România expirată are nevoie de 40 mld. euro ca să nu rămână fără curent, căldură şi drumuri

România expirată are nevoie de 40 mld. euro ca să nu rămână fără curent, căldură şi drumuri

Infrastructura României, în care nu s-a investit aproape nimic timp de 20 de ani, începe să cedeze

Ştirile zilnice despre accidente sunt deja monotone. Când nu avem vreun eveniment pe căile ferate, în marile oraşe crapă conducte sau pică curentul. O mare parte din sistemul energetic a împlinit 30 de ani şi are nevoie urgentă de 20 de miliarde de euro. Sistemele de termoficare sunt la pământ. De exemplu, în Piteşti pierderile în reţea au ajuns la 70%. În Bucureşti, la ritmul actual de lucru, RADET va termina modernizarea în 20 de ani. La Transporturi, e nevoie de alte 7,5 miliarde de euro. 70% din reţeaua de drumuri naţionale, ce însumează 15.600 de kilometri, necesită reparaţii. 5.148 de kilometri, adică 38% din reţeaua feroviară, trebuia demult să intre în reparaţii capitale. La primăvară, vin inundaţiile. Dar, autorităţile nu spun că România are nevoie să bage doar în reabilitarea digurilor vechi 5 miliarde de euro până în 2030.

20 de miliarde de euro până în 2020 pentru energie

De 20 miliarde de euro are nevoie infrastructura energetică românească în următorii zece ani pentru ca România să aibă un sistem de energie electrică funcţional şi eficient. Asta înseamnă că, până în 2020, statul şi companiile private ar trebui să investească câte două miliarde de euro în fiecare an în acest scop, din care un miliard de euro în producţia de energie şi tot atât în reţeaua de transport şi de distribuţie, a declarat pentru Gândul Jean Constantinescu, preşedintele Institutului Naţional Român pentru Studiul Amenajării şi Folosirii Izvoarelor de Energie (IRE). Singura şansă e atragerea investiţiilor private, adaugă preşedintele IRE.

Sectorul termo trebuie reconstruit din temelii

Suma pare mare mai ales pe criză, însă acesta este "preţul corect", dacă se ţine cont de faptul că subsectorul termo - care asigură peste 50% din producţia de energie - ar trebui reconstruit. "Ce avem acum este considerat ceva tranzitoriu, care trebuie înlocuit pe termen mediu. Actualul sistem nu îndeplineşte niciun standard de necesitate sau de mediu", explică specialistul. Spre comparaţie, instalaţiile moderne au o eficienţă medie de 50-60% şi o emisie de dioxid de carbon de 200 kg/MWh, faţă de o eficienţă de 30% şi o tonă de dioxid de carbon/MWh, în cazul producţiei termo din România.

Aceasta nu este singura mare problemă a sistemului energetic. Rămâne problema reţelelor, în care ar trebui investite tot atâtea miliarde ca în cazul producţiei, crede Constantinescu. Nu este o noutate faptul că reţelele sunt vechi, de peste 30 de ani, iar în ultimii ani, odată cu extinderea oraşelor, şi-au dovedit ineficienţa, în special în Bucureşti. O recunoaşte de altfel transportatorul naţional de energie Transelectrica, într-un raport elaborat anul trecut. "Consumul mare din Bucureşti (atât iarna, cât şi vara) conduce, în condiţii de producţie la nivelul prioritar, la congestii în special în zona de vest a Bucureştiului, dar şi în cea de sud", explică realizatorii analizei. Asta pentru că reţelele au fost proiectate pentru un anumit tip de consum, iar acum consumul casnic s-a diversificat, iar numărul de clienţi este în creştere.

7,5 miliarde de euro, gaura de la Transporturi

Ministerul Transporturilor ar avea nevoie de peste 7,5 miliarde de euro pentru a aduce la parametri normali de funcţionare reţeaua existentă de 15.600 km de drumuri naţionale şi de 20.385 km de căi ferate.

"Am avea nevoie în fiecare an de o alocaţie bugetară de 1,1 miliarde de lei, din care un miliard pentru reparaţiile scadente şi restul pentru cofinanţarea modernizării Coridorului paneuropean de transport IV şi investiţii în reconstrucţia unor poduri, cum ar fi cel de la Grădiştea, pe ruta Bucureşti - Giurgiu, sau cel de la Cârţa, între Braşov şi Sibiu", a declarat pentru Gândul secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Gheorghe Popa. El a menţionat că aceste sume ar trebui alocate constant timp de cinci ani de zile, după care necesarul ar putea scădea la 700-800 milioane de lei anual. Făcând un calcul simplu, România ar avea nevoie de 2,5 miliarde de euro timp de cinci ani pentru infrastructura feroviară. Din totalul reţelei feroviare, 5.148 km, adică 38%, necesită reparaţii capitale, în aceeaşi situaţie aflându-se şi 10.998 din cele 18.170 de poduri şi podeţe (60,53%), potrivit ultimelor statistici oficiale. Nici la drumuri nu stăm mai bine. "Cum 70% din reţeaua de drumuri naţionale necesită reparaţii, la un cost mediu de 500.000 de euro pe kilometru, rezultă că ar fi nevoie de cel puţin cinci miliarde de euro pentru a aduce la standarde normale, europene, reţeaua existentă", a declarat pentru Gândul directorul Direcţiei infrastructură rutieră şi concesiuni din Ministerul Transporturilor, Adrian Ionescu.

RADET termină modernizarea în 200 de ani

Directorul general al RADET, Mihai Becheanu, susţine că pentru reabilitarea celor 4.000 de kilometri de reţele ar fi nevoie de sute de milioane de euro. "Suntem a doua regie ca mărime din Europa. Ca să reabilităm sistemul vechi de peste 40 de ani am avea nevoie de sute de milioane de euro. Până acum am reuşit să schimbăm cam 20 la sută din reţeaua de termoficare", a declarat pentru Gândul directorul RADET, Mihai Becheanu. "Anul acesta vom investi în reţeaua de termoficare 20 de miliarde de lei. Cu aceşti bani mai schimbăm 20 de kilometri de conducte. Vom folosi mâna de lucru a RADET-lui şi aşa ieşim mai ieftin. Anul trecut am modernizat pe forţe proprii 6 kilometri de reţea", a mai precizat directorul Mihai Becheanu. În acest ritm, RADET va termina modernizarea sistemului în aproape 200 de ani.

Digurile trebuie să "mănânce" 5 miliarde euro până în 2030

Pentru lucrări împotriva inundaţiilor, România are nevoie de 250 milioane de euro în fiecare an, până în 2030, potrivit Administraţiei Naţionale Apele Române (ANAR). Este vorba despre bani de la buget, dar şi din fonduri europene. Scopul acestor investiţii: "Aducerea la un standard superior a lucrărilor deja existente, asigurarea tuturor lucrărilor de apărare, precum şi pregătirea lor să reziste la inundaţii ce se produc o dată la 100 de ani", ne-au precizat reprezentanţii ANAR. Suma nu include şi costul lucrărilor care ar trebui să se facă în plus faţă de reabilitarea celor deja existente.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine