Tornade, inundaţii, caniculă – tendinţele meteo în România următorilor ani

Directorul ANM: Vom asista, în România, la fenomene meteorologice "tot mai violente"

Vom avea caniculă puternică, inundaţii, tornade şi chiar... ploi cu tunete şi fulgere în miezul iernii. Ca să prevadă astfel de fenomene cu câteva ore sau cu câteva zeci de minute înainte, România va plăti 1,9 milioane de euro anual, pentru a intra într-un sistem mondial de radare

În următorii ani, românii vor avea de îndurat "fenomene meteo tot mai frecvente şi mai violente", a declarat ieri Ion Sandu, directorul ANM, aflat la Conferinţa Europeană de Meteorologie de la Sibiu. Motivul: "efectul de seră suprapus peste cauzele naturale ale încălzirii", a mai explicat specialistul.

Ce înseamnă, însă, pentru România, fenomene meteo extreme? Roxana Bojariu, şefa departamentului Climato-logie al ANM, ne-a explicat că acestea pot presupune valuri de căldură intense, precipitaţii puternice, tornade sau chiar... ploi cu tunete şi fulgere în miezul iernii. "De pildă, valul de căldură din vara anului 2007, fiind foarte intens, poate fi considerat un fenomen extrem pentru România, dacă se ia ca referinţă perioada 1961-1990. Precipitaţiile intense înregis-trate în 2005, 2008 şi în acest an, în anumite regiuni ale României, pot fi considerate şi ele fenomene extreme. O ploaie cu tunete şi fulgere în anotimpul de iarnă e un alt exemplu", a precizat cercetătoarea.

Ploile ultimilor 5 ani cădeau înainte o dată la un secol

Dar schimbarea climei nu prespune numai existenţa unor astfel de fenomene, ci şi frecvenţa cu care acestea se produc. Şi nu numai. "Schimbarea climei înseamnă nu numai modificarea valorilor medii, ci se modifică distribuţiile statistice ale anumitor mărimi, astfel încât se schimbă şi ceea ce numim fenomen extrem. Ceea ce era încadrabil până acum în clasa fenomenelor rare poate deveni ceva mult mai aproape de obişnuit", a adăugat Roxana Bojariu.

Însuşi mi-nistrul Mediului, Laszlo Borbely, a precizat în Conferinţa Europeană că în ultimii cinci ani, în România, au căzut ploi care, potrivit statisticilor, erau aşteptate foarte rar, la scară istorică, o dată la 100, 150 sau chiar 200 de ani. Şi ultimele rapoarte ale hidrologilor de la Apele Române (ANAR) arată acelaşi lucru şi anume că în următorii ani inundaţiile pot lovi şi mai des decât până acum. Asta i-a pus pe gânduri pe specialiştii ANAR, determinându-i să aducă în atenţia Ministerului Mediului problema refacerii tuturor digurilor care apără localităţi, astfel acestea să poată prelua oricând debite istorice, care până acum se produceau o dată la un secol.

Dar violenţele meteo pot fi traduse şi prin extreme. Un exemplu convingător: vara aceasta, din 12 iunie până în 18 august, nu am avut nicio zi fără cod galben de caniculă sau de ploi abundente.

Tornadele nu sunt o noutate pentru România

În cadrul Conferinţei Europene, specialiştii au vorbit şi despre posibilitatea ca pe teritoriul României tornadele să se producă mai des decât până acum. Cât de frecvent, însă, nimeni nu poate spune, nici măcar măsurătorile, deocamdată. De pildă, în America, tornadele pot fi prevăzute cu exact zece minute înainte să se producă, a explicat ministrul Mediului.

Legat de tornadele româneşti, specialistul ANM, Roxana Bojariu, ne-a mai precizat: "Sigur, tornadele au existat, există şi vor exista şi pe teritoriul României.

Unele evenimente de acest fel au fost înregistrate în cronici, chiar. Odată cu diversificarea mijloacelor de înregistrare, consemnarea lor devine din ce în ce mai frecventă. Climatic vorbind, ele sunt însă mult mai puţin intense decât media celor înregistrate în Statele Unite, datorită condiţiilor locale".

Ce se poate face, însă, pentru diminuarea pagubelor produse de fenomene extreme? În primul rând, autorităţile să colaboreze între ele, mai spune climatologul ANM: "Rezultatele cercetărilor noastre sunt traduse în sisteme de monitorizare, atenţionare, avertizare şi intervenţii de urgenţă. Comunităţile locale trebuie să folosească împreună cu administraţia centrală aceste instrumente.
Un exemplu simplu: efectele ploilor foarte intense pot fi minimizate dacă pantele pe care se formează de obicei torenţi sunt împă-durite. Un alt exemplu este folosirea zonelor umede, cele definite natural, de un fluviu ca Dunărea, ca zone tampon în cazul inundaţiilor".

Digurile ar putea înghiţi încă 18 mld. euro, până în 2035

A doua măsură pentru diminuarea pagubelor presupune foarte multe investiţii. A recunoscut-o însuşi ministrul Mediului, anunţând că România va plăti anual 1,9 milioane de euro pentru a face parte dintr-un sistem mondial de radare, care ne va permite să prevedem fenomene extreme cu puţin timp înainte ca ele să se producă. Deja suntem membri ai acestui sistem din luna iulie. Până acum s-au investit peste 50 de milioane de dolari în opt radare ultraperformante, care pot anunţa astfel de fenomene cu doar câteva ore sau măcar cu câteva zeci de minute înainte ca ele să se producă. Potrivit lui Laszlo Borbely, până în 2035 Romania va putea beneficia pentru îndiguiri de încă 18 miliarde de euro, bani europeni, de la buget şi din taxele de mediu.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine