Predoiu despre raportulul Bruxelles-ului: „Se putea mai bine, se putea mai rău”

Predoiu despre raportulul Bruxelles-ului: „Se putea mai bine, se putea mai rău”

Ministrul Justiţiei a negat, miercuri, că raportul leagă întârzierea reformelor în Justiţie de intrarea României în Spaţiul Schengen. „Raportul nu conţine o astfel de referire la Spaţiul Schengen. Este adevărat că a fost menţionată într-o primă variantă de proiect. În final, Comisia Europeană a decis să nu facă această conexiune, probabil că cele două sectoare nu sunt conexate”, a spus Cătălin Predoiu. Mai mult, el a spus cu privire la conţinutul documentului european că „se putea mai bine, se putea mai rău, dată fiind conjuctura”.

Ministrul a evitat să facă o ierarhie a criticilor cele mai dure pe care Comisia Europeană le-a formulat, dar a spus că cea mai importantă „recomandare a raportului este să ne strângem cu toţii în jurul unei agende comune pe Justiţie”. „Transpare din tot raportul această recomandare şi, la un moment dat, este scrisă explicit chiar în final. Dacă se poată ca toţi actorii să găsească un consens pe soluţii să încetăm să exacerbăm criticile, unele dintre ele pe motive reale, vom avea o şansă să avansăm. Dacă nu vom rămâne cantonaţi şi autoblocaţi în eforturi distructive.Vedeţi că raportul nu precizează despre ce actori e vorba. Aceştia pot fi politici, dar nu sunt numai politici. Depinde şi de sistemul judiciar şi de liderii acestui sistem dacă înţeleg să treacă peste greutăţile pe care le întâmpină orice sector în acest moment în România”, a spus Predoiu

Ministrul răspunde criticilor

În ceea ce priveşte raportul voi face câteva referiri mai întâi pe marginea criticilor formulate în ultimele zile de la apariţia variantelor de proiect. Am luat act de aceste comentarii făcute pe marginea proiectului de raport.

Pentru a lămuri o serie de informaţii eronate şi confuzii apărute pe acest subiect:

-Mecanismul de Cooperare şi Verificare a fost instituit prin decizia Comisiei Europene din 13 decembrie 2006 în vederea atingerii unor obiective specifice de referinţă în reformarea sistemului judiciar şi a luptei împotriva corupţiei.

-Raportul nu a fost destinat să acopere întreaga problematică a Justiţiei din România, ci numai patru obiective specifice în domeniul sistemului judiciar şi a luptei împotriva corupţiei.

Prin urmare critica raportului pe motiv că nu acoperă toate problemele din Justiţie ignoră conţinutul şi sfera de aplicare a deciziei Comisiei şi este, deci,neîntemeiată

-Mai mult, raportul acoperă evoluţiile de pe domeniul celor patru obiective specifice până în luna iulie 2009

- Raportul este rezultatul unei monitorizări permanente în România prin raportări tehnice periodice şi ad-hoc făcute de Ministerul Justiţiei, de misiunea Comisiei Europene la Bucureşti, întâlniri bilaterale şi misiuni periodice de evaluare desfăşurate în România

-Declar fără echivoc că nu avem nicio rezervă în privinţa profesionalismului şi echidistanţei demonstrate de evaluatori atât în anul 2008, cât şi în anul 2009.

-Precizez că agenda europeană a Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti nu se reduce la Mecanismul de Cooperare şi Verificare, cu cuprinde şi cooperarea judiciară în plan european.Menţionez aici doar o serie din reuşitele foarte recente: raportul de evaluare pozitiv în materia mandatulu european de arestare şi coiniţiarea alături de alte state membre ale unor instrumente de drept comunitar

Patru concluzii privind conţinutul raportului

Ca şi în anii precedenţi raportul are o substanţă preponderent tehnică, dar surprinde şi contextul socio-politic general al reformelor. O parte din obiectivele acestui mecanism presupun o acţiune graduală care se desfăşoară pe o perioadă îndelungată de timp şi, prin urmare, presupun continuarea acestui Mecanism de Cooperare şi Verificare. Spre exemplu, problema acoperirii necesarului de resurse umane care raportat la capacitatea noastră de recrutare în sistem de aproximativ 300 de locuri pe an, presupune 2-3 ani de acţiune concertată.Credem că principalele 4 concluzii ale raportului sunt următoarele:

1.Guvernul României, inclusiv Ministerul Justiţiei, Ministerul Public şi DNA şi DIICOT au reuşit să obţină progrese pe cele patru obiective eliminând perspectiva activării clauzei de salvgardare.Din punctul de vedere al Ministerului pe care îl conduc, adoptarea Codurilor Civil şi Penal reprezintă cel mai notabil obiectiv atins aflat pe agenda noastră.

2.Pentru succesul reformelor este nevoie de o voinţă politică mai clar exprimată pentru sprijinirea sistemului judiciar. Aceasta ar însemna, în opinia noastră inclusiv acoperirea corespunzătoare a cheltuielilor de bunuri şi servicii

3.Este important ca sectorul judiciar şi întreaga acţiune de reformare să nu fie politizată. Aceasta înseamnă inclusiv păstrarea discuţiilor pe marginea problemelor justiţiei  în cadrul strict tehnic şi desfăşurarea analizelor şi dezbaterilor cu onestitate şi pe baza realităţilor concrete.Politizarea în justiţie poate îmbrăca multe faţete pentru că se poate desfăşura în dublu sens: dinspre sistemul politic spre sistemul judiciar, dar şi invers, atunci când elemente din sistemul judiciar urmăresc obiective care ţin de politicile de sistem.

4.Este nevoie de un consens între toţi actorii pentru a permite sistemului judiciar să funcţioneze independent astfel încât anchetele non-partizane privind actele de corupţie să conducă la decizii rapide şi eficiente.

Protestele magistraţilor

Reiterez faptul că indiferent de natura şi obiectivele revendicărilor formulare de magistraţi, întreruperea activităţilor de judecată, fie şi numai trei ore zilnic, încalcă reglementările în vigoare şi statului profesional al magistraţilor. Repet, nu confudăm cele două subiecte. Ştiu că există probleme. Discutăm permanent cu Ministerul Finanţelor aceste probleme, dar modul în care se formulează aceste revendicări nu poate fi în optica noastră decât în limitele legale. Soluţia corectă şi în interesul pe termen lung al sistemului judiciar ar fi fost continuarea menţinerii revendicărilor cu reluarea activităţii normale. Apelul Consiliului Suprem al Magistraturii la calm şi raţiune a fost necesar şi binevenit, dar insuficient în raport cu atribuţiile şi influenţa Consiliului în sistemul judiciar.

-Precizez că declaraţiile recente din spaţiul public potrivit cărora „instanţele sunt în colaps”, că se opreşte lumina şi nu mai funcţionează sunt nefundamentate.
Situaţia Instanţelor şi parchetelor este dificilă. Ştim acest lucru şi îl recunoaştem, dar în ultimele săptămâni am discutat intens cu furnizorii de utilităţi şi informez că nicio instanţă şi niciun pahet nu au fost decuplate de la furnizarea de apă sau energie electrică şi am luat măsuri ca acest lucru să nu se întâmple

- În ceea ce priveşte revendicările salariale, în opinia noastră se impune o decizie politică rapidă şi tranşantă în privinţa pachetului salarial acordat magistraţilor şi personalului auxiliar şi a unor prevederi legale care trebuie să fie adoptate rapid. (M.T.)
 

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine