România a început să numere şi cazuri de guturai ca fiind gripă nouă. Marţi s-a înregistrat al doilea deces

România a început să numere şi cazuri de guturai ca fiind gripă nouă. Marţi s-a înregistrat al doilea deces

Pe lângă cele 190 de cazuri de îmbolnăvire cu AH1N1v, confirmate de Ministerul Sănătăţii în ultimele 24 de ore, cu teste de laborator, se numără şi 102 care sunt stabilite exclusiv prin examen clinic

România face faţă, din ce în ce mai greu, pandemiei de gripă. Cu toate că vremea este caldă, pentru această perioadă a anului, infecţia continuă să se răspândească cu rapiditate. Ieri s-a înregistrat cel de-al doilea caz de deces provocat de virusul AH1N1v, la o femeie de 57 de ani, din judeţul Botoşani, a cărei situaţie a fost complicată de obezitate şi de diabetul de care suferea. Zece persoane diagnosticate cu virusul gripal A/H1N1 sunt internate în stare gravă la Spitalul "Sfântul Spiridon" din Iaşi, cinci dintre acestea fiind ventilate mecanic. Tot ieri, Ministerul Sănătăţii a anunţat că, în ultimele 24 de ore (socotite până marţi, la ora 12.00), au fost confirmate 190 de cazuri noi de gripă cu virus pandemic (dintre care, 50 în capitală), iar numărul total de cazuri confirmate, de la declanşarea pandemiei, este 2.258.

Dar, la acestea, se adaugă 102 de cazuri neconfirmate prin teste de laborator. Tocmai la Botoşani, unde se înregistrează unul dintre cele mai puternice focare de AH1N1v, nu există resursele necesare pentru asemenea teste. Aşa că prezenţa virusului este "confirmată" prin examene clinice. Cum simptomatologia gripei noi nu este sensibil diferită de a gripei sezoniere şi chiar de a unui banal guturai, este foarte posibil ca o parte dintre cazurile raportate de la Botoşani să nu fie, de fapt, infecţii cu AH1N1v. Direcţia de Sănătate Publică Botoşani a raportat, ieri, 98 de cazuri de gripă nouă, "confirmate" prin examene clinice, în ultimele 3-4 săptămâni, iar Ministerul Sănătăţii le-a inclus în statistica ultimelor 24 de ore, împreună cu altele 4, stabilite tot pe criterii clinice, la Sinaia.

La nivel mondial, numărul deceselor provocate de gripa nouă a ajuns la 7.860. Dintre acestea, 1.265 au fost înregistrate în SUA, 216 în Marea Britanie, 115 în Spania, 76 în Italia, 34 în Germania, 23 în Norvegia, 11 în Suedia şi 7 în Ungaria. Ucraina a raportat 388 de decese care e posibil să fi fost cauzate de gripa nouă, dar nu există confirmări de laborator. La fel, în Bulgaria, numărul deceselor puse pe seama gripei noi este de ordinul zecilor, iar numărul total al raportărilor de îmbolnăviri a depăşit suta de mii încă de luna trecută. Dar Bulgaria şi Ucraina nu au aceleaşi posibilităţi, ca România, de a testa prezenţa virusului pandemic, spune medicul epidemiolog Adriana Pistol, de la Centrul Naţional de Prevenire a Bolilor Transmisibile. Aşa se explică de ce în ţara noastră pandemia pare să fie mai blândă. De fapt, după model bulgar, România ar fi putut raporta circa 70.000 de cazuri de infecţie virală (gripală), de la declanşarea actualei pandemii. Însă doar 2.258 au fost confirmate prin teste de laborator.

Aceste teste sunt complicate şi implică un efort colectiv întins pe durata mai multor ore sau chiar zile. După cum ne-a explicat d-na Pistol, mai întâi se extrage o probă de salivă din gâtul persoanei testate. Se extrage ADN-ul, apoi se separă ADN-ul viral. Într-o altă etapă, se stabileşte dacă ADN-ul viral provine de la un virus gripal, iar apoi se determină tipul de virus (A sau B) şi, în final, cărei tulpini îi aparţine (H1, H2, H3).
Aşadar, dacă numărul infecţiilor cu AH1N1v va continua să crească exponenţial, se va ajunge şi în situaţia în care testarea de laborator nu va mai fi posibilă decât în cazurile grave, confirmarea infecţiei fiind realizată doar prin examen clinico-epidemiologic.

"E o chestiune de timp. Marea Britanie nu mai face faţă şi a renunţat să testeze toate cazurile în laborator", precizează Adriana Pistol.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine