|
Concluzii înfricoşătoare ale anchetei CSM:
Ţuluş – procuror comunist în 2007: dosare aruncate la coş, sentinţe date în locul instanţei
de Gabriela STEFAN | 17 SEPTEMBRIE 2007
Procurorii anticorupţie au dat „soluţii necunoscute Codului de procedură penală“
Ţuluş – procuror comunist în 2007: dosare aruncate la coş, sentinţe date în locul instanţei
Controlul efectuat de inspectorii Consiliului Superior al Magistraturii la Direcţia Naţională Anticorupţie a fost finalizat. Raportul Inspecţiei Judiciare va fi discutat de CSM pe data de 3 octombrie, când urmează să fie făcut public. Ziarul Gândul prezintă, în exclusivitate, pasaje din acest raport referitoare la Secţia a II-a din cadrul DNA, secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie, condusă de procurorul şef Doru Ţuluş.
Reamintim cititorilor faptul că acest control a fost dispus de către CSM în luna mai, după solicitarea ministrului Tudor Chiuariu de revocare din funcţie a procurorului Ţuluş. Discutarea cererii de revocare a fost amânată până la finalizarea acestui control, ale cărui rezultate sunt – după cum se poate citi în continuare – aproape năucitoare. Aflăm astfel că există sesizări care au stat ani de zile fără a fi înregistrate ca dosare penale şi fără ca în ele să se fi efectuat vreo activitate.
Pe de altă parte, ieri, inspectorii CSM au stabilit că există şi dosare penale care au fost finalizate “prin adoptarea unor soluţii necunoscute Codului de procedură penală” sau că procurorul Ţuluş a soluţionat plângeri care erau de competenţa instanţei de judecată.
Totodată, potrivit inspectorilor CSM, procurorul Ţuluş a preluat din prerogativele şefilor de serviciu, fiind singurul care analiza legalitatea şi temeinicia soluţiilor de netrimitere în judecată. Cu alte cuvinte, doar Ţuluş era cel de care depindea dacă o persoană este nevinovată şi nu trebuie trimisă în judecată, chiar dacă dosarul era instrumentat de un alt procuror. La fel de şocantă este şi constatarea că, în unele dosare, la nivelul secţiei conduse de procurorul Ţuluş, “ofiţerii de poliţie judiciară au fost însărcinaţi cu întocmirea planurilor de anchetă”, deşi această activitate este obligaţia procurorului.
De altfel, chiar în două dintre dosarele instrumentate de către Ţuluş, poliţiştii au făcut planurile de anchetă şi, chiar mai mult, inspectorii au constatat, prin sondaj, că “soluţiile adoptate de procurorul şef secţie au fost motivate prin preluarea fidelă a conţinutului referatelor întocmite de ofiţerii de poliţie judiciară”.
În continuare, prezentăm alte pasaje relevante din constatările inspectorilor CSM: “Verificările efectuate în cadrul controlului de fond la nivelul acestei secţii au evidenţiat existenţa unor deficienţe în organizarea şi planificarea controlului activităţii, deficienţe ce pun în discuţie aptitudinile manageriale ale procurorului şef secţie (…) A rezultat că după perioade mari de timp, chiar de ordinul anilor, procurorii au propus înregistrarea lucrărilor repartizate ca dosare penale, fără ca între timp să se fi efectuat vreo activitate. Mai mult, în unele situaţii s-au întocmit procese-verbale de sesizare din oficiu peste actele de sesizare iniţială, ajungându-se astfel la denaturarea datei la care fusese, de fapt, sesizat organul de urmărire penală (…)
A rezultat că, prin modul de organizare a activităţii de către procurorul şef secţie, ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul acestui serviciu au efectuat, în fapt, şi activităţi circumscrise actelor premergătoare începerii urmăririi penale în cauze care nu erau înregistrate ca dosare penale şi în lipsa unei dispoziţii scrise din partea procurorului care să fi fost delegat cu efectuarea urmăririi penale. Realizarea unor asemenea activităţi excede însă competenţelor recunoscute Serviciului de investigaţii în faza documentării preliminare, consecinţa fiind aceea a îndeplinirii unor acte necunoscute Codului de procedură penală în detrimentul activităţii propriu-zise de investigaţii (…)
Verificările efectuate de Inspecţia Judiciară au constatat existenţa unor situaţii în care dosare repartizate iniţial unor procurori au fost redistribuite către alţi procurori, din dispoziţia procurorului şef secţie sau cu acordul acestuia (…) Ca urmare, în informarea întocmită de procurorii anume desemnaţi de procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, au fost evidenţiate ca dosare mai vechi de un an de la data sesizării un număr de 67 de astfel de cauze, în timp ce, din verificările efectuate de Inspecţia Judiciară, a rezultat ca fiind înregistrate 118 dosare mai vechi de un an de la data primei sesizări. În ceea ce priveşte dosarele mai vechi de 6 luni de la data începerii urmăririi penale, Inspecţia Judiciară a identificat 41 astfel de cauze, în timp ce în informarea sus-menţionată erau evidenţiate 36 de cauze”.
|
EDITORIAL 
