Sirianul Aktaa, condamnat pentru contrabandă în România, achitat la Viena

Sirianul Aktaa, condamnat pentru contrabandă în România, achitat la Viena

Mustafa Aktaa este unul din arabii bănuiţi că ar face parte dintr-o reţea de informaţii siriene care a funcţionat în România. Aktaa -  apropiat şi al lui Zaher Iskandarani dar şi al lui Omar Hayssam - a apărut într-o afacere extrem de suspectă: cazul procurorului Alexandru Lele de la Oradea. În 1994, Mustafa Aktaa şi fratele său Radwan „lucrau” în vestul României. În timpul în care Vasile Blaga era şef al Direcţiei Regionale Vamale Bihor, fraţii Aktaa se ocupau cu contrabanda de alcool şi cafea. Pe urmă reţeaua a căzut, iar Mustafa Aktaa a devenit un pion important într-un caz deosebit. Sirianul a fost judecat pentru sustragerea de la vămuire a 10.000 de sticle de vodcă şi 15.000 de kilograme de cafea.

Prima instanţă l-a achitat pe arab. În recurs, sirianul a primit 3 ani de puşcărie, dar cu suspendare. În acest timp a apărut informaţia că Aktaa devenise un pion în „cazul Panait - Lele”. În acest caz au fost vehiculate nume grele, inclusiv cel al fostului premier Adrian Năstase. Sirianului i se propusese să fie „săgeată” – adică cel care trebuia să demonstreze că procurorul Lele este corupt, oferindu-i sume de bani pentru „estomparea” acuzaţiilor de contrabandă. Ceva, însă, nu a mers, iar „negocierea” de la Parchet cu Aktaa a căzut. Aşa că, speţa de contrabandă a luat o altă întorsătură. În 2003, la Curtea Supremă de Justiţie, procurorul general a promovat un recurs în anulare, iar sirianului i s-a schimbat pedeapsa.

De la 3 ani cu suspendare, la trei ani cu executare. Sirianul s-a apărat cu un decret de graţiere apărut cu un an înainte. Instanţa a considerat că acea lege nu este aplicabilă contrabandei. Sirianul a contraatacat şi a arătat că în alte cazuri – la Giurgiu – alţi contrabandişti scăpaseră folosind acelaşi decret. În acelaşi timp, în zona Bucureştiului, Radwan Aktaa – fratele sirianului acuzat de contrabandă şi despre care se ştia că este infiltrat între liderii PSD aflaţi la guvernare – spăla bani prin intermediul unor afaceri cu terenuri de lux. Astfel, fraţii Aktaa intraseră sub aceeaşi protecţie ca şi Hayssam şi Iskandarani – sub protecţia politică şi „informativă”, arabii derulau afaceri negre.

Mustafa Aktaa a reuşit, în cele din urmă, să dispară din România. A folosit statutul de cetăţean austriac şi s-a stabilit la Viena. „Afacerile” l-a adus, din nou, în est. Aşa că a fost arestat, în urmă cu trei luni, în Bulgaria. Reţinerea sirianului s-a făcut pe baza unui mandat de urmărire generală emis de Judecătoria Oradea. La Sofia, a început procesul extrădării şi, surpriză, autorităţile bulgare au refuzat trimiterea lui Aktaa în România. Practic, instanţa de la Sofia a făcut praf toate deciziile magistraţilor români.

Judecătorii bulgari au dat un verdict ciudat – „cererea de extrădare nu are un temei juridic valabil pentru autorităţile bulgare pentru a preda cetăţeanul străin”! În schimb, Aktaa a fost reţinut, în Bulgaria, „sub pază”. În procesul de la Sofia a apărut un alt document interesant – o decizie a Tribunalului de Litigii Penale din Viena (oraş prin care au mai trecut Tcaciuc, Vizer şi Necolaiciuc) prin care Aktaa este scos de sub urmărirea dictată de autorităţile române.

Ultimul pas al contrabandistului sirian a fost de a cere graţierea preşedintelui Băsescu. În cerere, Aktaa spune că este sub efectul unei grave erori judiciare. În paralel, sirienii încă mai jonglează cu informaţiile pe care le deţin despre lideri politici şi din justiţie. Radwan Aktaa este în libertate, iar afacerile prosperă. La fel, fraţii Aktaa au reuşit să menţină legătura între „filierele” siriene din România. Radwan şi Mustafa Aktaa au asigurat legătura între „zona” Hayssam şi „zona” Iskandarani şi au apărut în diferite momente-cheie: tranzacţii imobiliare suspecte cu Zaher sau fuga lui Omar din România.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine