|
Primarul Iohannis - ilegalitati cu propriile case
de Ramona LICA | 10 FEBRUARIE 2006
Primarul Sibiului, Klaus Iohannis Werner, s-a dovedit din nou a fi un bun "afacerist" in domeniul imobiliar. Prin manevre locative si folosindu-se de "portitele" legii, edilul-sef a reusit sa puna mana pe un imobil in care locuia cu chirie.
Primarul Iohannis - ilegalitati cu propriile case
Primarul Sibiului, Klaus Iohannis Werner, s-a dovedit din nou a fi un bun "afacerist" in domeniul imobiliar. Prin manevre locative si folosindu-se de "portitele" legii, edilul-sef a reusit sa puna mana pe un imobil in care locuia cu chirie, desi era proprietarul unei alte locuinte. Potrivit declaratiei de avere a lui Klaus Werner, acesta detine patru apartamente, iar la rubrica "modul de dobandire", a trecut "cumparare", insa a omis sa explice in ce conditii a achizitionat aceste case si impreuna cu cine. Mai mult, primarul nu a specificat in declaratia de avere ca, de fapt, unul dintre imobile a fost cumparat din postura de chirias. In acest sens, dovada este contractul de vanzare-cumparare - in posesia caruia a intrat si ziarul "Gandul" - semnat in 1997 de Klaus Iohannis si sotia sa, pe de o parte, si fondul locativ Urbana SA, pe de alta parte.
Imobilul, situat pe strada Pedagogilor, numarul 14, unde Klaus Iohannis era chirias, a fost cumparat in 1997, de catre acesta, in baza Legii 112 / 1995, desi detinea, din 1992, o locuinta proprietate personala in bulevardul Balea, numarul 29.
Conform contractului de vanzare-cumparare, primarul Sibiului in momentul cumpararii casei din Pedagogilor avea domiciliul acolo, inca din iulie 1992, dar in calitate de chirias. Prevederile Legii 112 / 1995 nu ii permiteau edilului-sef sa cumpere casa in care locuia cu chirie, deoarece era proprietarul de drept si de fapt al imobilului din Balea. Mai mult decat atat, la acel moment, primarul a dat o declaratie pe propria raspundere, prin care mentiona ca nu detine nici o alta casa, cu toate ca avea spatiul de pe Balea de mai bine de cinci ani. Locuinta din bulevardul Balea este prima trecuta in declaratia de avere a edilului. Aici el detine o cota parte de 1/8. Al doilea imobil detinut de Klaus in baza Legii 112 / 1995 este cel de pe strada Pedagogilor, iar cota indiviza este de 1/2.
De mentionat este si faptul ca primarul Sibiului s-a folosit de prevederile Legii 114 / 1996, conform careia locuinta este definitiva in momentul in care "constructia este alcatuita din una sau mai multe camere de locuit, cu dependinte, dotarile si utilitatile necesare, care satisface cerintele de locuit ale unei persoane sau familii". In plus, legea mai spune ca spatiul minim de locuit trebuie sa aiba de la 14 la 16 metri patrati, or, spatiul locuintei din Balea, pe care primarul Klaus Iohannis a cumparat-o in `92, are 21 de metri patrati. Cu toate ca edilul-sef detinea o cota parte de 1/8, conform legii privind imobilele, aceasta este o constructie cu cel putin o camera si acces la dependinte. Totodata, potrivit acelorasi prevederi legale, cand imobilul este impartit in cote indivize, asta inseamna ca exista coproprietari pe intreg imobilul, iar numai in momentul iesirii din indiviziune se departajeaza. Acest mod de operare, si anume impartirea pe cote parti a imobilelor, este o cutuma in randul "celor ce fac afaceri ilegale imobiliare". Scopul este unul singur: ascunderea locuintelor care sunt de fapt proprietatea personala a acestor "afaceristi".
Cuvinte cheie:
|
EDITORIAL 
