Salariul viitorului preşedinte ar putea scădea

Preşedintele României ar putea avea de la 1 ianuarie 2010 un venit mai mic cu peste 1.000 de lei, după ce sindicatele au propus, ieri, reducerea coeficientului maxim din grila Legii unice de salarizare de la 15 la 12. După cum a dat de înţeles ministrul Muncii, Marian Sârbu, în cazul în care ideea acestora va fi acceptată, iar salariul minim din 2010 va fi cel propus de guvernanţi, respectiv 705 lei, venitul viitorului preşedinte va fi de 8.460 de lei, cu 1.095 de lei mai mic comparativ cu remuneraţia actualului şef de stat (9.555 lei).

Se caută o decizie politică pentru salariul minim

Pentru moment, atât reprezentanţii Executivului, cât şi ai sindicatelor încă fac simulări pe baza grilei salariale, iar salariul minim pe economie nu a fost bătut în cuie. Sârbu a explicat că va trebui luată, în zilele următoare, o decizie politică în acest sens, în condiţiile în care patronatele preferă o creştere într-o proporţie mai mică (la 650 lei), iar sindicatele au cerut o creştere de până la 720 de lei. „Noi, pentru moment, rămânem în graficul pe care l-am prezentat la Guvern, adică la 1 ianuarie acest parametru să fie 705 lei”, a spus ministrul. În ceea ce priveşte raportul 1 la 12 între coeficienţii din grilă, ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, a spus că va analiza propunerea sindicatelor în şedinţa de Guvern de sâmbătă.

2010: 50.000 de bugetari vor deveni şomeri

Numărul de bugetari care vor trebui să fie daţi afară este de asemenea un punct fierbinte în discuţiile Guvern- parteneri sociali. Ieri, preşedintele CNS „Cartel Alfa”, Bogdan Hossu, a explicat, că din aproximativ 1,4 milioane de bugetari, în 2015 vor rămâne 1,1 milioane, urmând a fi disponibilizate în 2010 maximum 50.000 de persoane. Din cele 150.000 de posturi pe care Guvernul vrea să le desfiinţeze de anul viitor, doar 40.000 - 50.000 sunt posturi fizice, respectiv 1.000 de disponibilizaţi în fiecare judeţ, o cifră foarte mare din punctul de vedere al sindicatelor. Mai mult, din 2011, în fiecare an vor fi trimişi în şomaj 10.000 de bugetari, a mai spus Hossu.
Proteste în Învăţământ pentru zilele de concediu neplătite

Nici trimiterea salariaţilor din sectorul bugetar în concediu fără plată, în perioada septembrie - noiembrie, nu a fost reglementată de Ministerul Muncii şi sindicate. În august, ministrul Finanţelor a explicat că bugetarii vor intra în concediu fără plată, îşi vor reduce programului de lucru de la 8 la 6 ore sau timpul efectiv de muncă cu 10 zile prin alte variante, ceea ce va aduce o economie la buget de 0,3% din PIB. Pe de o parte, unii lideri sindicali admit că măsura este necesară deoarece nu sunt bani suficienţi pentru plata salariilor.

„Eu spun că avem o problemă în sensul că nu ne ajung banii şi trebuie să găsim o soluţie să ne ajungă banii. Nu putem să împrumutăm bani la nesfârşit ca să facem plăţi, că nu o să ne mai dea nimeni, o să ne creadă neserioşi: «Ce faceţi, măi nebunilor?! Nu produceţi şi cheltuieţi?»”, a explicat, foarte plastic, preşedintele BNS, Dumitru Costin, pentru Gândul. Pe de altă parte, sindicatele din Educaţie au ameninţat, ieri, cu proteste pentru că nu sunt de acord cu cele zece zile de concediu fără plată, deoarece părinţii nu-şi pot ţine copiii acasă în acest timp, a declarat prim vicepreşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Simion Hancescu. El a adăugat că nici reducerea timpului de lucru nu poate fi acceptată de sindicalişti pentru că nici această măsură nu poate fi aplicată.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine