Superofertă imobiliară pentru partide

Superofertă imobiliară pentru partide

Partidele şi-au votat dreptul de a cumpăra cu avans 30% şi plata în rate pe o perioadă de cinci ani terenurile de mii de metri pătraţi aferente sediilor

Generalul de Securitate Pleşiţă, Nicolae Văcăroiu, Adrian Severin, Victoria Halaicu, Elena Ceauşescu (soţia unui frate al dictatorului) – „împroprietăriţii colaterali” care vor cumpăra fără licitaţie apartamentele de protocol deţinute acum de RAAPPS

Parlamentul actual mai are doar câteva zile de trăit, dar lucrează de zor. Astfel, pe ultimii metri, parlamentarii au împărţit patrimoniul Regiei Protocolului de Stat între partidele politice şi chiriaşii din apartamentele de bloc. Partidele şi-au votat dreptul de a cumpăra cu plata în rate pe o perioadă de cinci ani terenurile aferente sediilor la „valoarea de circulaţie” fără să se explice cum se va calcula respectiva valoare. Asta înseamnă terenuri uriaşe în zone foarte bune. De exemplu, sediul central al PD-L de pe Aleea Modrogan din Bucureşti are un teren aferent de 22.000 de metri pătraţi. PSD poate şi el să-şi cumpere 7.100 de metri pătraţi pe Kiseleff 10, zonă unde un metru pătrat se vinde la liber de la 6.500 la 9.000 de euro. Mai modest, PNL are doar 1.200 mp de teren lângă sediul din Aviatorilor 86, zonă unde preţurile ajung şi la 7.500 euro/mp.

Aceeaşi lege se mai ocupă de 400 de apartamente de bloc care vor trece de la RAAPPS la Primăria Capitalei. În acest fel majoritatea chiriaşilor regiei vor scăpa de cumpărarea locuinţelor prin licitaţie. Apartamentele vor fi considerate locuinţe construite din fondurile statului şi vor putea fi vândute direct, cu preţuri derizorii. Totuşi, unele din „blocurile” regiei sunt adevărate vile cu doi-trei chiriaşi, care vor fi adevărate chilipiruri imobiliare. Printre aceşti fericiţi beneficiari figurează nume sonore: Nicolae Văcăroiu, pe Mareşal Prezan 4, şi Adrian Severin, pe Kiseleff 20, locuiesc în apartamente de 200 mp care au şi câte 680 mp de teren aferent. Lor li se adaugă fostul general de Securitate Pleşiţă, pe Edgar Quinet, Victoria Halaicu, pe Kiseleff, şi Elena Ceauşescu, soţia unui frate al fostului dictator pe strada Bruxelles.

Ultima variantă a legii

Potrivit Legii 229 din 31 octombrie 2008 „ terenurile proprietate privată a statului, aferente construcţiilor care sunt închiriate partidelor politice, în condiţiile legii, sau care au fost vândute partidelor politice... vor fi vândute acestora la valoarea de circulaţie... cu plata în rate pe o perioadă de cinci ani, cu un avans de minimum 30 la sută”. Prevederea a fost inclusă pe blat la reexaminarea legii de aprobare a Ordonanţei Guvernului privind vânzarea unor imobile proprietate privată a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS). Până la apariţia acestei prevederi legislative, partidele politice au avut dreptul să-şi cumpere doar sediile în care funcţionau, dacă acestea nu erau revendicate şi dacă pentru ele existau contracte legale de închiriere. Unul dintre marii beneficiari ai noii prevederi legislative este Partidul Democrat Liberal.

Sediul central din Aleea Modrogan are nu mai puţin de 22.000 de metri pătraţi de teren iar cel de Bucureşti, aflat peste drum, mai are încă 655 de metri pătraţi. Tot în zone rezidenţiale îşi au sediile şi PSD, PNL şi PC. Partidul lui Mircea Geoană a reuşit să-şi cumpere sediul din Kiseleff nr.10 iar acum mai are de achiziţionat de la stat doar terenul aferent în suprafaţă de 7.100 metri pătraţi. Partidul lui Călin Popescu Tăriceanu are doar 1.200 metri pătraţi de teren. Atât reprezintă pământul aferent sediului din Aviatorilor nr.86. Partidul Conservator îşi are sediul într-o vilă, pe strada Muzeul Zambaccian nr. 17. În evidenţele RAAPPS acesta figurează cu 500 de metri pătraţi de teren. Potrivit analiştilor imobiliari, toate aceste terenuri se vând pe piaţă liberă cu peste 2.800 de euro metrul pătrat.

400 de apartamente de „bloc” trec de la RAAPPS la Primăria Capitalei, apoi se vând

Peste 400 de case vor trece în mai puţin de o lună de la RAAPPS la Primăria Capitalei. Este vorba de acele „imobile compuse din apartamente situate în blocuri de locuinţe şi pentru care există o formă legală de folosinţă la data de 30 septembrie 2008”.

Prin apartament legiuitorii au definit „locuinţa individuală situată într-un bloc cu mai multe unităţi locative, care este destinat folosinţei unei singure persoane sau a unei singure familii”. Aceste prevederi, introduse ca articol nou într-o lege ce a fost declarată neconstituţională, au rolul de a-i scăpa pe majoritatea chiriaşilor RAAPPS de cumpărarea locuinţelor prin licitaţie publică.Transferate la Primăria Capitalei, aceste imobile vor fi vândute direct chiriaşilor ca locuinţe construite din fondurile statului, adică la preţuri derizorii. Mai mult, acestea vor putea fi cumpărate şi cu plata în rate şi, până la perfectarea actelor de vânzare cumpărare, chiriaşii vor scăpa de chiriile în euro percepute de RAAPPS.

Printre apartamentele de „ bloc” care vor ajunge la Primăria Capitalei se numără şi cele din Mareşal Prezan nr.4 unde locuieşte preşedintele Curţii de Conturi, Nicolae Văcăroiu, sau cele de pe Kiseleff 20, unde locuieşte şi Adrian Severin. Potrivit evidenţelor RAAPPS, într-un astfel de imobil sunt patru locuinţe, un apartament măsoară peste două sute de metri pătraţi şi beneficiază de câte 680 de metri pătraţi de teren fiecare. Tot în categoria „apartamentelor de bloc” vor fi încadrate şi vilele de pe Aviatorilor sau cele de pe străzile Londra, doctor Lister, Paris sau Muzeul Zambaccian.

Pentru fiecare apartament sau etaj din vilă există câte un contract de închiriere, motiv pentru care acestea vor fi uşor de încadrat în categoria apartamente de bloc. Alături de acestea, vor trece la Primăria Capitalei şi adevăratele apartamente situate în blocuri pe străzile Icoanei, Magheru, Bălcescu, Dacia sau Mihai Eminescu. Pe lângă aceste apartamente de lux , la vânzare vor fi scoase şi locuinţe modeste cum ar fi cele din blocurile situate pe B-dul Ion Mihalache, strada Turda sau Iancu de Hunedoara.

Legea împroprietăririi, votată de trei ori de parlamentari

Iniţial, proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului privind vânzarea imobilelor RAAPPS aprobat de Parlament prevedea vânzarea locuinţelor prin negociere directă. Preşedintele Traian Băsescu a refuzat să promulge legea şi a trimis-o spre reexaminare parlamentarilor. Traian Băsescu şi-a motivat decizia astfel: „licitaţia trebuie să rămână singura metodă de înstrăinare a bunurilor imobile respective, deoarece reprezintă o puternică garanţie anticorupţie şi singura cale de acces a publicului la cumpărarea acestor imobile”.

Parlamentarii au reexaminat actul normativ şi l-au reaprobat fix în forma iniţială. A urmat sesizarea adresată Curţii Constituţionale unde legea a fost declarată neconstituţională. Întoarsă pentru a doua oară la Parlament, legea a fost reexaminată de Senat şi a fost votată pe data de 15 octombrie de deputaţi. Potrivit stenogramei de şedinţă, domnul Eugen Nicolicea a cerut să se voteze „raportul Comisiei Juridice asupra reexaminării Legii privind aprobarea Ordonanţei Guvernului 28 şi Ordonanţei Guvernului nr.19/2002 privind unele măsuri pentru constituirea şi utilizarea fondului locativ de protocol al statului şi pentru vânzarea unor imobile proprietate privată a statului, aflate în administrarea RAAPPS ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale”.

Pe motiv că este „lege ordinară, suntem cameră decizională şi raportul propune adoptarea legii, cu amendamente”, acesta a cerut să se treacă direct la vot. Legea a trecut cu 128 de voturi pentru, 44 voturi împotrivă şi trei abţineri. Deputaţii PD-L au votat împotrivă alături de independenţi. Pe data de 30 octombrie preşedintele Traian Băsescu a semnat decretul de promulgare a Legii 229, iar pe data de 5 noiembrie legea a fost publicată în Monitorul Oficial.

Parlamentarii nu îşi mai amintesc exact ce au votat

Liderul grupului PD-L din Camera Deputaţilor, Cristian Rădulescu, nu îşi mai aminteşte din cauza cărei “şmecherii” PNL-PSD, democrat-liberalii au votat împotriva acestui proiect de lege. Nici vicepreşedintele Comisiei Juridice din partea PSD, Florin Iordache, nu îşi mai aduce aminte exact de proiect. “Nu mă întrebaţi acum, sunt în cartier cu oamenii”, ne-a declarat el. Pe de altă parte, colegul său de partid Eugen Nicolicea a susţinut că nu este nimic în neregulă cu forma legii adoptată de Camera Deputaţilor. “Chiar şi trecute la Primăria Capitalei, imobilele tot prin licitaţie se vând”, a afirmat el.

Legea vizează „imobile compuse din apartamente situate în blocuri de locuinţe şi pentru care există o formă legală de folosinţă la data de 30 septembrie 2008”.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine