18 comentarii 150 afișări

România sub cod portocaliu. Viscol, urmat de ploi: vezi aici prognoza meteo pentru zilele următoare

de Alina BĂDĂLAN TURCITU Postat la: 07.02.2010 20:52 Ultima actualizare: 08.02.2010 11:12

O imagine care a intrat deja în tiparul curent /// Foto: Gândul/Octav Ganea

"Climatic vorbind, în sudul ţării unde avem viscol acum, frecvenţa perioadelor de viscol este de cinci episoade pe iarnă, dacă ne referim la intervalul anilor '61 -'90", spune Roxana Bojariu, şefa secţiei Climatologie de la ANM

11.05 Zeci de trenuri rapide, accelerate şi personale, anulate din cauza ninsorilor

CFR Călători informează că circulaţia feroviară se desfăşoară în continuare în condiţii de iarnă, pentru luni şi marţi fiind anulată circulaţia a zeci de trenuri rapide şi accelerate.

• Luni au fost anulate trenurile: Rapidele 689 şi 686 Bucureşti Nord - Constanţa şi retur; Rapidele 791 şi 792 Bucureşti Nord - Drobeta Turnu Severin şi retur; Rapid 680 Constanţa - Bucureşti Nord; Accelerat 1535 Bucureşti Nord - Ploieşti Sud; Accelerat 1536-1/1536, pe relaţia Ploieşti Sud - Ploieşti Vest - Bucureşti Nord; Acceleratele 1981 şi 1982 Bucureşti Nord - Tulcea Oraş şi retur; Acceleratele 1795 şi 1798 Bucureşti Nord- Piatra Olt şi retur; Acceleratele 1672 şi 1673 Galaţi - Bucureşti Nord şi retur; Personal 8014 Constanţa - Bucureşti Obor; Personal 8122 Slobozia Veche - Bucureşti Nord; Personal 8032 Feteşti - Bucureşti Obor; Personalele 8201şi 8202 Buzău - Constanţa şi retur; Personal 8213-2/8213 Constanţa - Galaţi; Personal 8031 Bucureşti Obor - Feteşti; Personal 9105 Bucureşti Nord - Târgovişte Sud; Personalele 7033 şi 7036 Bucureşti Nord - Urziceni şi retur; Personal 8123 Bucureşti Nord - Slobozia Veche; Personal 8013 Bucureşti Obor - Constanţa; Personal 8033 Bucureşti Obor - Feteşti; Personalele 8071/8071-2, 8073/8073-2, 8075/8075-2, 8077/8077-2, 8072-1/8072, 8074-1/8074, 8076-1/8076, 8078-1/8078 Bucureşti Nord - Bucureşti Obor şi retur; Personalele 7039, 7001, 7002, 7003, 7004, 7005, 7006, 7008, Bucureşti Nord - Baloteşti şi retur; Personalele 7052 şi 7051 Făurei - Urziceni şi retur; Personal 8151 Slobozia Veche - Urziceni; Personal 9021 Bucureşti Nord - Piteşti; Personal 9008 Piteşti - Bucureşti Nord; Personal 9433 Titu - Pietroşiţa; Personal 9434 Pietroşiţa - Titu; Personal 9437 Titu - Târgovişte; Personal 5108/5108-1 Galaţi - Mărăşeşti; Personal 5107-2/5107 Mărăşeşti - Galaţi; Personal 7365 Buzău - Galaţi; Personal 7366 Galaţi - Buzău; Personalele 8673 şi 8676 Medgidia - Negru Vodă şi retur; Personalele 8671 şi 8674 Medgidia - Negru Vodă şi retur; Personalele 8385 şi 8388 Constanţa - Mangalia şi retur; Personal 8690 Constanţa - Medgidia; Personalele 8381 şi 8384 Constanţa - Mangalia şi retur.

• Marţi vor fi anulate trenurile: Accelerat 1982 Tulcea Oraş - Bucureşti Nord; Personal 9104 Târgovişte Sud - Bucureşti Nord; Personal 8122 Slobozia Veche - Bucureşti Nord; Personal 8014 Constanţa - Bucureşti Obor; Personal 8032 Feteşti - Bucureşti Obor

CFR recomandă pasagerilor ca înainte de efectuarea călătoriei să solicite informaţii despre modificările survenite în circulaţia trenurilor de călători în staţiile şi agenţiile CFR sau la telefon 021/9521.

10.50 Sute de tiruri blocate la punctul de frontieră Giurgiu-Ruse

Câteva sute de autotrenuri sunt staţionate, luni dimineaţă, în apropierea frontierei Giurgiu-Ruse, în zona municipiului Giurgiu şi a localităţilor învecinate şi asteaptă ridicarea restricţiilor de circulaţie pentru autovehiculele de mare tonaj. Potrivit reprezentanţilor Poliţiei Judeţene Giurgiu, şoferii de tir care au fost opriţi din drum au primit ceai cald din partea jandarmilor şi a poliţiştilor, iar până în prezent nu au existat incidente sau cazuri medicale. În judeţul Giurgiu, două drumuri naţionale, respectiv DN 41 şi DN 5B, şi 18 drumuri judeţene sunt blocate, luni dimineaţă, din cauza zăpezii, iar 16 localităţi sunt nealimentate cu energie electrică.

De asemenea, la ora transmiterii acestei ştiri două ambulanţe, fără pacienţi, sunt blocate în zăpadă din cauza viscolului.

10.30 Constanţa: Porturi închise din cauza vântului puternic

Porturile Midia şi Constanţa Sud sunt închise din cauza vântului puternic, a anunţat, luni, Căpitănia Constanţa. Manevrele navelor au fost suspendate încă de duminică în porturile Midia şi Constanţa Sud - fluvial din cauza viscolului, vântul ajungând la viteze de peste 70 de kilometri la oră. De asemenea, din acelaşi motiv a fost restricţionat şi traficul de barje de pe Canalul Dunăre-Marea Neagră, prin ecluza de la Agigea către Portul Constanţa Sud - fluvial. În plus, au fost suspendate manevrele navelor şi pe Canalul Sulina şi Bara Sulina.

10.15 Teleorman, Olt, Giurgiu, Buzău şi Ialomiţa, puternic afectate de ninsoare şi viscol

Peste 3.000 de lucrători ai Ministerului Administraţiei şi Internelor au intervenit în ultimele 24 de ore pentru combaterea efectelor produse de fenomenele meteo periculoase, cele mai afectate judeţe în ce priveşte circulaţia rutieră sunt Teleorman, Olt, Giurgiu, Buzău şi Ialomiţa.

10.00 Circulaţia vehiculelor cu masa mai mare de 7,5 tone, interzisă

Autorităţile au interzis luni circulaţia autovehiculelor cu masa totală maximă autorizată mai mare de 7,5 tone pe drumurile din judeţele Giurgiu, Călăraşi, Ialomiţa, Buzău, Brăila, Galaţi, Ilfov, Prahova şi Vrancea. "Centrul Infotrafic al Poliţiei Române informează că, până la ora 20.00, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, împreună cu Direcţia Rutieră, a interzis circulaţia autovehiculelor cu masa totală maximă autorizată mai mare de 7,5 tone pe drumurile din următoarele judeţe: Giurgiu, Călăraşi, Ialomiţa, Buzău, Brăila, Galaţi, Ilfov, Prahova şi Vrancea", se arată într-un comunicat de luni al Poliţiei Române.

09.32 17 drumuri naţionale, A 1 şi A 2 sunt închise din cauza viscolului

Circulaţia este blocată, luni dimineaţă, din cauza viscolului şi a zăpezii abundente, pe 17 drumuri naţionale, precum şi pe Autostrada Bucureşti - Piteşti şi pe A2, care rămâne închisă pe segmentul Bucureşti - Drajna. Astfel, potrivit Centrului Infotrafic al Poliţiei Române, în judeţul Ialomiţa sunt închise DN2A Urziceni - Slobozia, DN21A Bărăganu (jud.Brăila) - Ţăndărei, DN1D Urziceni (judeţul Ialomiţa) - Albeşti (jud. Prahova), DN2 Buzău - Urziceni, DN 22 Râmnicu Sărat - Brăila şi DN2C Costeşti - Padina.

De asemenea, traficul este blocat de zăpadă în judeţul Vrancea, pe DN 23B Măicăneşti - Ciorăşti, în judeţul Teleorman, pe DN51A tronsoanele Zimnicea - Piatra şi Traian - Seaca, DN65E Roşiori de Vede - Piatra, DN5C Pietroşani - Bujoru şi DN51 Zimnicea - Izvoarele, pe DN65A Buzoeşti (jud. Argeş) - Turnu Măgurele (jud.Teleorman).

Luni dimineaţă sunt închise şi DN24D în zona Crăieşti (Galaţi), DN41 Chirnogi (judeţul Călăraşi) - Daia (judeţul Giurgiu), DN3 în zonele Ileana, Lehliu-Sat, Tămădău Mare şi Vlad Ţepeş (Călăraşi), DN31 Cuza-Vodă - Olteniţa, DN4 Olteniţa - Budeşti. Autostrada A1 Bucureşti - Piteşti, închisă duminică la ora 20.00, rămâne în continuare blocată din cauza viscolului, în timp ce Autostrada A2 rămâne închisă pe segmentul Bucureşti - Drajna. (Mediafax)

Azi este ultima zi cu viscol şi ninsori abundente, potrivit ANM. Marţi urmează o ameliorare uşoară în toată ţara, cu ninsori izolate şi nu foarte importante, miercuri şi joi - o încălzire vizibilă, după care sosesc ploile. Până la sfârşitul săptămânii vremea se va menţine aşa, fiind excluse episoadele de viscol şi ninsori puternice, cum au fost zilele acestea. Este posibil, însă, ca până la sfârşitul iernii să mai avem reprize de ger şi ninsori puternice, urmate de perioade mai calde. Meteorologii spun, însă, că, chiar şi aşa, iarna aceasta este una obişnuită.

Luni şi marţi, risc de avalanşe la munte

Săptămâna începe cu minime cuprinse între -11, -3 grade Celsius şi maxime de -7 şi 3 grade. După cum atenţionează şi codul portocaliu emis de ANM, va continua să ningă puternic în judeţele Giurgiu, Prahova, Călăraşi, Ialomiţa, Buzău, Brăila, Galaţi, Vrancea, Ilfov şi în Bucureşti. Viscolul va troieni zăpada, iar vizibilitatea va fi redusă. Va ninge viscolit şi în restul judeţelor aflate sub cod galben (Mehedinţi, Gorj, Vâlcea, Olt, Dolj, Argeş, Dâmboviţa, Teleorman, Bacău, Vaslui, Iaşi, Neamţ şi Botoşani). În Constanţa şi Tulcea avem precipitaţii mixte şi polei. În munţii Bucegi şi Făgăraş, la peste 1.800 de metri, riscul de avalanşă va fi însemnat pentru zilele acestea. Asta înseamnă că "în anumite situaţii sunt posibile unele declanşări spontane de avalanşe medii şi câteodată chiar avalanşe mari", arată un raport ANM. Marţi ninsorile scad în intensitate şi rămân izolate în vestul ţării şi în nord; în rest, în majoritatea zonelor se va arăta şi puţin soare dintre nori. "Practic, cantitatea de ninsori va fi atât de redusă, încât nici nu va conta. Temperaturile cele mai joase vor fi cuprinse între -8 şi -2 grade, iar maximele pot ajunge până la 5 sau 6 grade", ne-a explicat meteorologul de serviciu al ANM. Miercuri nu mai ninge decât în sud-vestul şi vestul ţării, dar precipitaţiile vor fi mixte. Maxima este cuprinsă între -3 şi 8 grade, iar minima, între -4 şi 4 grade. Până la sfârşitul săptămânii vremea se va menţine aproximativ în acest registru.

Explicaţia viscolului: aerul umed s-a ciocnit violent cu cel rece

Cauza viscolului puternic din aceste zile este următoarea, explică meteorologul de serviciu: "A avut loc un contact violent între aerul foarte umed ce vine dinspre Marea Mediterană şi aerul foarte rece ce soseşte dinspre Câmpia Rusă. Este adevărat că respectivul contact a fost violent, dar este absolut natural, nu e prima dată când se întâmplă asta. Avem această situaţie în fiecare iarnă obişnuită; normal este să se întâmple chiar de câteva ori pe iarnă. De pildă, asta s-a întâmplat şi în ultimele două, trei ierni dintre cele mai calde din ultimele cinci". Chiar dacă a nins mult, în reprize, specialiştii nu consideră deloc iarna aceasta ca fiind una dintre cele mai grele. "Aşa, zăpadă, e normal să fie. Dacă în ultima perioadă n-am prea avut zăpada, asta nu înseamnă că este o regulă să nu fie. Ierni similare cu cea de acum au fost şi în '55 -'56, apoi începând cu anii '60, prin '68 - '69, în '78 -'79, în '84 -'85 sau în' 95 -'96. Să nu uităm, clima temperat-continentală a României are ierni mai dure decât cele din vestul Europei, iar contrastul dintre vară-iarnă este mai puternic decât cel din vestul continentului. Oricum, statistic vorbind, ierni mai blânde vom continua să avem şi în anii următori", ne-a declarat Roxana Bojariu, şefa secţiei Climatologie de la ANM. "Climatic vorbind, în sudul ţării unde avem viscol acum, frecvenţa perioadelor de viscol este de cinci episoade pe iarnă, dacă ne referim la intervalul anilor '61 -'90. Aici, noi de abia am ajuns la medie. Iar pentru zonele de munte, normal este să avem 20 de episoade de viscol într-o iarnă", ne-a mai explicat climatologul.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine

Tag-uri:: prognoza meteo; ,cod portocaliu; ,zăpadă; ,viscol. ploi

[+] Adauga un comentariu

× Citeşte mai mult »

#1 sa traiasca imbicsescu si cu strofoboc bine! 7.02.2010 22:15

Raspunde

Cum cheltuiesc cei care sunt la putere sutele de milioane de euro pe care statul le colecteazÄƒ anual din enervanta taxÄƒ auto, instituitÄƒ în 2007 de Sulfina Barbu ÅŸi care a cunoscut pânÄƒ acum atâtea versiuni cÄƒ nimeni nu le mai Å£ine minte numÄƒrul? RÄƒspunsul oficial, dat de cei puÅŸi sÄƒ gestioneze tonele de euro, aratÄƒ cÄƒ s-au fÄƒcut programe educaÅ£ionale pentru copii, amenajÄƒri de parcuri, administrÄƒri de arii protejate.
de Alexandru Nastase
20/01/2010

Mai puÅ£in de un sfert din sumele colectate a fost folosit. Restul o fi folosit ca o centurÄƒ de siguranÅ£Äƒ pentru economie...

Ce background vÄƒ mai putem oferi despre taxa auto, rebotezatÄƒ în prezent taxÄƒ de primÄƒ înmatriculare? Am spus "taxÄƒ"? Este din multe puncte de vedere o amendÄƒ nÄƒscocitÄƒ de cei care ne conduc. În primÄƒvara lui 2007, Sulfina Barbu, pe atunci ministrul Mediului ÅŸi GospodÄƒririi Apelor, ÅŸi Guvernul lui CÄƒlin Popescu TÄƒriceanu au observat cÄƒ în România a crescut consumul ÅŸi, pe acest fond, tot mai mulÅ£i români îÅŸi permiteau sÄƒ-ÅŸi cumpere o maÅŸinÄƒ. În crizÄƒ de bani, s-au gândit sÄƒ exploateze acest aspect ÅŸi sÄƒ-l transforme într-o sursÄƒ foarte suculentÄƒ de venituri la bugetul de stat. Mai are rost sÄƒ enumerÄƒm ÅŸirul interminabil ÅŸi grotesc de bâlbâieli care a urmat? Mai are rost sÄƒ vÄƒ amintim de câte ori au venit cu câte o nouÄƒ variantÄƒ de taxÄƒ ÅŸi cum de fiecare datÄƒ argumentele pentru noua versiune erau exact opusul versiunii precedente? Mai este nevoie sÄƒ vÄƒ amintim cum, dupÄƒ ce au fost daÅ£i afarÄƒ de la guvernare de TÄƒriceanu, Sulfina Barbu ÅŸi PD-L au devenit, din iniÅ£iatorii taxei, cei mai de temut adversari ai ei? Cum, dupÄƒ revenirea la ciolan, o datÄƒ cu instalarea lui Emil Boc ca prim-ministru, au îndulcit din nou tonul la adresa taxei pânÄƒ atunci mult-hulite? Mai are rost sÄƒ vÄƒ spunem cÄƒ, la fiecare nouÄƒ versiune a taxei, Comisia EuropeanÄƒ ne-a ameninÅ£at cu diverse pedepse?

DE OCHII LUMII
Taxa auto, în nenumÄƒratele ei forme de pânÄƒ acum, nu a fost niciodatÄƒ o taxÄƒ de mediu. De fiecare datÄƒ, indiferent de denumire, a vizat numai autoturismele pe care românii ÅŸi le puteau permite: maÅŸini cu motor cu capacitate micÄƒ, numÄƒr redus de cai putere, preÅ£ pânÄƒ în 25.000 de euro. Vehiculele utilitare ÅŸi camioanele, utilajele agricole ÅŸi alte categorii de maÅŸini cu consum mare de carburant ÅŸi, deci, mari poluatori, nu au fÄƒcut niciodatÄƒ obiectul de interes al acestei taxe pentru simplul motiv cÄƒ în Å£ara noastrÄƒ nu se vând prea multe. Acest lucru reiese ÅŸi din faptul cÄƒ, pânÄƒ în 2008, banii din aceastÄƒ taxÄƒ au mers la Ministerul FinanÅ£elor, iar destinaÅ£ia lor ulterioarÄƒ - cum au fost folosiÅ£i - nu se cunoaÅŸte. SÄƒ vedem însÄƒ ce s-a fÄƒcut cu banii dupÄƒ ce s-a decis, de ochii lumii, cÄƒ destinaÅ£ia lor trebuie sÄƒ fie Ministerul Mediului.

SURSÄ‚ DE ÎMBOGÄ‚Å¢IRE
În subordinea acestui minister funcÅ£ioneazÄƒ o extraordinarÄƒ vacÄƒ de muls ÅŸi o sursÄƒ inepuizabilÄƒ de fÄƒcut averi: AdministraÅ£ia Fondului pentru Mediu. Este acea instituÅ£ie la care ajung toÅ£i banii ce se colecteazÄƒ pentru mediu în România. În 2008, aproape 1 miliard de lei noi a ajuns la Fondul de Mediu din taxa auto! La cursul de schimb de atunci, asta înseamnÄƒ peste 300 milioane de euro! În 2009, deÅŸi nu existÄƒ încÄƒ estimÄƒri oficiale (este, evident, mult prea devreme!), suma se apropie de 700 milioane de lei, echivalentul a 160 milioane de euro! Cum s-au cheltuit cele 460 milioane de euro intrate în vistieria Fondului pentru Mediu? Am solicitat informaÅ£ii oficiale. SÄƒ începem cu anul 2009. S-au alocat bani pentru 17 proiecte aprobate între 2006 ÅŸi 2008 ÅŸi care se aflÄƒ încÄƒ în derulare: Centrul pentru colectarea deÅŸeurilor electrice, electronice ÅŸi electrocasnice la Piatra NeamÅ£, în valoare de 113.556 RON; realizarea staÅ£iei de epurare a apelor uzate, comuna Remetea, judeÅ£ul Harghita, în valoare de 3.882.000 RON; programul de educaÅ£ie ecologicÄƒ Ecojunior, desfÄƒÅŸurat la Colegiul NaÅ£ional Roman VodÄƒ din Roman, cu o valoare de 7.667 RON; o instalaÅ£ie de reducere a emisiilor de CO2 la vopsitoria fabricii din Mioveni Automobile Dacia, proiect în valoare de 15.447.217 RON; înfiinÅ£area unei staÅ£ii de epurare în comuna Cotnari, judeÅ£ul IaÅŸi, în valoare de 1.447.259 RON; desfÄƒÅŸurarea ÅŸcolii de ecologie Delta Fest de cÄƒtre AsociaÅ£ia Galaterra, proiect în valoare de 218.375 RON; extinderea staÅ£iei de epurare Åžtei, judeÅ£ul Bihor, investiÅ£ie în valoare de 1.114.383 RON; conservarea ÅŸi managementul habitatelor din RezervaÅ£ia "Calcarele din Dealul MÄƒgura" Dobrogea, program derulat de Clubul Sporturilor Montane, în valoare 42.065 RON; managementul ariilor protejate din judeÅ£ul Satu-Mare, realizat de societatea Carpatin ArdeleanÄƒ cu 155.150 RON; creÅŸterea conÅŸtientizÄƒrii populaÅ£iei de pe Valea Deznei privind protecÅ£ia mediului, realizat la Grupul Åžcolar Industrial SebiÅŸ, cu 36.609 RON; amenajarea ravenei GhermÄƒneÅŸti, judeÅ£ul Vaslui, proiect în valoare de 300.148 RON; stabilizarea ÅŸi consolidarea ravenei la drumul comunal 105 A - satul Laza, comuna Laza, jud. Vaslui, cu suma de 183.495 RON; realizarea unei linii de peletizare a deÅŸeurilor lemnoase ÅŸi a rumeguÅŸului verde la societatea MetalTrade International GalaÅ£i pentru suma de 896.191 RON; modernizarea sectorului de reciclare a deÅŸeurilor de ambalaje în vederea protejÄƒrii mediului, realizatÄƒ de societatea Somplast din BistriÅ£a pentru suma de 285.691 RON; acÅ£iuni combinate pentru administrarea ariei protejate PeÅŸtera Vântului conform planului de management, proiect desfÄƒÅŸurat de Clubul Speologilor Amatori cu 80.663 RON; protecÅ£ia Ariei Naturale Balta Suhaia, proiect atribuit Consiliului Local al comunei Suhaia, judeÅ£ul Teleorman, pentru 30.646 RON; un program de producere ÅŸi distribuÅ£ie a apei calde menajere cu panouri solare, realizat la Drobeta Turnu-Severin de firma Flora Sercom SA cu 61.241 RON. Totalul banilor alocaÅ£i este de aproximativ 23 de milioane RON, adicÄƒ în jur de 6 milioane de euro din 160 milioane de euro încasaÅ£i.

InstituÅ£iile cu bani, doar la PD-L
În 2008, Fondul de Mediu a dat bani pentru 12 proiecte de parcuri. Valoarea totalÄƒ a proiectelor este de 6 milioane RON (puÅ£in peste 2 milioane de euro). Ce s-a fÄƒcut cu restul banilor, pânÄƒ la 400 milioane de euro? Oficial, ei existÄƒ în bugetul Fondului pentru Mediu ÅŸi "aÅŸteaptÄƒ proiecte eligibile pentru a fi absorbiÅ£i". La Fondul pentru Mediu existÄƒ depuse numai din partea organizaÅ£iilor neguvernamentale mii de proiecte care aÅŸteaptÄƒ de ani buni finanÅ£are ÅŸi cÄƒrora nici mÄƒcar nu li se rÄƒspunde. Fondul de Mediu a fost condus pânÄƒ în 2008 de liberalul Mihai Toti, iar acum ÅŸef mare este democrat-liberalul Vlad Marcoci. De menÅ£ionat cÄƒ atât în alianÅ£a cu PSD, cât ÅŸi în cea cu UDMR (parafatÄƒ în decembrie 2009), instituÅ£iile de mediu bÄƒnoase au revenit, fÄƒrÄƒ excepÅ£ie, doar PD-L.

#2 SeBA 7.02.2010 23:48

Raspunde

http://www.erepublik.com/en/referrer/SeBA+Tm

#3 Marinescu 8.02.2010 01:35

Raspunde

Ne spuneti despre iarna ca si cand ar veni sfarsitul.Nici-o vorba despre stratul de zapada.Ba;undeva ziceti ca marti va ninge atat de putin ca este nesemnificativ.Bravo ziaristilor din birou.Siapoi ,n-au mai fost ierni?

#4 ... 8.02.2010 03:00

Raspunde

Avem nevoie de ajutorul vostru sa cucerim ungaria.Avem nevoie de voi sa ii umilim pe unguri.Vorbesc despre cel mai complex simulator economic si militar.Haide-ti sa le rupem capu...Avem nevoie de cati mai multi pt ca ungurii si-au pus in cap sa ne ia teritoriile si sa ajunga la Bucuresti...

Inscrieti-va aici:

http://www.erepublik.com/en/referrer/Milanello_mari

Daca va inscrieti direct de pe adresa asta,va pot ajuta cu sfaturi si sa va acomodati cu jocul...

#5 ... 8.02.2010 03:00

Raspunde

#6 Camelian Propinatiu, scriitor 8.02.2010 03:13

Raspunde

Cum anticipa si Rene Guenon, sensul metafizic al acestui exces de precipitatii de cod portocaliu este a mai domoli flacara violeta care bantuie pe terasele Palatului Parlamentului.

#7 ulise 8.02.2010 04:07

Raspunde

VALEU FRATILOR , BASESCU SI SERVICIILE SECRETE SUNT DE VINA CA AU NAVALIT ZAPADA SI VISCOLUL PESTE NOI. PARLAMENTARII S-AU HOTARAT SA FACA MATANII CA SA OPREASCA STIHIILE VEREMII.

#8 Io, 8.02.2010 10:33

Raspunde

Dumnezeu vrea sa va mature de pe fata pamantului. Nu degeaba, prostia si ticalosia romaneasca este proverbiala iar acum va costa. Daca stiti sa va furati singuri caciula, acum v-ati taiat si creaca de sub picioare. De multe decenii se stie ca de-a lungul drumurilor , mai ales la ses trebuie sa fie pomi cateva randuri care opresc zapada si asigura confortul calatorului. Le-ati taiat pe toate. Tot din timpuri starvechi se stie ca in zone de campie cum e baraganul, trebuiesc din loc in loc fasii de padure care fixeaza apa in sol si reduc efectele nocive ale intemperiilor. Si pe astea le-ati distrus. Acum va plangeti si va rupeti * ca se blocheaza totul cand ninge un pic si intamplator bate si vantul, asa ca in februarie dintotdeauna. Prostia costa.

#9 mitza 8.02.2010 12:13