|
ANALIZĂ
România lui Băsescu plăteşte salariile şi pensiile pe datorie. De unde face rost de bani România lui Geoană. PSD şi PNL vor „rediscutarea“ acordului cu FMI
de Adrian POPESCU, Victor ROTARIU | 26 NOIEMBRIE 2009
Geoană şi Antonescu au semnat ieri Acordul pentru susţinerea în turul doi şi desemnarea lui Klaus Iohannis pentru funcţia de premier /// Foto: Gândul/Octav Ganea
Indiferent cine va câştiga alegerile România trebuie să respecte
acordul cu FMI şi să acopere gaura de câteva miliarde de euro din
bugetul statului. Vicepreşedintele PSD Constantin Niţă a declarat
pentru Gândul că "după ce
Guvernul Iohannis va intra în funcţiune, în ianuarie e posibilă o
rediscutare a acordului" în timp ce liderul liberal Varujan
Vosganian ne-a declarat şi el că deşi "PSD-PNL îşi asumă obligaţia
continuării acordului cu FMI", vor cere unele modificări, printre
care şi recorelarea pensiilor cu salariul mediu pe economie,
anulată de legea pensiilor. Amândoi au evitat însă un răspuns
tranşant la întrebarea "De unde bani?". Întrebare la care nici
România lui Băsescu, aflată în campanie electorală, nu a avut alt
răspuns decât îndatorarea statului către bancheri, în schimbul a
miliarde de euro date ca dobânzi.
Acordul, renegociat şi pe problema
pensiilor
"După ce Guvernul Iohannis va intra în funcţiune, în ianuarie e
posibilă o rediscutare a acordului cu FMI-ul, pentru a stabili
împreună cu Fondul modul în care va fi pus în aplicare viitorul
program de guvernare", a declarat pentru Gândul, vicele PSD
Constantin Niţă, cel care coordonează, împreună cu liberalul Relu
Fenechiu, elaborarea programului de guvernare a viitorului Cabinet
Iohannis.
Dorinţa renegocierii a fost confirmată şi de liderul PNL Varujan
Vosganian, care a nuanţat însă termenul de renegociere: "în
documentele comune, PSD-PNL îşi asumă obligaţia continuării
acordului cu FMI, CE şi celelalte instituţii financiare. În
ianuarie vom reanaliza obiectivele, unele ar putea fi modificate,
şi vom alege cele mai bune mijloace", a declarat pentru
Gândul
Vosganian, fost ministru de Finanţe.
Întrebat care sunt cerinţele FMI cu care alianţa nu este de
acord, fostul ministru a dat exemplul decorelării pensiei de
salariul mediu pe economie, măsură asumată de Guvernul Boc. El a
precizat că FMI este interesată de asumarea unor ţinte
macroeconomice, România având libertatea de a alege modalitatea în
care să le respecte.
 De cealaltă parte, Niţă a refuzat să intre în detalii
privind viitoarele discuţii cu FMI- "deocamdată nu am discutat
nimic concret" - dezvăluind doar că printre principalele subiecte
de renegociere cu reprezentanţii FMI se vor afla problema scăderii
veniturilor la bugetul statului, generată de reducerea cu 5 puncte
procentuale, până în 2012, a contribuţiilor de asigurări sociale
(CAS), atât pentru angajaţi, cât şi pentru angajatori, "în funcţie
de evoluţia economiei", precum şi cea a reducerii cheltuielilor din
sectorul public altfel decât prin concedierea a 150-200.000 de
bugetari.
Taxe mai mici doar dacă le plătim la timp pe cele de
acum
În ceea ce priveşte modalitatea concretă prin care România va
face rost de bani anul viitor, sau va echilibra balanţa de
cheltuieli şi venituri, fostul şef de la Finanţe a declarat că se
va urmări atât creşterea conformării fiscale (plata la timp a
taxelor şi impozitelor de către contribuabili) cât şi reducerea
cheltuielilor statului. Întrebat dacă acest lucru înseamnă
concedierea bugetarilor sau micşorarea lefurilor la stat, fostul
ministru a nuanţat din nou: "dacă nu se mai fac angajări pe
locurile de unde se pensionează cei care trebuie să se pensioneze,
sau dacă nu se mai alocă bani pentru posturile vacante, bani care
erau folosiţi pentru bonusuri tot reducere de cheltuieli e, nu?". O
eventuală reducere a TVA de la 19% la 16% sau, în perspectivă, a
cotei unice de la 10-12%, de la 16% acum, ar putea fi susţinută de
creşterea conformării fiscale de la circa 72% la 90%, susţine
fostul ministru de Finanţe.
România lui Băsescu, victima crizei de frica
alegerilor
Dacă despre România economică a lui Geoană nu se ştie aproape
nimic, despre România lui Băsescu se ştie mai mult decât vor
oficialii PD-L. În ultimul an circa 386.000 de români au devenit
şomeri, leul a pierdut circa 14% faţă de euro, iar datoria publică
a explodat până la 28% din PIB, respectiv cu şase miliarde de euro
în primele nouă luni ale acestui an. Statul s-a împrumutat
încontinuu, plătind o dobândă totală de peste un miliard de euro în
acelaşi interval de timp, pentru că Guvernul Boc a refuzat să taie
în carne vie, respectiv să dea afară bugetari şi să taie din
salariile acestora sau din pensii. Numai deficitul bugetului de
pensii este estimat la circa 1,5 miliarde de euro anul acesta.
Simplu spus, încasările statului s-au prăbuşit iar statul a
cheltuit mai mult decât anul trecut, campania electorală din 2008
facilitând aprobarea unor creşteri salariale şi de pensii pentru
care România lui 2009 nu are bani. Cum 2009 a fost tot an
electoral, Guvernul Boc, din care a făcut parte şi PSD până în
septembrie, a evitat atât creşterea taxelor cât şi
disponibilizările de bugetari. În 2010 însă povara dobânzilor va fi
prea mare pentru a mai susţine plata salariilor şi a pensiilor pe
datorie, fostul ministru de Finanţe Gheorghe Pogea anunţând încă de
acum câteva luni că anul viitor vor fi disponibilizaţi circa
140.000 de bugetari.
,
|
EDITORIAL 
