Toate digurile din România trebuie refăcute în aşteptarea inundaţiilor istorice, produse o dată la un secol. Ce zone sunt ameninţate

Toate digurile din România trebuie refăcute în aşteptarea inundaţiilor istorice, produse o dată la un secol. Ce zone sunt ameninţate

Cod galben de ploi şi vijelii. De ce nu suntem pregătiţi pentru dezastre

Inundaţiile pot lovi şi mai des decât până acum, avertizează hidrologii. Numai în ultimii ani am avut viituri care în trecut se întâmplau o dată la un secol şi aşa va fi în continuare. Deja, toamna a început cu un cod galben în trei sferturi de ţară, cu vijelii şi ploi torenţiale. Foarte multe diguri sunt expirate, căci au fost construite pentru viituri produse o dată la 10 sau la 50 de ani. În următorii ani, acestea trebuie refăcute din temelii.

Toate digurile din România trebuie refăcute radical, astfel încât să preia debite care până acum se produceau o dată la o sută de ani. Cel puţin aşa se arată în Strategia de Management al Riscului la Inundaţii pe termen mediu şi lung. Mult mai puţine şi numai pe râurile mari sunt digurile capabile să preia inundaţii şi mai mari, produse o dată la un secol. "Ca să facem faţă trebuie să reconsiderăm clasa de importanţă a digurilor. Toate trebuie să ajungă să preia debite care înainte se produceau o dată la o sută de ani, fiindcă acum aceste debite se produc mult mai rapid pe scară istorică. În plus, au şi crescut în intensitate cu mult", ne-a declarat Ana-Maria Agiu, purtător de cuvânt al Administraţiei Naţionale Apele Române.

BM: 20 de ani să ne adaptăm infrastructura la dezastre naturale

Europa trebuie să ne dea mai mulţi bani, căci cele 150 de milioane de euro cheltuiţi anual de ministere pentru regularizări de râuri, îndiguiri şi drumuri, nu sunt suficiente. Astfel, până în 2030, digurile şi întreaga infrastructură anti-inundaţii ar trebui să înghită 5 miliarde euro (bani europeni în mare parte), respectiv câte 250 milioane de euro în fiecare an. Şi de abia atunci am putea spera să începem să facem faţă fenomenelor extreme, după cum arată şi un raport al Băncii Mondiale. Potrivit raportului, România va avea nevoie de cel puţin 20 de ani pentru a-şi adapta infrastructura, astfel încât să facă faţă furtunilor, inundaţiilor şi secetei. Pe de altă parte, meteorologii ANM avertizează de mult timp că putem fi loviţi oricând, oriunde şi pe neaşteptate, fiindcă în acest moment nu mai avem nici o zonă ferită de furtuni puternice.

Nepăsare românească - 900.000 de români, lăsaţi să construiască fix pe malul râului

Dar, în afară de a cheltui bani europeni, cum lucrează autorităţile statului pentru a ne proteja de dezastre? În primul rând, o mare parte din inundaţiile acestei veri s-au produs fiindcă primăriile "au uitat" să cadastreze pâraiele mici, ele figurând ca inexistente. Astfel, unele s-au umflat până au ajuns de la 0,3 metri cubi pe secundă, până la 300 de metri cubi pe secundă, săpând chiar în spatele digului şi acţionând ca adevărate râuri. În al doilea rând, în ultimii cinci ani s-au construit numai 700 de kilometri de diguri fiindcă proprietarii de terenuri n-au avut chef să-şi cedeze loturile şi astfel, exproprierile nu s-au putut face.

În al treilea rând, oamenilor li se permite să construiască tot în zone inundabile. "Urbanizarea excesivă a generat o explozie a construcţiilor de pe marginea râurilor. La o simplă privire pe hartă, veţi constata că sunt foarte multe case construite foarte aproape de apă. Zona de nord şi nord - vest a ţării este mai vulnerabilă la inundaţii - pe bazinul Someş-Tisa, Crişurile, Mureş, Banat, precum şi pe bazinul Siret. Inundaţiile cu debite foarte mari vor apărea din ce în ce mai des", ne-a declarat David Csaba, directorul Apelor Române. Astfel, potrivit Ministerului Mediului, peste 900.000 de români trăiesc în astfel de zone, iar peste 88.000 de case ar putea fi luate de ape în orice moment.

Pe lângă toate astea, mai există o problemă: Ministerul Mediului habar n-are cum va fi vremea decât pe următoarele zece zile, de când deputaţii au desfiinţat Laboratorul de Prognoze de lungă durată al ANM. "Nu mai primim prognoza meteo decât pe maximum zece zile. Mai departe, nu se ştie cum va fi vremea. De unde să ştie Ministerul Mediului, dacă nici ANM-ul nu ştie?", ne-a explicat Georgeta Terciu, director în cadrul Ministerului Mediului.

O avere pentru a face hărţile de inundabilitate şi de risc: 240 de milioane de lei

Teoretic, însă, din 2013 încolo, însă, ar trebui să fim mai pregătiţi pentru dezastre. Este anul în care Europa ne cere să finalizăm hărţile de inundabilitate şi cele de risc. Primele arată cât de vulnerabile sunt zonele cu risc, iar celelalte evaluează pagubele. Pare simplu, dar şi aici treaba s-a împotmolit la un moment dat şi nu s-a mai dat nici un ban pentru hărţi. "Efectiv, elaborarea studiilor a început în 2006, pentru bazinele hidrografice Someş-Tisa, Crişuri, Mureş, Banat, Jiu, Olt, Ialomita şi Siret. Ulterior, din cauza unui blocaj legislativ, nu s-au mai acordat banii necesari pentru continuarea proiectului. Acum însă, în baza noii legi, putem face studiile (scanarea unor zone sau măsurători de teren) şi putem realiza şi o bază de date cu toate aceste suprafeţe aflate în zone vulnerabile la inundaţii", a mai spus David Csaba. Toată treaba costă enorm, circa 240 de milioane de lei, majoritatea bani europeni. Din toată suma aceasta, până acum s-au alocat numai 27,8 milioane de lei.

David Csaba: ar fi "o mare greşeală" să îndiguim toată România; râurile trebuie să mai şi respire

Dar hărţile şi digurile nu sunt totul. Strategia zice că ar mai trebui să facem, în plus, şi zone umede sau albii unite cu vechile meandre, lacuri de acumulare ce reţin undele de viitură şi încă multe altele. David Csaba zice că ar fi "o mare greşeală" să îndiguim toată România: "Imaginaţi-vă o căldare imensă care la un moment dat se umple şi credeţi-mă, se poate umple foarte repede. Şi zonele umede, în care apa îşi poate găsi un spaţiu de relaxare sunt avute în vedere din ce în ce mai mult. Ne dorim să lăsăm râurile să respire". Hilar e că românii se bat cu inundaţiile cam de pe vremea... fanarioţilor, fără să obţină mari progrese de atunci. O spune şi Strategia: "Acţiunile şi măsurile pentru reducerea pierderilor de vieţi omeneşti şi pagubelor produse de inundaţii se desfăşoară pe teritoriul României de peste 200 de ani". Până în 2030, însă, chiar ar trebui să şi reuşim ceva concret: să reducem numărul persoanelor expuse de la peste 900.000 de locuitori la 350.000 de locuitori, la fel şi pagubele, de la media de 86 locuinte distruse pe 1.000 de hectare inundate, la cel mult 40 de locuinte distruse, pe aceeaşi suprafaţă.

Citeşte şi:

O notă internă aruncă în aer sistemul asigurărilor "obligatorii" de locuinţe: "Nu-i asiguraţi pe cei cu case în zone inundabile!"

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine