UDREA: „EU ŞI DOMNUL BERCEANU SUNTEM CEI MAI MARI CONSTRUCTORI AI GUVERNULUI“

Udrea: „Eu şi domnul Berceanu suntem cei mai mari constructori“

Elena Udrea spune că şi ea este o susţinătoare a construcţiei de autostrăzi şi că ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, nu are motive de invidie pentru că va primi şi el bani pentru drumuri, dacă va avea de unde

Banii abia ajung pentru plata datoriilor către constructori, pentru lucrări efectuate anul trecut sau în această iarnă, nicidecum pentru autostrada Bechtel, centura Bucureştilor sau pentru operaţiunea plombarea găurilor din şoselele României. Singura speranţă este, în opinia oficialilor de la Transporturi, rectificarea bugetară, adică decizia Guvernului de a lua bani de la un minister pentru a-i da altuia. Întrebată de Gândul dacă nu va fi concurenţă între proiectele de drumuri şi cel de construcţie a 25.000 de case la ţară pentru doctori, Elena Udrea, ministrul Dezvoltării, susţine că "în niciun caz domnul Berceanu nu are motive de invidie. Şi eu sunt un susţinător al construirii autostrăzilor. Cu siguranţă că şi domnul Berceanu, în măsura în care sunt bani, va primi şi dânsul".

De unde bani

În timp ce Transporturile spun că fără un miliard de euro în cel mai scurt timp nu numai că nu se vor construi autostrăzi, ci nici măcar nu se vor mai petici drumurile, Elena Udrea, ministrul Dezvoltării, este mai optimistă şi spune că fiecare minister va primi bani la următoarea rectificare bugetară, dacă va avea de unde.

"Eu şi cu domnul Berceanu suntem cei mai mari constructori ai Guvernului, categoric este nevoie şi de drumuri, deci banii trebuie împărţiţi", a declarat pentru Gândul Elena Udrea.

Ministerul Dezvoltării a anunţat recent un plan de construire a circa 25.000 de case în mediul rural, câte 10 în 2.500 de comune din România, pe care le va închiria apoi medicilor şi altor funcţionari publici, proiect a cărui valoare va fi de circa 900 de milioane de euro.

Finanţarea lui depinde însă de câţi bani va primi ministrul Udrea la următoarea rectificarea de buget, unde este la concurenţă mare cu Transporturile, care au nevoie de cel puţin un miliard de euro pentru a construi sau petici vreun drum în 2010. Întrebată de Gândul dacă şeful de la Transporturi are motive să fie "gelos" pe bugetul ei de la Dezvoltare sau pe proiectele ei, ministrul Udrea a răspuns că "în niciun caz domnul Berceanu nu are motive de invidie. Şi eu sunt un susţinător al construirii autostrăzilor. Cu siguranţă că şi domnul Berceanu, în măsura în care sunt bani, va primi şi dânsul".

E nevoie de un miliard de euro

Pentru ca în acest an investiţiile în infrastructură rutieră să nu stagneze, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) ar avea nevoie urgentă de o rectificare bugetară.

"Dacă ar avea loc o rectificare, aş cere cel puţin patru miliarde de lei. Aşa am putea să continuăm lucrările la autostrada Bucureşti-Ploieşti, la Bechtel, reabilitări de drumuri naţionale, la centura Bucureştiului.

Important este însă ca această suplimentare de buget să aibă loc cel mai târziu la jumătatea anului, pentru a se putea lucra", a declarat pentru Gândul directorul general al CNADNR, Dorina Tiron. Ea a precizat că, în condiţiile subfinanţării, la fiecare început de an compania înregistrează datorii către constructori: 2,4 miliarde de lei în 2009 şi 1,8 miliarde în 2010. Faţă de necesarul de finanţare, fundamentat şi solicitat, de 10,52 miliarde de lei pentru investiţii în 2010, compania nu a primit decât 6,4 miliarde de lei. "Cu mai mulţi bani, aş avea mai mult curaj să deschi obiective de investiţii. Am cinci contracte de reabilitare a drumurilor naţionale, etapa a 6-a, pentru care nu am dat ordin de începere a lucrărilor, pentru că nu vreau să deschid alte şantiere pe care nu pot să le finanţez în continuare", a mai spus Tiron.

Am putea finaliza 100 km de autostradă şi 855 km de DN

Pentru 2010, Ministerul Trans­porturilor îşi propunea să finalizeze 101,46 km de autostradă, în condiţiile în care distanţa pe care se lucrează este de 508,162 km. Dacă ar fi bani, anul acesta ar putea fi tăiată panglica la cele două sectoare situate pe Coridorul paneuropean IX, respectiv Centura Bucureşti - Moara Vlăsiei (12 km) şi Moara Vlăsiei - Ploieşti (42,5 km).

Tot în acest an şi tot dacă se mai dau bani de la buget, pot fi date în funcţiune trei mici porţiuni din Autostrada Transilvania, construită de americanii de la Bechtel, şi anume Turda - Câmpia Turzii (9,4 km), viaductul de la Suplacu de Barcău (2 km) şi Dolea - Sarsig (18 km). Aceste sectoare, dar şi celelalte pe care se lucrează, chiar dacă nu pot fi finalizate în 2010 (inclusiv Cernavodă - Constanţa), necesită un efort de la bugetul de stat de 7,4 miliarde de lei. Se mai adaugă 1,7 miliarde de lei, necesari pentru lucrările la variantele ocolitoare (centuri) a 12 localităţi, dintre care şase urmează să fie circulabile din 2010: Bucureşti Nord (între DN7 şi DN2), Ploieşti Vest (bucata rămasă de la Bărcăneşti până la intersecţia cu DN1), Cluj-Napoca Est, Oradea, Iaşi şi Timişoara.

În fine, o sumă de 1,43 miliarde de lei este necesară pentru drumurile naţionale, pentru a putea fi recepţionaţi 855,106 km şi să continue lucrările pe 1.630 km, alţi 315,738 km fiind în proceduri de contractare.
În total, necesarul de finanţare de la bugetul statului se ridică la 10,52 miliarde de lei, numai pentru investiţiile în domeniul rutier. Aceasta în condiţiile în care, prin Legea bugetului de stat pe 2010, Ministerul Transporturilor a primit numai 10,8 miliarde de lei, în scădere de la 11,1 miliarde cât a beneficiat în 2009. Din această sumă totală trebuie finanţate investiţii în toate modurile de transport, plus subvenţia necesară transportului feroviar de călători, care se apropie şi ea de un miliard de lei.

Asfaltatorii dau vina pe plugurile de deszăpezire

În condiţiile în care banii erau puţini, şi iarna a fost foarte grea, fapt care a necesitat sume exorbitante pentru deszăpezire - 80 milioane de euro în nici două luni de zile, potrivit declaraţiilor ministrului Radu Berceanu. După ce aceşti bani au fost "înghiţiţi" de deszăpezire, nu au mai rămas fonduri pentru astuparea gropilor, care au apărut în număr extrem de mare după ce s-a topit zăpada.

Recent, Dorina Tiron explica pentru Gândul că gropile apar ca urmare a diferenţelor mari de temperatură şi a ciclurilor repetate de îngheţ - dezgheţ. În urma iernii grele, peste 70% din totalul de 16.062 km de drumuri naţionale necesită reabilitarea. Adrian Ionescu, directorul Direcţiei Infrastructură rutieră şi concesiuni din minister, susţine că pentru reabilitarea acestor drumuri ar fi nevoie de cinci miliarde de euro, la un cost mediu de 500.000 euro/km.

Asfaltatorii spun că nu numai ei sunt de vină pentru calitatea proastă a drumurilor, arătând cu degetul spre cei care fac deszăpezirea. "Şi eu sunt conducător auto şi am fost neplăcut surprinsă să văd o maşină cu plug în faţă, plugul nefiind protejat cu cauciuc. Din asfalt ieşeau scântei. Nu numai drumarii sunt de vină. Şi în Germania ninge şi plouă, dar mai apare doar câte o gropiţă mică, nu atâtea ca la noi", a declarat pentru Gândul fostul senator Cornelia Cazacu, care împreună cu soţul său controlează compania de construcţii de drumuri Eurovia.

INFO PLUS

Ce s-ar putea finaliza în 2010

• Autostrăzi

Centura Bucureşti - Moara Vlăsiei (12 km)
Moara Vlăsiei - Ploieşti (42,5 km)
Turda - Câmpia Turzii (9,4 km)
Viaductul Suplacu de Barcău (2 km)
Dolea - Sarsig (18 km)

• Drumuri naţionale

Modernizare (855,1 km)

• Centuri ocolitoare

12 oraşe

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine