru a lua aprobările. FCC lucrează în România de 10-15 ani şi cunoaşteţi legislaţia: după ce întocmiţi actele, într-o săptămână aveţi toate aprobările", a zbierat în engleză Berceanu.
Cel care a încercat să calmeze spiritele a fost premierul bulgar care i-a trimis pe constructori la treabă, avertizându-i că podul nu se va mai face dacă UE decide să nu mai acorde cele peste 60 de milioane de euro nerambursabile deoarece până în prezent lucrările s-au tot tărăgănat.

Nici la noi nu e mai bine, dar avem mai puţine de făcut

La Calafat, calea ferată existentă trebuie prelungită cu 3 km, iar drumul naţional cu 8 km. "Sunt mici întârzieri, în principal din cauza vremii, dar lucrarea va fi gata pe 15 mai 2011", a explicat recent, pentru "Gândul", un oficial român din Ministerul Transporturilor.

În fond, cele mai mari probleme- tipice, de altfel, pentru infrastructura românească- au fost legate de sarabanda contestaţiilor la licitaţiile organizate de Ministerul Transporturilor. În licitaţia pentru consultant, câştigătoare a fost declarată asocierea Italferr SpA & DIWI Consult International GmbH & Tecnic Consulting Engineering România, pentru 2,79 milioane de euro, plus TVA. Licitaţia a fost contestată de asocierea condusă de Hill International, care propusese un preţ total de 1,82 milioane de euro, fără TVA. Şi licitaţia pentru desemnarea constructorului, câştigată de firmele spaniole AZVI şi VIMAC, care au oferit cel mai mic preţ, de 66 milioane de euro, a fost contestată de asocierea Astaldi - Swietelsky - Ansaldo, clastă pe locul doi, cu o ofertă de 72 milioane de euro. Între timp, contestaţiile au fost respinse, iar lucrările au început. Însă nici după ce podul va fi dat în funcţiune şi va fi conectat la reţeaua rutieră şi feroviară nu vor dispărea problemele. Linia ferată Craiova - Calafat este într-o stare deplorabilă, cei 107 km fiind parcurşi de trenuri în trei ore şi jumătate. Ea urmează să fie modernizată cu fonduri europene, însă deocamdată nu este gata nici proiectul tehnic.

Bulgarii nu-şi văd "pământul" din ochi

La bulgari, volumul de muncă este dublu, deoarece oraşul Vidin se află la 15 km de locul unde va începe podul. Nici la ei lucrările nu sunt foarte avansate şi au probleme serioase. Una dintre acestea este că constructorul nu are de unde să ia pământ de umplutură pentru construcţia rampelor, în condiţiile în care solul din apropierea Vidinului nu are rezistenţa necesară. Astfel, va trebui organizată o licitaţie internaţională pentru achiziţionarea a peste un milion de metri cubi de pământ.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine