DOCUMENT Memorandumul cu Fondul a fost, în sfârşit, făcut public

Preţul împrumutului: Guvernul a intrat în programul „Big Brother FMI“

Executivul trebuie să raporteze FMI până şi concedierea unor directori din companiile de stat

Fondul se aşteaptă să fim „buni platnici“, deşi împrumutul total poate ajunge la 10% din PIB (cât bugetul a două ministere)

1 foto 0 audio 0 video 0 alte fisiere

Activitatea Guvernului, sub lupa FMI Foto: Octav Ganea

Din momentul semnării acordului cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), fiecare mişcare a Guvernului este monitorizată cu stricteţe. De la câţi bani cheltuieşte Executivul, şi pe ce, până la concedierea directorilor din companiile deţinute de stat, totul va trebui raportat către Fond, conform memorandumului dintre România şi FMI, document care a fost făcut public ieri. Memorandumul prezintă, de asemenea, şi calendarul de rambursare a împrumutului. FMI recunoaşte, în premieră, că este posibil ca unele bănci străine să nu se ţină de cuvânt şi să scoată bani din ţară.

Prima rată la FMI, de peste un miliard de euro, va fi plătită în 2012

FMI spune că România poate returna împrumutul fără mari probleme. "Capacitatea României de a înapoia suma contractată este puternică. La finalul aranjamentului, expunerea Fondului pe România va reprezenta aproximativ 10% din PIB. Deşi această expunere este mare, riscurile asociate sunt atenuate de nivelul relativ mic al datoriei publice", conform memorandumului. Cea mai mare parte a împrumutului va fi plătită în 2013 şi 2014, respectiv de câte circa patru miliarde de euro anual. Acordul prevede un împrumut de 12,95 de miliarde de euro, dintre care aproape cinci miliarde de euro au intrat deja în vistieria BNR. 

Este posibil ca băncile străine să scoată bani din România

„În final, este posibil ca băncile străine să fie incapabile de a-şi menţine expunerea pe România, în ciuda angajamentului lor de a face acest lucru, date fiind dimensiunile crizei sectorului financiar din regiune”, se precizează în memorandum. La sfârşitul lunii martie, cele mai mari nouă bănci străine prezente în România s-au angajat să îşi menţină liniile de finanţare de la sucursalele de aici, respectiv de a nu le cere rambursarea creditelor luate. Angajamentul luat de bănci, la cererea expresă a FMI şi a României, are ca scop evitarea scoaterii din ţară de către bănci a banilor împrumutaţi de la Fond.

În perioada septembrie 2008 – martie 2009, băncile cu capital grecesc şi austriac din România au scos din ţară peste 2,2 miliarde de euro.

Guvernul trebuie să dea raportul despre cum merg companiile de stat

Toate ministerele care deţin com­panii cu capital de stat sunt obligate să ofere Fondului informaţii despre felul în care aces­tea îşi reduc pierderile, res­pectiv cum decurge programul de restructurare, dar şi despre even­tualele sancţiuni aplicate con­ducerii acestora.

„În timpul programului, in­for­maţiile vor cuprinde şi do­­cumentele privind sancţiuni­le aplicate - scăderea salarii­lor şi demiterea conducerii în conformitate cu prevederile Ordonanţelor 37/2008 şi 79/2008 - dacă bugetele şi ţin­tele de restructurare ale compa­niilor nu sunt realizate", se precizează în document.

BNR poate cere băncilor să aducă bani de acasă

Printre puterile sporite pe care le are BNR după semnarea acordului se numără şi posibilitatea de a cere băncilor să aducă bani de acasă sau măcar să nu îi scoată din ţară, pentru a mări capitalul social până la nivelul considerat optim de banca centrală. Mai mult decât atât, instituţia va putea limita distribuirea profitului de către bănci. (V.R.)