UE dă un milion de euro în lupta cu corupția din administrație

2 Comentarii [+] Adauga un comentariu

#1 eu.e. multa,multa ue cu m! 24.02.2010 20:28

• Raspunde

da,da ibla,bl;a ce sa-ti spun u.u. m.-u.e.! ia d-aci multa ue cu m U.E.sau E.U. sau cum iti mai spui :

Comoara uitata de bugetul Boc
30 miliarde de euro la negru
Economia subterana, cat trei imprumuturi de la Fondul Monetar

La suma de 30 de miliarde de euro se adauga banii proveniti din criminalitate si contrabanda, care sunt greu de estimat chiar si de autoritati
Andrei Luca Popescu
Joi, 14 Ianuarie 2010
» Economia subterana, ferita de ochii autoritatilor, face cat trei imprumuturi de la FMI: cel putin 30 miliarde euro, adica aproape un sfert din PIB. Bugetul intocmit de Guvernul Boc nu are acces la acesti bani in lipsa unor masuri puternice pentru a-i scoate la lumina
.

» Specialistii spun ca, fara Fisc si justitie care sa-si faca treaba, munca la negru si fraudarea TVA raman principalii factori de propagare a economiei subterane. Reducerea fiscalitatii nu ar face minuni intr-o civilizatie sud-est europeana, unde

fentarea statului tine deja de cultura locala.

Bugetul pentru 2010 nu difera de cele din anii trecuti decat prin dimensiunile mai reduse, Guvernul Boc nereusind sa gaseasca surse alternative de venituri, mai ales intr-un an de criza economica. O comoara pana la care nici un guvern autohton nu a reusit sa gaseasca drumul ramane si anul acesta economia subterana: banii rulati la negru, neimpozitati, si taxele ocolite prin frauda. In primele noua luni ale anului 2009, era vorba despre cel putin 30 miliarde euro, adica 24% din Produsul
Intern Brut al Romaniei. "Acesta e doar

varful aisbergului", ne-a spus Andreea Vass, consiliera pe probleme economice a premierului Emil Boc. La aceasta suma se adauga banii proveniti din criminalitate si contrabanda, care sunt greu de estimat pana si de catre autoritati. Munca la negru reprezinta in jur de 50% din economia subterana, iar fraudele fiscale pentru
neplata TVA se ridica la 20% din banii care scapa anual printre degete Guvernului, conform estimarilor oficiale. Nici un guvern nu a luat pana acum vreo masura eficienta impotriva acestor fenomene, iar Guvernul Boc abia acum pare sa se apuce de treaba. "A fost prima problema pe care am supus-o dezbaterii in culisele Guvernului, iar premierul este dispus sa pornim la drum cu motoarele turate la maximum", ne-a asigurat Vass, care a spus ca primele domenii pentru care se va intari controlul vor fi agricultura, constructiile, restaurantele si turismul, cele mai expuse evaziunii fiscale.

Economistul Daniel Daianu, fost ministru al Finantelor, spune insa ca, "intr-o perioada de criza, este foarte greu sa scada economia subterana" si ca * ar fi trebuit luate dinainte. Specialistul considera ca scaderea fiscalitatii, mai ales in acest moment de criza, nu este o solutie: cota unica de 16% a fost introdusa intr-o perioada de crestere economica. "Nu am asistat la o intrare in suprateran a acestei zone obscure. Cei care nu platesc 30% impozit nu vor plati nici 16%. In plus, reducerea taxelor acum ar insemna sa te impusti singur in picior", spune Daianu. Principala masura pe care autoritatile ar putea sa o ia, crede specialistul, este aceea de a face legile sa functioneze: "In acest moment, penalizarile nu sunt pe masura nici pentru cei care nu platesc, dar nici pentru institutiile corupte care ar trebui sa incaseze". Spre exemplu, Fiscul a declarat ca, in 2008, a surprins fraude de evaziune fiscala in suma de aproximativ jumatate de miliard de euro. Adica 1,6% din valoarea economiei subterane in 2009.

Dincolo de orice masuri ar lua autoritatile, dificultatea tine si de o anumita cultura: respectul oamenilor fata de lege, fata de stat si fata de ceilalti platitori de taxe. Economia subterana are cea mai mare pondere in PIB in statele sudice si est-europene, explica Daianu: in Grecia, Italia, Spania, Romania si Bulgaria, ea variaza intre 25 si 40 de procente din PIB, in timp ce in statele centrale si nordice, ea pleaca de la 5% si nu depaseste 15 procente. O statistica a Comisiei Europene realizata intre anii 2000 si 2006 arata ca Grecia, Slovacia, Ungaria, Italia si statele baltice erau campioane la TVA neincasata de stat. Pe atunci, Romania si Bulgaria nu erau inca membre ale UE. Sumele la nivelul UE, numai din TVA neincasata, erau imense: intre 90 si 113 miliarde euro anual.

Romania se afla pe primele locuri in Europa in ce priveste ponderea din PIB a economiei subterane. Un studiu realizat de A.T. Kearney in 2008 arata ca Romania se afla pe locul 5. Banii la negru infloresc in domenii precum constructii
, comert, transport, hoteluri
si restaurante. Aproape un sfert din forta de munca a Romaniei este platita "la plic", cu bani gheata. Faptul ca platile electronice sunt relativ rar folosite favorizeaza economia subterana si frauda fiscala. Numai daca volumul de plati efectuate cu cardul ar creste cu 5%, economia subterana ar scadea cu 2,5%, adica s-ar castiga aproximativ 750 milioane de euro. Relatia dintre tranzactiile cu bani gheata si economia subterana este direct proportionala, iar un studiu comandat de Visa arata ca intre 5 si 7 miliarde euro, taxe neincasate de stat, se pierd anual in Romania prin tranzactiile in numerar.


ia uite si aici cu obladuirea ta U.E. sub ochii tai si cu incuvintarea ta ca sigur ai si tu partea ta grasa:


sa traiasca basescu si cu boc bine!
Cum cheltuiesc cei care sunt la putere sutele de milioane de euro pe care statul le colectează anual din enervanta taxă auto, instituită în 2007 de Sulfina Barbu ÅŸi care a cunoscut până acum atâtea versiuni că nimeni nu le mai Å£ine minte numărul? Răspunsul oficial, dat de cei puÅŸi să gestioneze tonele de euro, arată că s-au făcut programe educaÅ£ionale pentru copii, amenajări de parcuri, administrări de arii protejate.
de Alexandru Nastase
20/01/2010


Mai puţin de un sfert din sumele colectate a fost folosit. Restul o fi folosit ca o centură de siguranţă pentru economie...

Ce background vă mai putem oferi despre taxa auto, rebotezată în prezent taxă de primă înmatriculare? Am spus "taxă"? Este din multe puncte de vedere o amendă născocită de cei care ne conduc. În primăvara lui 2007, Sulfina Barbu, pe atunci ministrul Mediului ÅŸi Gospodăririi Apelor, ÅŸi Guvernul lui Călin Popescu Tăriceanu au observat că în România a crescut consumul ÅŸi, pe acest fond, tot mai mulÅ£i români îÅŸi permiteau să-ÅŸi cumpere o maÅŸină. În criză de bani, s-au gândit să exploateze acest aspect ÅŸi să-l transforme într-o sursă foarte suculentă de venituri la bugetul de stat. Mai are rost să enumerăm ÅŸirul interminabil ÅŸi grotesc de bâlbâieli care a urmat? Mai are rost să vă amintim de câte ori au venit cu câte o nouă variantă de taxă ÅŸi cum de fiecare dată argumentele pentru noua versiune erau exact opusul versiunii precedente? Mai este nevoie să vă amintim cum, după ce au fost daÅ£i afară de la guvernare de Tăriceanu, Sulfina Barbu ÅŸi PD-L au devenit, din iniÅ£iatorii taxei, cei mai de temut adversari ai ei? Cum, după revenirea la ciolan, o dată cu instalarea lui Emil Boc ca prim-ministru, au îndulcit din nou tonul la adresa taxei până atunci mult-hulite? Mai are rost să vă spunem că, la fiecare nouă versiune a taxei, Comisia Europeană ne-a ameninÅ£at cu diverse pedepse?

DE OCHII LUMII
Taxa auto, în nenumăratele ei forme de până acum, nu a fost niciodată o taxă de mediu. De fiecare dată, indiferent de denumire, a vizat numai autoturismele pe care românii ÅŸi le puteau permite: maÅŸini cu motor cu capacitate mică, număr redus de cai putere, preÅ£ până în 25.000 de euro. Vehiculele utilitare ÅŸi camioanele, utilajele agricole ÅŸi alte categorii de maÅŸini cu consum mare de carburant ÅŸi, deci, mari poluatori, nu au făcut niciodată obiectul de interes al acestei taxe pentru simplul motiv că în Å£ara noastră nu se vând prea multe. Acest lucru reiese ÅŸi din faptul că, până în 2008, banii din această taxă au mers la Ministerul FinanÅ£elor, iar destinaÅ£ia lor ulterioară - cum au fost folosiÅ£i - nu se cunoaÅŸte. Să vedem însă ce s-a făcut cu banii după ce s-a decis, de ochii lumii, că destinaÅ£ia lor trebuie să fie Ministerul Mediului.

SURSÄ‚ DE ÎMBOGÄ‚Å¢IRE
În subordinea acestui minister funcÅ£ionează o extraordinară vacă de muls ÅŸi o sursă inepuizabilă de făcut averi: AdministraÅ£ia Fondului pentru Mediu. Este acea instituÅ£ie la care ajung toÅ£i banii ce se colectează pentru mediu în România. În 2008, aproape 1 miliard de lei noi a ajuns la Fondul de Mediu din taxa auto! La cursul de schimb de atunci, asta înseamnă peste 300 milioane de euro! În 2009, deÅŸi nu există încă estimări oficiale (este, evident, mult prea devreme!), suma se apropie de 700 milioane de lei, echivalentul a 160 milioane de euro! Cum s-au cheltuit cele 460 milioane de euro intrate în vistieria Fondului pentru Mediu? Am solicitat informaÅ£ii oficiale. Să începem cu anul 2009. S-au alocat bani pentru 17 proiecte aprobate între 2006 ÅŸi 2008 ÅŸi care se află încă în derulare: Centrul pentru colectarea deÅŸeurilor electrice, electronice ÅŸi electrocasnice la Piatra NeamÅ£, în valoare de 113.556 RON; realizarea staÅ£iei de epurare a apelor uzate, comuna Remetea, judeÅ£ul Harghita, în valoare de 3.882.000 RON; programul de educaÅ£ie ecologică Ecojunior, desfăşurat la Colegiul NaÅ£ional Roman Vodă din Roman, cu o valoare de 7.667 RON; o instalaÅ£ie de reducere a emisiilor de CO2 la vopsitoria fabricii din Mioveni Automobile Dacia, proiect în valoare de 15.447.217 RON; înfiinÅ£area unei staÅ£ii de epurare în comuna Cotnari, judeÅ£ul IaÅŸi, în valoare de 1.447.259 RON; desfăşurarea ÅŸcolii de ecologie Delta Fest de către AsociaÅ£ia Galaterra, proiect în valoare de 218.375 RON; extinderea staÅ£iei de epurare Åžtei, judeÅ£ul Bihor, investiÅ£ie în valoare de 1.114.383 RON; conservarea ÅŸi managementul habitatelor din RezervaÅ£ia "Calcarele din Dealul Măgura" Dobrogea, program derulat de Clubul Sporturilor Montane, în valoare 42.065 RON; managementul ariilor protejate din judeÅ£ul Satu-Mare, realizat de societatea Carpatin Ardeleană cu 155.150 RON; creÅŸterea conÅŸtientizării populaÅ£iei de pe Valea Deznei privind protecÅ£ia mediului, realizat la Grupul Åžcolar Industrial SebiÅŸ, cu 36.609 RON; amenajarea ravenei GhermăneÅŸti, judeÅ£ul Vaslui, proiect în valoare de 300.148 RON; stabilizarea ÅŸi consolidarea ravenei la drumul comunal 105 A - satul Laza, comuna Laza, jud. Vaslui, cu suma de 183.495 RON; realizarea unei linii de peletizare a deÅŸeurilor lemnoase ÅŸi a rumeguÅŸului verde la societatea MetalTrade International GalaÅ£i pentru suma de 896.191 RON; modernizarea sectorului de reciclare a deÅŸeurilor de ambalaje în vederea protejării mediului, realizată de societatea Somplast din BistriÅ£a pentru suma de 285.691 RON; acÅ£iuni combinate pentru administrarea ariei protejate PeÅŸtera Vântului conform planului de management, proiect desfăşurat de Clubul Speologilor Amatori cu 80.663 RON; protecÅ£ia Ariei Naturale Balta Suhaia, proiect atribuit Consiliului Local al comunei Suhaia, judeÅ£ul Teleorman, pentru 30.646 RON; un program de producere ÅŸi distribuÅ£ie a apei calde menajere cu panouri solare, realizat la Drobeta Turnu-Severin de firma Flora Sercom SA cu 61.241 RON. Totalul banilor alocaÅ£i este de aproximativ 23 de milioane RON, adică în jur de 6 milioane de euro din 160 milioane de euro încasaÅ£i.

Instituţiile cu bani, doar la PD-L
În 2008, Fondul de Mediu a dat bani pentru 12 proiecte de parcuri. Valoarea totală a proiectelor este de 6 milioane RON (puÅ£in peste 2 milioane de euro). Ce s-a făcut cu restul banilor, până la 400 milioane de euro? Oficial, ei există în bugetul Fondului pentru Mediu ÅŸi "aÅŸteaptă proiecte eligibile pentru a fi absorbiÅ£i". La Fondul pentru Mediu există depuse numai din partea organizaÅ£iilor neguvernamentale mii de proiecte care aÅŸteaptă de ani buni finanÅ£are ÅŸi cărora nici măcar nu li se răspunde. Fondul de Mediu a fost condus până în 2008 de liberalul Mihai Toti, iar acum ÅŸef mare este democrat-liberalul Vlad Marcoci. De menÅ£ionat că atât în alianÅ£a cu PSD, cât ÅŸi în cea cu UDMR (parafată în decembrie 2009), instituÅ£iile de mediu bănoase au revenit, fără excepÅ£ie, doar PD-L.



si uite si aici E.u. ,tot cu tinne in cirdasie,uite ce face "mediul" din romania!:


excrocheria sulfina
barbu-pd- "fina" lui basescu2007
-intrarea romaniei in europa---------
copsa polueaza cu acceptul lui basescu pentru grecii masonului grec tradiceanu
grupul mytilineos si-a batut joc de românia / sometra, pusa pe butuci sometra copsa mica a fost închisa, “investitorul” refuzând sa faca investitile promise sometra copsa mica a fost închisa, “investitorul” refuzând sa faca investitiile promise _________06/03/2009 de doru cobuz , alexandru boariu_______ vestea închiderii societatii sometra copsa mica si trimiterea angajatilor în somaj nu ne-a surprins. înca din vara anului 2007, avertizam în jurnalul national ca, în momentul în care grecii de la mytilineos vor fi obligati sa efectueze investitiile de mediu la care s-au angajat prin contractul de privatizare, si pe care nu le-au efectuat niciodata, vor invoca un motiv cât de cât plauzibil si vor parasi fabrica, de pe urma careia au acumulat milioane de dolari. potrivit grupului mytilineos, "decizia de oprire a activitatii si de disponibilizare a personalului a fost luatt din cauza situatiei economice internationale care a condus la scaderea majora a cererii si a pretului pentru zinc si plumb". ceea ce nu spun grecii, este faptul ca din 1998, când ei au preluat sometra, pretul aluminiului si al plumbului a crescut de peste 10 ori, deci era normal ca, la un moment dat, pretul sa mai si scada. dar, asa cum aratam, adevtratul motiv este acela ca sfârsitul anului 2008 si începutul anului 2009 erau datele-limita la care, dupa amânari succesive, grecii nu mai puteau evita efectuarea investtiiilor de mediu, în valoare de circa 15 milioane de dolari. ca urmare, ei nu mai primeau autorizatia de functionare de la autoritatile de mediu, care, la rândul lor, nu mai puteau invoca nici un motiv plauzibil pentru a elibera o noua autorizatie cu "dispensa", asa cum s-a întâmplat din 2003, pâna anul trecut. cert este ca un numar de 735 de angajati de la sometra copsa mica au fost deja disponibilizati, fiind cea mai mare concediere colectiva din judetul sibiu. alte 38 de persoane vor fi disponibilizate din 10 aprilie, iar restul angajatilor, aproximativ 20% din forta de munca, se vor ocupa de procesul de conservare si mentenanta a instalatiilor si echipamentelor. potrivit agentiei judetene pentru ocuparea fortei de munca (ajofm) sibiu, majoritatea persoanelor disponibilizate de la sometra provin din copsa mica si din localitatile învecinate. astfel, din cei 735 de angajati disponibilizati începând cu data de 4 martie, 702 persoane sunt din judetul sibiu, iar alte 33 sunt din judetele alba si mures. investittiile de mediu - promisiuni desarte dar, potrivit legilor în vigoare, statul român ar fi trebuit sa rezilieze demult contractul de privatizare a societatii sometra, deoarece mytilineos holding nu si-a onorat principalele obligatii de investitii asumate prin contractul de vânzare-cumparare. astfel, printr-o clauza speciala, cumparatorul se obliga sa investeasca 3 milioane de dolari pentru "cresterea gradului de recuperare a dioxidului de sulf din gazele de la aglomerarea concentratelor zinco-plumboase, prin modernizarea fabricii de acid sulfuric". termenul de realizare era data de 31 decembrie 2000. nici pâna azi mytilineos holding nu si-a achitat aceasta obligatie, toate noxele ce urmau a fi valorificate în noua fabrica fiind aruncate în atmosfera. fosti angajati ai combinatului ne-au declarat ca, de fapt, fabrica de acid sulfuric era parte integrana a procesului tehnologic, functionarea ei fiind obligatorie, tocmai pentru captarea noxelor si încadrarea în lilmitele legale de poluare, impuse de reglementarile interne, dar si de cele internationale. "nici pe vremea lui ceausescu, nu si-a permis nimeni sa aprobe functionarea combinatului fara sectia de captare si valorificare a noxelor. dacs cineva ar fi facut asta, ar fi fost arestat pe loc" ne-au declarat sursele citate. deci, în toti acesti ani, sometra a functionat ilegal, în dispretul autoritatilor. nici celelalte investitii de mediu, însumând milioane de dolari, nu au fost realizate asa cum prevedea contractul de privatizare. avas i-a dat pe greci în judecats pe parcursul investigatiei noastre, am întrebat responsabilii de la avas cum este posibil ca un "investitor" atât de neserios, care nu-si onoreaza, iata, cele mai importante angajamente contractuale, sa nu fie penalizat, asa cum pre-vede legea, mergând pâna la rezilierea contractului. avas ne-a transmis urmatorul raspuns: "


CONTINUARE

"prin contractul de privatizare, cumparatorul s-a angajat sa investeasca în societate, inclusiv pentru rezolvarea problemelor de mediu, 15.497.000 usd, esalonat pe o perioada de 5 ani (1999-2003). pentru nerealizarea angajamentului investitional asumat, cumparatorul a fost notificat pentru plata unor penalitati în cuantum de 30% din suma neinvestita la sfârtsitul fiecarui an, în valoare totala de 17.241.300 usd. cumparatorul nu a platit penalitatile datorate. astfel, avas a initiat o actiune pentru obligarea acestuia la plata penalitatilor, actiune care face obiectul dosarului nr. unc 68/avh, aflat pe rolul tribunalului arbitral, constituit potrivit regulamentului uncitral". asadar, avas a ales calea instantei de judecata. cale lunga, însa, deoarece dosarul în cauza zace si acum pe la curtea internationala de arbitraj de la paris. autorizatii ilegale dar, cum a reusit mytilineos holdings sa pacaleasca ani in sir autoritatile române, sa-si prelungeasca autorizatiile de mediu, fara sa-si indeplineasca cele mai elementare obligatii asumate prin contract? iata ce declara în anul 2005, la sase ani de la privatizarea sometra, directorul executiv arpm sibiu, dumitru ungureanu, adica cel care ar fi trebuit sa puna piciorul în prag si sa ia cele mai drastice masuri impotriva grupului mytilineos: "în 1998 (la semnarea contractului de privatizare - n.r.), sometra a primit o autorizatie de mediu, având obligatia sa respecte un program de conformare, cu 15 mssuri esalonate pe cinci ani, prin care se rezolvau treptat problemele de mediu (masuri pe care "investitorul" grec nu le-a luat - n.r.). a trebuit sa asteptam saexpire acest contract, lucru ce s-a întâmplat în decembrie 2003. în perioada 1993-2004, am dat amenzi în valoare de 2,5 miliarde lei. e drept ca poluarea a mai scazut, dar nu ca urmare a investitiilor, ci a utilizarii adecvate a tehnologiilor existente. din 2004, odata iesiti de sub prevederile contractului, am inceput demersurile legale, solicitând un bilant de mediu, care presupune o serie de documente, iar sometra a reusit sa depuna dosarul final la 28 februarie 2005 (...). problema, la ora actuala se pune astfel: au avut o autorizare si un program de conformare pe care nu l-au respectat. în mod normal, sometra trebuie sa fie inchisa, dar trebuie avute în vedere toate aspectele pe care le incumba situatia de acolo, inclusiv aspectele sociale. marea problema e aceea ca au avut o suma de investit si nu au investit. au obligatia ca, pâna în 31 decembrie 2006, sa aiba un depozit ecologic si sigur de deseuri industriale periculoase. având în vedere situatia actuala, acest lucru este aproape imposibil de realizat în timpul care a mai ramas". într-adevar, investitiile nu s-au realizat niciodata la termenele stabilite în contract. si totusi, sometra avea sa primeasca în fiecare an, cu binecuvântarea aceluiasi director al arpm, dar si a ministrului mediului de la acea vreme, sulfina barbu, si chiar a comisarului european pe probleme de mediu, grecul (ce coincidenta?!! n.r.) stavros dimas, o noua autorizare si prelungirea termenelor pentru investitii pana în 2008, altele pâna în 2009, iar altele pâna hat, în anul 2014. privatizare dubioasa, înca din 1998 chiar privatizarea combinatului sometra, în vara anului 1998, a fost una cu cântec. astfel, fps (azi, avas) a ales oferta grupului mytilineos, desi un alt participant la licitatie, sc metanef, prezentase o oferta net superioara: 7 milioane de dolari, fata de 4 milioane, cât a oferit mytilineos. de asemenea, metanef a ofertat pentru investitii 17,3 milioane de dolari, în timp ce mytilineos doar 15,5 milioane. si totusi, fps a dat câstig de cauza grecilor. care, asa cum s-a vazut ulterior, pâna la data-limita prevazuta în contract, nu au investit un dolar din milioanele promise. de notat ca metanef, care investise deja în sometra circa 6 milioane de dolari (ceea ce ar fi trebuit saconstituie un avantaj la privatizare - n.r.), a contestat licitata, ba mai mult, a semnalat corpul de control al guvernului, parlamentul si chiar parchetul, dar toate demersurile sale au ramas fara nici un rezultat.

ce va mai doare pe voi in dos pe aia din asa zisa conducere a u.e.!

 

#2 gicu 25.02.2010 14:56

• Raspunde

Putem primi "fara numar" ca tot degeaba,unde s-a instalat lenea si hotia ,e greu sa mai faci ceva,poate peste 100 de ani.

 

Vezi toate »