Statul roman trebuia sa imprumute Bechtel, fara dobanda, cu 250 de milioane euro

de Loredana VOICULESCU , Stefan ETVES Postat la: 08.04.2006 00:00

Statul roman trebuia sa imprumute Bechtel, fara dobanda, cu 250 de milioane euro

Banii nu trebuiau justificati decat abia la finalizarea contractului. 10 specialisti de la Bechtel primeau lunar, de la statul roman, cate 25.000 euro - onorariu pentru "managementul proiectarii". La mai bine de trei luni de la finalizarea discutiilor cu compania Bechtel, ministrul Transporturilor, Gheorghe Dobre, a decis ieri publicarea pe site-ul ministerului a contractului de constructie a autostrazii Brasov-Bors, a unei partie din anexe, precum si o nota privind renegocierea contractului. "Am decis publicarea contractului cu Bechtel pe site pentru a elimina suspiciunile privind renegocierea contractului. Dar vreau sa precizez ca prioritatea zero a ministerului ramane tot coridorul IV pan-european", ne-a declarat ministrul Transporturilor, Gheorghe Dobre. El a precizat ca anexele care tin de valoarea comerciala nu au fost publicate pentru ca ar putea aduce prejudicii companiei Bechtel. Contactati imediat dupa publicarea contractului, oficialii Bechtel au recunoscut ca nu erau la curent cu desecretizarea acordului. "Compania americana a fost informata ca va fi publicat contractul, insa nu a stiut exact ziua si ora cand se va publica contractul", au adaugat reprezentati din minister. Renegocierea contractului de constructie a autostrazii Transilvania a avut in vedere, pe langa modificarea clauzelor care incalcau legislatia romana, si modificarea mecanismului contractual. Astfel, noul contract cu Bechtel permite partii romane sa controleze costurile. Prin noul contract au fost modificate prevederile referitoare la scrisorile de garantie pentru a permite partii romane sa valorifice garantiile si au fost eliminate clauzele care duceau la dublarea indexarilor preturilor. Contractul cuprinde, in prezent, un singur mecanism de indexare a preturilor, prevazut de lege si practicat in Romania. A fost realizata o noua versiune in limba romana a contractului, care clarifica raspunderea investitorului si da partii romane posibilitatea sa valorifice drepturile contractuale. Asa cum a relatat deja Gandul, la negocieri au fost eliminate prevederile nelegale privind acordarea de catre partea romana a unui avans sub forma unui imprumut fara dobanda in suma de 250 de milioane de euro, in paralel cu plata lucrarilor efectiv executate in fiecare an, care trebuia justificata in anul 2012. Acest imprumut putea fi utilizat de partea americana fara nici un control al partii romane pana la finalizarea contractului. Prin modificarile acestor prevederi s-au facut reduceri ale costurilor contractului cu 70-80 milioane de euro. In plus, contractul revizuit elimina plata lunara a sumei de 250.000 euro reprezentand avans onorariu de proiectare numai pentru managementul proiectarii, suplimentar fata de plata proiectarii propriu-zise, prin preluarea acestuia de catre partea romana, care a dobandit astfel control asupra costurilor legate de exproprieri, mutari de utilitati, aliniamente, solutii tehnice. Potrivit unor surse autorizate, un numar de 10-12 specialisti de la Bechtel efectuau managementul proiectarii, activitatea in sine fiind executata, pana la stoparea lucrarilor, de Iptana.

De asemenea, rediscutarea clauzelor referitoare la derularea contractului in perioada 2003-2005 a permis reducerea costurilor de la 60 la 4 milioane de euro.  "Contractul initial incheiat de fostul guvern cu Bechtel punea partea romana in imposibilitatea de a controla costul lucrarilor, deoarece cele mai multe costuri de executie erau sub controlul companiei americane. Potrivit prevederilor anterioare, prin incredintarea managementului proiectarii, toate aspectele legate de traseul exact al autostrazii se aflau sub controlul Bechtel, ceea ce ar fi permis cresterea costurilor", se arata in nota privind renegocierea contractului cu Bechtel. Pe de alta parte, exista un mecanism dublu de indexare a valorii contractului, atat in functie de pretul principalelor materii prime, cat si al indicelui de crestere a preturilor, ceea ce putea conduce la majorarea valorii contractului. Descrierile preturilor unitare folosite erau vagi, incomplete si neuzuale in Romania, lasand loc unor interpretari diferite.  Un alt caz este traducerea "certificatului de remediere a defectelor" cu "procesul-verbal de receptie finala", ceea ce ducea la o situatie absurda, in care remedierea unor defecte devenea sinonima cu receptia finala de catre partea romana a intregii lucrari.

In plus, in varianta initiala in limba romana, in mod diferit de varianta in limba engleza si contrar intelegerii partilor, tot ca urmare a traducerii gresite, raspunderea investitorului era redusa la maximum 10% din valoarea contractului.

In cazul in care nu sunt indeplinite conditiile pentru inceperea lucrarilor la o noua sectiune, CNADNR trebuie sa plateasca companiei americane rate de neutilizare a echipamentelor de constructie, daca nu notifica, cu sase luni inainte, faptul ca nu sunt disponibile fonduri pentru continuarea lucrarilor. Daca nu sunt alocate suficiente fonduri pentru constructia unei anumite sectiuni, oricare dintre parti poate sa rezilieze angajamentul cu privire la segmentul respectiv, caz in care CNADNR va achita Bechtel o suma compensatorie, mentioneaza contractul.

Portiunea respectiva nu va putea fi, insa, acordata unei alte companii de constructii mai devreme de doi ani de la data rezilierii acordului.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine