19 comentarii 538 afișări

Ţara cu arma în mână. Poliţiştii confiscă 10 pistoale sau puşti pe zi

de Dan CARBUNARU Postat la: 14.02.2010 20:48 Ultima actualizare: 14.02.2010 21:32

Armele ilegale, o marfă care are deja piaţa ei n Foto: Gândul/Octav Ganea

IGP a declanşat, la începutul acestui an, o operaţiune la nivel naţional, doar în ultima săptămână, poliţiştii au confiscat 60 de arme letale şi neletale, precum şi aproximativ 2.300 de cartuşe de diferite tipuri şi calibre. Un pistol cu glonţ marca Browning se poate cumpăra cu aproximativ 1000 de euro, un pistol Makarov, de fabricaţie rusească, vândut în magazin cu 300 de euro, poate ajunge la preţuri de 500-600 euro pe piaţa neagră, în timp ce un pistol Beretta poate costa 1000 euro. O armă de vânătoare are preţuri care variază între 500 şi 1500 euro

Peste 100 de infracţiuni au fost constatate săptămâna tre­cută, în urma celor 459 de controale efectuate pentru depistarea deţinătorilor ilegal de arme şi muniţii. Peste 90 de persoane sunt cercetate pe­nal, alte 51 find amendate pentru în­călcarea regimului armelor şi muniţii­lor. Valoare amenzilor este de peste 30 de mii de lei. Potrivit poliţiştilor de la Direcţia Arme şi Muniţii, cei mai mulţi dintre cei prinşi au arme neletale, pistoale cu aer comprimat sau cu gaz, pentru care însă ai nevoie de permis port-armă.

O altă categorie este cea a armelor de vânătoare modificate artizanal sau introduse în ţară ilegal. De regulă armele sunt aduse din ţări europene precum Bulgaria, Spania sau Italia. Cei mai dornici să se înarmeze sunt tinerii sau bărbaţii sub 50 de ani, deşi au existat şi cazuri de femei de la care s-au ridicat arme de foc deţinute ilegal.

Puşti pentru braconieri, pistoale cu glonţ pentru interlopi

De cele mai multe ori, cei care deţin arme letale le folosesc la braconat. Ar­mele de vânătoare pot fi achiziţionate cu uşurinţă din unele ţări europene, pre­cum Franţa, după care sunt introduse ilegal în ţară. Dacă puştile sunt destinate vânătorii ilegale, pistoalele cu glonţ sunt comandate de obicei de liderii interlopi, care le folosesc în reglările de conturi.

Preţurile de pe piaţa neagră a armelor variază, în funcţie de performanţe şi fabricant. Astfel, un pistol cu glonţ marca Browning se poate cumpăra cu aproximativ 1000 de euro, un pistol Makarov, de fabricaţie rusească, vândut în magazin cu 300 de euro, poate ajunge la preţuri de 500-600 euro pe piaţa neagră, în timp ce un pistol Beretta poate costa 1000 euro. O armă de vânătoare are preţuri care variază între 500 şi 1500 euro. Poliţiştii spun că cei care au arme deţinute ilegal caută soluţii di­verse de a le ascunde. "Am găsit la per­cheziţii arme ascunse sub pat, în păduri, în pod, sub streaşină, sub podele, în ziduri, chiar în spatele frigiderului", a declarat pentru Gândul un poliţist de la Direcţia Arme şi Muniţii.

Peste 100.000 de români deţin arme de foc

Potrivit IGP, la Registrul Naţional al Armelor erau înregistraţi anul trecut peste 68 de mii de deţinători de arme letale, care aveau aproape o sută de mii de astfel de arme. Dintre acestea, cele mai multe sunt armele de vânătoare - 83 de mii. Alte zece mii sunt arme de tir, folosite de antrenori şi sportivi. O categorie specială sunt armele de apărare şi pază.

Aproape 800 de astfel de arme sunt deţinute de o categorie privilegiată, din care fac parte demnitari, parlamentari, poliţişti, militari de carieră şi magistraţi. Acelaşi registru arată că peste 32 de mii de români deţin arme aşa-zis neletale. Dintre acestea, 17 mii sunt cu bile de cauciuc şi restul cu aer com­primat.Totuşi, în cazul când se trage de aproape, şi aceste arme pot provoca răni mortale. Există, însă, o a treia categorie, a celor care deţin arme ilegal. Aproape 1900 de arme au dispărut la revoluţia din 1989. Peste 250 dintre ele sunt încă de negăsit. Este vorba despre pistoale Carpaţi sau Ma­karov, puşti mitralieră, carabine şi chiar puşti cu lunetă. Numărul armelor deţinute ilegal nu poate fi, însă, estimat.

INFO Condiţii pentru deţinere arme letale

l dovadă că solicitantul este apt psihologic şi medical
l să nu fi săvârşit vreo infracţiune cu intenţie cu o pedeapsă mai mare de un an
l dovada locului de depozitare a armei în condiţii de siguranţă
l pentru arme de vânătoare se cere dovada apartenenţei la o asociaţie de profil
l pentru armele de tir, dovada calităţii de sportiv sau antrenor
l pentru arme cu glonţ, dovada calităţii de demnitar, diplomat, magistrat sau militar
l absolvirea unui curs de iniţiere în arme şi muniţii

Arme neletale
l dovadă că solicitantul este apt psihologic şi medical
l să nu fi săvârşit vreo infracţiune cu intenţie cu o pedeapsă mai mare de doi ani

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine


 
Pagina 1 din 1

 

Tag-uri:
ţara
,arme
,pistol
,puşti
,poliţia
,confiscate
,igp
[+] Adauga un comentariu
Urmareste Gandul.info prin:
facebook
twitter
RSS  | mobil

19 Comentarii [+] Adauga un comentariu

#1 Comoara uitata de bugetul Boc 14.02.2010 21:22

30 miliarde de euro la negru
Economia subterana, cat trei imprumuturi de la Fondul Monetar

La suma de 30 de miliarde de euro se adauga banii proveniti din criminalitate si contrabanda, care sunt greu de estimat chiar si de autoritati
Andrei Luca Popescu
Joi, 14 Ianuarie 2010
» Economia subterana, ferita de ochii autoritatilor, face cat trei imprumuturi de la FMI: cel putin 30 miliarde euro, adica aproape un sfert din PIB. Bugetul intocmit de Guvernul Boc nu are acces la acesti bani in lipsa unor masuri puternice pentru a-i scoate la lumina
.

» Specialistii spun ca, fara Fisc si justitie care sa-si faca treaba, munca la negru si fraudarea TVA raman principalii factori de propagare a economiei subterane. Reducerea fiscalitatii nu ar face minuni intr-o civilizatie sud-est europeana, unde

fentarea statului tine deja de cultura locala.

Bugetul pentru 2010 nu difera de cele din anii trecuti decat prin dimensiunile mai reduse, Guvernul Boc nereusind sa gaseasca surse alternative de venituri, mai ales intr-un an de criza economica. O comoara pana la care nici un guvern autohton nu a reusit sa gaseasca drumul ramane si anul acesta economia subterana: banii rulati la negru, neimpozitati, si taxele ocolite prin frauda. In primele noua luni ale anului 2009, era vorba despre cel putin 30 miliarde euro, adica 24% din Produsul
Intern Brut al Romaniei. "Acesta e doar

varful aisbergului", ne-a spus Andreea Vass, consiliera pe probleme economice a premierului Emil Boc. La aceasta suma se adauga banii proveniti din criminalitate si contrabanda, care sunt greu de estimat pana si de catre autoritati. Munca la negru reprezinta in jur de 50% din economia subterana, iar fraudele fiscale pentru
neplata TVA se ridica la 20% din banii care scapa anual printre degete Guvernului, conform estimarilor oficiale. Nici un guvern nu a luat pana acum vreo masura eficienta impotriva acestor fenomene, iar Guvernul Boc abia acum pare sa se apuce de treaba. "A fost prima problema pe care am supus-o dezbaterii in culisele Guvernului, iar premierul este dispus sa pornim la drum cu motoarele turate la maximum", ne-a asigurat Vass, care a spus ca primele domenii pentru care se va intari controlul vor fi agricultura, constructiile, restaurantele si turismul, cele mai expuse evaziunii fiscale.

Economistul Daniel Daianu, fost ministru al Finantelor, spune insa ca, "intr-o perioada de criza, este foarte greu sa scada economia subterana" si ca * ar fi trebuit luate dinainte. Specialistul considera ca scaderea fiscalitatii, mai ales in acest moment de criza, nu este o solutie: cota unica de 16% a fost introdusa intr-o perioada de crestere economica. "Nu am asistat la o intrare in suprateran a acestei zone obscure. Cei care nu platesc 30% impozit nu vor plati nici 16%. In plus, reducerea taxelor acum ar insemna sa te impusti singur in picior", spune Daianu. Principala masura pe care autoritatile ar putea sa o ia, crede specialistul, este aceea de a face legile sa functioneze: "In acest moment, penalizarile nu sunt pe masura nici pentru cei care nu platesc, dar nici pentru institutiile corupte care ar trebui sa incaseze". Spre exemplu, Fiscul a declarat ca, in 2008, a surprins fraude de evaziune fiscala in suma de aproximativ jumatate de miliard de euro. Adica 1,6% din valoarea economiei subterane in 2009.

Dincolo de orice masuri ar lua autoritatile, dificultatea tine si de o anumita cultura: respectul oamenilor fata de lege, fata de stat si fata de ceilalti platitori de taxe. Economia subterana are cea mai mare pondere in PIB in statele sudice si est-europene, explica Daianu: in Grecia, Italia, Spania, Romania si Bulgaria, ea variaza intre 25 si 40 de procente din PIB, in timp ce in statele centrale si nordice, ea pleaca de la 5% si nu depaseste 15 procente. O statistica a Comisiei Europene realizata intre anii 2000 si 2006 arata ca Grecia, Slovacia, Ungaria, Italia si statele baltice erau campioane la TVA neincasata de stat. Pe atunci, Romania si Bulgaria nu erau inca membre ale UE. Sumele la nivelul UE, numai din TVA neincasata, erau imense: intre 90 si 113 miliarde euro anual.

Romania se afla pe primele locuri in Europa in ce priveste ponderea din PIB a economiei subterane. Un studiu realizat de A.T. Kearney in 2008 arata ca Romania se afla pe locul 5. Banii la negru infloresc in domenii precum constructii
, comert, transport, hoteluri
si restaurante. Aproape un sfert din forta de munca a Romaniei este platita "la plic", cu bani gheata. Faptul ca platile electronice sunt relativ rar folosite favorizeaza economia subterana si frauda fiscala. Numai daca volumul de plati efectuate cu cardul ar creste cu 5%, economia subterana ar scadea cu 2,5%, adica s-ar castiga aproximativ 750 milioane de euro. Relatia dintre tranzactiile cu bani gheata si economia subterana este direct proportionala, iar un studiu comandat de Visa arata ca intre 5 si 7 miliarde euro, taxe neincasate de stat, se pierd anual in Romania prin tranzactiile in numerar.

 
#2 sa traiasca basescu si cu boc bine! 14.02.2010 21:22

Cum cheltuiesc cei care sunt la putere sutele de milioane de euro pe care statul le colectează anual din enervanta taxă auto, instituită în 2007 de Sulfina Barbu ÅŸi care a cunoscut până acum atâtea versiuni că nimeni nu le mai Å£ine minte numărul? Răspunsul oficial, dat de cei puÅŸi să gestioneze tonele de euro, arată că s-au făcut programe educaÅ£ionale pentru copii, amenajări de parcuri, administrări de arii protejate.
de Alexandru Nastase
20/01/2010


Mai puţin de un sfert din sumele colectate a fost folosit. Restul o fi folosit ca o centură de siguranţă pentru economie...

Ce background vă mai putem oferi despre taxa auto, rebotezată în prezent taxă de primă înmatriculare? Am spus "taxă"? Este din multe puncte de vedere o amendă născocită de cei care ne conduc. În primăvara lui 2007, Sulfina Barbu, pe atunci ministrul Mediului ÅŸi Gospodăririi Apelor, ÅŸi Guvernul lui Călin Popescu Tăriceanu au observat că în România a crescut consumul ÅŸi, pe acest fond, tot mai mulÅ£i români îÅŸi permiteau să-ÅŸi cumpere o maÅŸină. În criză de bani, s-au gândit să exploateze acest aspect ÅŸi să-l transforme într-o sursă foarte suculentă de venituri la bugetul de stat. Mai are rost să enumerăm ÅŸirul interminabil ÅŸi grotesc de bâlbâieli care a urmat? Mai are rost să vă amintim de câte ori au venit cu câte o nouă variantă de taxă ÅŸi cum de fiecare dată argumentele pentru noua versiune erau exact opusul versiunii precedente? Mai este nevoie să vă amintim cum, după ce au fost daÅ£i afară de la guvernare de Tăriceanu, Sulfina Barbu ÅŸi PD-L au devenit, din iniÅ£iatorii taxei, cei mai de temut adversari ai ei? Cum, după revenirea la ciolan, o dată cu instalarea lui Emil Boc ca prim-ministru, au îndulcit din nou tonul la adresa taxei până atunci mult-hulite? Mai are rost să vă spunem că, la fiecare nouă versiune a taxei, Comisia Europeană ne-a ameninÅ£at cu diverse pedepse?

DE OCHII LUMII
Taxa auto, în nenumăratele ei forme de până acum, nu a fost niciodată o taxă de mediu. De fiecare dată, indiferent de denumire, a vizat numai autoturismele pe care românii ÅŸi le puteau permite: maÅŸini cu motor cu capacitate mică, număr redus de cai putere, preÅ£ până în 25.000 de euro. Vehiculele utilitare ÅŸi camioanele, utilajele agricole ÅŸi alte categorii de maÅŸini cu consum mare de carburant ÅŸi, deci, mari poluatori, nu au făcut niciodată obiectul de interes al acestei taxe pentru simplul motiv că în Å£ara noastră nu se vând prea multe. Acest lucru reiese ÅŸi din faptul că, până în 2008, banii din această taxă au mers la Ministerul FinanÅ£elor, iar destinaÅ£ia lor ulterioară - cum au fost folosiÅ£i - nu se cunoaÅŸte. Să vedem însă ce s-a făcut cu banii după ce s-a decis, de ochii lumii, că destinaÅ£ia lor trebuie să fie Ministerul Mediului.

SURSÄ‚ DE ÎMBOGÄ‚Å¢IRE
În subordinea acestui minister funcÅ£ionează o extraordinară vacă de muls ÅŸi o sursă inepuizabilă de făcut averi: AdministraÅ£ia Fondului pentru Mediu. Este acea instituÅ£ie la care ajung toÅ£i banii ce se colectează pentru mediu în România. În 2008, aproape 1 miliard de lei noi a ajuns la Fondul de Mediu din taxa auto! La cursul de schimb de atunci, asta înseamnă peste 300 milioane de euro! În 2009, deÅŸi nu există încă estimări oficiale (este, evident, mult prea devreme!), suma se apropie de 700 milioane de lei, echivalentul a 160 milioane de euro! Cum s-au cheltuit cele 460 milioane de euro intrate în vistieria Fondului pentru Mediu? Am solicitat informaÅ£ii oficiale. Să începem cu anul 2009. S-au alocat bani pentru 17 proiecte aprobate între 2006 ÅŸi 2008 ÅŸi care se află încă în derulare: Centrul pentru colectarea deÅŸeurilor electrice, electronice ÅŸi electrocasnice la Piatra NeamÅ£, în valoare de 113.556 RON; realizarea staÅ£iei de epurare a apelor uzate, comuna Remetea, judeÅ£ul Harghita, în valoare de 3.882.000 RON; programul de educaÅ£ie ecologică Ecojunior, desfăşurat la Colegiul NaÅ£ional Roman Vodă din Roman, cu o valoare de 7.667 RON; o instalaÅ£ie de reducere a emisiilor de CO2 la vopsitoria fabricii din Mioveni Automobile Dacia, proiect în valoare de 15.447.217 RON; înfiinÅ£area unei staÅ£ii de epurare în comuna Cotnari, judeÅ£ul IaÅŸi, în valoare de 1.447.259 RON; desfăşurarea ÅŸcolii de ecologie Delta Fest de către AsociaÅ£ia Galaterra, proiect în valoare de 218.375 RON; extinderea staÅ£iei de epurare Åžtei, judeÅ£ul Bihor, investiÅ£ie în valoare de 1.114.383 RON; conservarea ÅŸi managementul habitatelor din RezervaÅ£ia "Calcarele din Dealul Măgura" Dobrogea, program derulat de Clubul Sporturilor Montane, în valoare 42.065 RON; managementul ariilor protejate din judeÅ£ul Satu-Mare, realizat de societatea Carpatin Ardeleană cu 155.150 RON; creÅŸterea conÅŸtientizării populaÅ£iei de pe Valea Deznei privind protecÅ£ia mediului, realizat la Grupul Åžcolar Industrial SebiÅŸ, cu 36.609 RON; amenajarea ravenei GhermăneÅŸti, judeÅ£ul Vaslui, proiect în valoare de 300.148 RON; stabilizarea ÅŸi consolidarea ravenei la drumul comunal 105 A - satul Laza, comuna Laza, jud. Vaslui, cu suma de 183.495 RON; realizarea unei linii de peletizare a deÅŸeurilor lemnoase ÅŸi a rumeguÅŸului verde la societatea MetalTrade International GalaÅ£i pentru suma de 896.191 RON; modernizarea sectorului de reciclare a deÅŸeurilor de ambalaje în vederea protejării mediului, realizată de societatea Somplast din BistriÅ£a pentru suma de 285.691 RON; acÅ£iuni combinate pentru administrarea ariei protejate PeÅŸtera Vântului conform planului de management, proiect desfăşurat de Clubul Speologilor Amatori cu 80.663 RON; protecÅ£ia Ariei Naturale Balta Suhaia, proiect atribuit Consiliului Local al comunei Suhaia, judeÅ£ul Teleorman, pentru 30.646 RON; un program de producere ÅŸi distribuÅ£ie a apei calde menajere cu panouri solare, realizat la Drobeta Turnu-Severin de firma Flora Sercom SA cu 61.241 RON. Totalul banilor alocaÅ£i este de aproximativ 23 de milioane RON, adică în jur de 6 milioane de euro din 160 milioane de euro încasaÅ£i.

Instituţiile cu bani, doar la PD-L
În 2008, Fondul de Mediu a dat bani pentru 12 proiecte de parcuri. Valoarea totală a proiectelor este de 6 milioane RON (puÅ£in peste 2 milioane de euro). Ce s-a făcut cu restul banilor, până la 400 milioane de euro? Oficial, ei există în bugetul Fondului pentru Mediu ÅŸi "aÅŸteaptă proiecte eligibile pentru a fi absorbiÅ£i". La Fondul pentru Mediu există depuse numai din partea organizaÅ£iilor neguvernamentale mii de proiecte care aÅŸteaptă de ani buni finanÅ£are ÅŸi cărora nici măcar nu li se răspunde. Fondul de Mediu a fost condus până în 2008 de liberalul Mihai Toti, iar acum ÅŸef mare este democrat-liberalul Vlad Marcoci. De menÅ£ionat că atât în alianÅ£a cu PSD, cât ÅŸi în cea cu UDMR (parafată în decembrie 2009), instituÅ£iile de mediu bănoase au revenit, fără excepÅ£ie, doar PD-L.

 
#3 Cum cheltuiesc cei care sunt la putere sutele de milioa 14.02.2010 21:23

.690

 
#4 popa 14.02.2010 22:44

hai bah ne lasi cu articolul tau penibil? daca si romania e o tara cu arma in mana atunci america cum e? lasati-ne fratilor cu articolele voastre prin care nu stiti decat sa semanati panica/senzational si puneti mana sa faceti jurnalism altfel o sa muriti de foame. sau crezi, carbunare, ca esti prea destept si o sa te descurci in viata? lasa vraja prietene si treci la munca. ctp-ule da afara * asta de jurnalist, ca nu are ce cauta la un ziar!

 
#5 koroebos 14.02.2010 23:46

asta e tara ce-a visat base si cei ca el. superb. minunat. si cand o fi sa ne fie bine , sa ne fie ca acu'...ha.ha.haaaaaaaa

 
#6 PMS VICTORIE 15.02.2010 00:23

MISCAREA SOCIALISTA RO

 
#7 nessum 15.02.2010 08:11

Ne pregatim de dictatura?
Pai daca statul corupt nu poate apara cetateanul liber astunci acesta incearac sa se apere singur!
Vor sa ne bage pumnul in *, le este frica de o revolta.
Stiu ca mai au putine zile acesti vanzatori de tara!

 
#8 John Wayne 15.02.2010 11:11

De ce sa confiscam armele ''interlopilor''?
Ar trebui incurajati sa le foloseasca unii impotriva altora,''pentru autoaparare mancateas'' asa cum declara baragladinele cand sun gasiti cu matza in sac la descinderile mascatilor de la politie si jandarmerie.
Armele in toc! La stanga-mprejur!

 
#9 PMS VICTORIE 15.02.2010 11:42

MISCAREA SOCIALISTA RO

 
#10 noname 15.02.2010 12:14

Cum pot face rost de o pusca cu luneta, dotata cu amortizor ! Cam cat ar costa ?

 
Vezi toate »

Adauga un comentariu

Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Gândul. Campurile marcate cu rosu nu sunt valide! Comentariul a fost adaugat!

Cod captcha invalid!

Introdu numarul din imagine:
Versiune mobil | completa