Reeşalonarea creditelor nu-i scapă pe patroni de faliment. Companiile aşteaptă ca statul să-şi achite datoriile

Reeşalonarea creditelor nu-i scapă pe patroni de faliment. Companiile aşteaptă ca statul să-şi achite datoriile

Rescadenţarea datoriilor la bancă este doar o soluţie de moment, spun patronii, care au probleme din cauză că statul "uită" să-şi achite datoriile către mediul privat

Deşi băncile se arată dispuse să reeşaloneze creditele luate de companiile care nu mai au bani să-şi plătească ratele, soluţia nu este îmbrăţişată de toate firmele cu probleme, spun reprezentanţii întreprinzătorilor, care de mult preferă să intre în faliment. "Mediul de afaceri are de încasat miliarde de lei de la stat. Atunci, de ce ar mai apela la restructurare, când ştiu că nici măcar asta nu le mai poate salva? Doar companiile care au perspective apelează la această soluţie", a declarat pentru Gândul Florin Pârvu, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR). La CEC Bank, de exemplu, din o sută de credite restructurate, 25 de clienţi renunţă să-şi mai plătească ratele chiar şi după ce beneficiază de această soluţie. "Din 100 de credite restructurate de CEC la companii, 25% dintre clienţi nu mai reuşesc să continue, deşi li s-a dat o gură de oxigen. Totuşi, 75% se salvează", a declarat marţi Radu Graţian Gheţea, preşedintele CEC Bank, cu ocazia seminarului "Mediafax Talks about Banking", organizat de Mediafax. El aminteşte de cazul unor restanţieri la care se manifestă "sindromul doctorului": nu vin la bancă să discute despre problemele pe care le au cu plata ratelor, deşi sunt în situaţie cronică din acest punct de vedere. "Faptul că o bancă ajunge să execute un client este doar sfârşitul unei încercări de a găsi o soluţie, un dialog cu clientul", explică preşedintele CEC. Executarea nu este însă o soluţie profitabilă pentru bănci, pentru că nu există o piaţă pe care casele, terenurile şi utilajele scoase la licitaţie să fie vândute la preţuri care să acopere împrumutul.

Arieratele statului, în creştere

Rămân însă zeci de mii de firme, cu tot cu subfurnizorii lor, care aşteaptă ca statul să-şi achite datoriile către ele, în contul unor lucrări prestate, cele mai multe în sectorul construcţiilor, spune Ovidiu Nicolescu, preşedintele CNIPMMR. Statul nu numai că întârzie să-şi achite restanţele către firme, dar chiar ar putea să ceară o nouă derogare de la ţinta de arierate (datorii mai vechi de 90 de zile, n.r.) stabilită cu FMI, după cum a declarat recent Sebastian Vlădescu, ministrul Finanţelor. "La nivelul arieratelor nu s-au făcut progrese pe primul semestru", a spus Vlădescu, săptămâna trecută. Calendarul privind ţintele de arierate negociat cu FMI în februarie stabilea reducerea stocului până la 1,27 miliarde lei la finele lui martie, la 1,09 miliarde lei la jumătatea anului, 810 milioane lei după primele nouă luni şi 480 de milioane lei la sfârşitul anului. Aceste datorii ar trebui eliminate în totalitate până la finele lunii aprilie 2011, odată cu închiderea programului cu Fondul. De când a încheiat acordul stand-by, Guvernul nu a reuşit niciodată să se încadreze în ţintele trimestriale convenite cu FMI. Ba mai mult, arieratele statului au continuat să crească, de la 1,5 miliarde de lei la sfârşitul anului trecut la 1,6-1,7 miliarde de lei, potrivit informaţiilor oficiale de la începutul lunii mai. La finele anului trecut, datoriile totale ale statului către mediul privat erau de 2,67 miliarde de lei, din care cea mai mare "felie", de 1,6 miliarde de lei, erau numai restanţele administraţiilor locale, mare parte către constructori.

După 1 iulie, un nou val de restructurări

Cât despre restructurarea creditelor luate de persoanele fizice, Radu Graţian Gheţea spune că procentul celor care continuă să-şi achite ratele după noul grafic e mult mai bun comparativ cu persoanele juridice. El se aşteaptă ca lucrurile să se înrăutăţească după 1 iulie, odată cu tăierea cu 25% a salariilor bugetarilor, dar şi după ce inundaţiile au produs pagube însemnate în ţară.

"Toate băncile sunt pregătite în perioada următoare să facă restructurarea creditelor acestor persoane", anunţă preşedintele CEC Bank, care ocupă şi funcţia de preşedinte al Asociaţiei Române a Băncilor. La finele lunii mai, în jur de 705.000 de români aveau întârzieri mai mari de 30 de zile la plata ratelor, în timp ce sumele restante ajunseseră la 4,18 miliarde de lei (aproximativ 990 milioane de euro), arată datele BNR.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine