21 comentarii 220 afișări

Unde vrea Oprescu să facă 4 pasaje -“lucrări de artă”, în Bucureşti. Numai proiectarea lor costă 1,7 milioane euro

de Maria MANOLIU Postat la: 29.01.2010 17:53 Ultima actualizare: 29.01.2010 22:13

4 pasaje -“lucrări de artă”, în Bucureşti. Numai proiectarea lor costă 1,7 milioane euro. Află aici unde vrea să facă primăria pasajele

Alte investiţii de criză la Administraţia Străzilor: 570,000 de euro pentru garduri de protecţie şi 850.000 de euro pentru "pictarea" de mesaje pe asfalt

Municipalitatea intenţionează să construiască patru pasaje în intersecţiile critice din Bucureşti. Locaţiile viitoarelor denivelări sunt la intersecţiile străzilor Andronache cu Şoseaua Colentina, Şoseaua Ştefan cel Mare cu Calea Dorobanţi, Şoseaua Ştefan cel Mare cu Strada Barbu Văcărescu (cu ieşirea la Tunari) şi Ştefan cel Mare cu Strada Lizeanu. Viitoarele pasaje sunt, potrivit descrierii din caietul de sarcini, "lucrări de artă" şi numai costurile studiului de fezabilitate sunt estimate la 6,5 milioane de lei fără TVA, adică echivalentul a a aproximativ 1,7 milioane de euro.

Viitoarele pasaje vor fi fie subterane fie supraterane, în funcţie de situaţia fiecărei locaţii în parte. Acestea trebuie să ocupe o suprafaţă minimă de teren, construcţia lor trebuie să evite pe cât posibil demolarea altor construcţii existente şi să asigure facilităţile necesare circulaţiei pietonilor, a celor cu nevoi speciale sau a bicicliştilor. Pasajele vor avea un număr de minim patru benzi de circulaţie, câte două pentru fiecare sens, viteza cu care se va putea circula este de 80 de kilometric la oră şi vor fi prevăzute cu spaţii pentru circulaţia personalului de supraveghere şi întreţinere. Pentru construcţia lor se are în vedere mutarea reţelelor edilitare sau protejarea lor.

Directorul Administraţiei Străzilor, Alina Roman susţine că nu ştie care va fi costul total al viitoarelor "lucrări de artă" şi nici în cât timp va începe construcţia lor. "Costul final îl vom afla după ce se organizează licitaţia pentru desemnarea firmei care să execute lucrările de construcţie. Începerea lucrărilor depinde de cât de repede se vor obţine avizele de la furnizorii de utilităţi, RATB şi Metrorex, necesare pentru întocmirea PUZ-lui (Plan Urbanistic Zonal-n.r). Construcţia acestor pasaje este necesară pentru rezolvarea problemelor de trafic. Anul acesta se finalizează Pasajul Basarab iar fluidizarea circulaţie se va putea face prin intermediul acestor pasaje", ne-a declarat directorul Administraţiei Străzilor, Alina Roman

Administraţia Străzilor dă 2,5 milioane de lei pe garduri de protecţie

Administraţia Străzilor, instituţie aflată în subordinea municipalităţii, investeşte 2,25 milioane de lei fără TVA în garduri de delimitare şi protecţie. Potrivit anunţului de participare, postat pe site-ul guvernamental de licitaţii, Administraţia Străzilor dă 570.000 de euro pentru achiziţionarea a 3.000 de garduri - 2.000 vor fi de delimitare iar 1000 de protecţie pentru elevii din unităţile de învăţământ. Acestea vor avea inscripţionate pe ele cuvântul şcoală. Gardurile vor fi înalte de 1,2 metri, vor avea o lungime de 2 metri şi vor fi confecţionate din ţeavă rectangulară sudată. În interior, panourile de gard vor avea sudate două arce de cerc confecţionate tot din ţeavă. Montarea panourilor de gard se va face prin spargerea trotuarului pentru fixarea celor două ţevi verticale în blocuri de beton.

În privinţa achiziţiei de garduri pentru delimitare şi protecţie, directorul Alina Roman a avut următoarea explicaţie: "Noi avem un protocol cu cei de la Poliţia Rutieră. Aceştia ne semnalizează punctele negre, locurile în care se produc accidente cu pietoni implicaţi şi ni se dă un termen prin care suntem obligaţi să luăm măsuri. Dacă nu iau aceste măsuri, mă pot alege cu dosar penal. Măsurile constau în montarea de semafoare, limitatoare de viteză, stâlpişori sau garduri. Acolo unde nu putem să montăm limitatoare de viteză, pentru că circulă RATB-ul, semnalizatoare orizontale sau stâlpişori, punem garduri de delimitare şi protecţie. Prioritate au zonele în care există şcoli".

Reamintim că tot pentru protecţia participanţilor la trafic, Administraţia Străzilor investeşte 850.000 de euro în mesaje de avertizare "pictate" pe carosabil şi trotuare. Acestea vor fi adresate atât pietonilor, cât şi şoferilor şi se vor întinde pe o suprafaţă de 6.000 de metri pătraţi. Pe lângă mesaje ca "Atenţie copiii, traversaţi pe la trecerea de pietoni", " Atenţie, traversează copii" vor exista şi mesaje legate de protecţia mediului, cum ar fi "Capitala creşte verde" sau "Nu aruncaţi hârtii pe jos".

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine


 

 

Tag-uri:
pasaje
,bucreşti
,primăria capitalei
[+] Adauga un comentariu
Urmareste Gandul.info prin:
facebook
twitter
RSS  | mobil

21 Comentarii [+] Adauga un comentariu

#1 toni 29.01.2010 19:55

superb! La big berceni in continuare sa nu va ganditi ca-i nevoie de pasaj..Faptul ca de 5 ani se sta si o juma de ora la un stop nu-i o problema pentru primarie se pare. Mai nou, se va sta chiar si-o ora cu un mall in intersectie. Rusine, dar ne vedem la vot...

 
#2 xx 29.01.2010 21:04

Schimba atitudinea! Lasa-i pe vanzatori sa te caute. Tu iti alegi cea mai buna oferta fara stres si fara bani. Intra pe WWW.SOLICITARI.RO si intr-un minut adauga anuntul!

 
#3 PMS VICTORIE 29.01.2010 21:20

VEZI MISCAREASOCIALISTA.RO

 
#4 constantin 29.01.2010 22:18

...asa sunt numite constructiile de genul podurilor,canalelor,sifoanelor,ecluzelor,trecatorilor,canalizarilor,aductiunilor,calugarilor,deversoarelor,pasajelor si nu trebuie sa faceti bascalie pentru ca in limbajul constructorilor de cateva mii de ani asta inseamna,lucrari de arta...Gluma si ironia sunt in acest caz masura nestiintei ,a lipsei culturii generale a celui care se mira si pune lucrari de arta in ghilimele...Sunt lucrari de arta constructiilor,nu OPERE DE ARTA ,sa intelegeti macar de aici incolo...

 
#5 viorel 29.01.2010 22:36

Toate lucrarile da genul podurilor, pasajelor subterane sau supraterane si altele asemena sunt denumite generic in constructii "lucrari de arta". Cu un simplu telefon va puteati lamuri daca exista vreo legatura intre "arta" in sensul general cunoscut si ce lagatura poate avea cu constructiile. Sau nu faceati bascalie fara sa aveti habar despre ce este vorba. Si in felul acesta evitati sa va faceti pur si simplu de ras

 
#6 Florin 30.01.2010 09:26

Imi aduc aminte ca in scoala am facut un astfel de proiect. In functie de anumite valori ce masurau traficul intersectia era prevazuta doar cu indicatoare, cu semaforizare sau cu pasaj. Intersectia propusa de profesor era str d-na Ghica cu bdul lacul Tei si fiecare student avea propriile valori. Toti pana la urma au facut pasaj.

 
#7 parfumurisuedia.webs.com 30.01.2010 09:57

*##*##*##*##########
VVVVVV.PARFUMURISUEDIA.WEBS.C-O-M CELE MAI MICI PRETURI LA PARFUMURI DE LUX SI SETURI CADOU

1)SET CADOU DAVIDOFF COOL WATER(barbat):Eau De Toilette 75ml + Shower Gel 50ml + After Shave Balm 50ml 3buc-160 ron
2)BVLGARI AQUA (barbat) Eau De Toilette 100ml -155 Ron
3)CERUTTI IMAGE (dama) Eau de Toilette 50 ml-100 ROn
4)CALVIN KLEIN IN2U (barbat) Eau de Toilette 50ml -110 Ron

CONTACT idmess: parfumurisuedia@yahoo.com sau 0768225520

 
#8 Sammy 30.01.2010 10:15

Stimata domna/domnisoara, inainte de a deveni ironica si a scrie "lucrari de arta" cu ghilimele, ar trebui sa va documentati putin. Toate podurile, tunelurile, etc., indiferent de locatia lor, sunt lucrari de arta. Aceasta titulatura se datoreaza complexitatii tehnice, costului, dimensiunilor si a altor caracteristici ale constructiei. Daca, in plus, proiectul unui pod contine si detalii arhitecturale corespunzatoare amplasamentului (un oras de exemplu), este cu atat mai bine, dar acest fapt nu determina incadrarea la "lucrari de arta".

 
#9 sa traica basescu si cu boc bine! 30.01.2010 10:21

Cum cheltuiesc cei care sunt la putere sutele de milioane de euro pe care statul le colectează anual din enervanta taxă auto, instituită în 2007 de Sulfina Barbu ÅŸi care a cunoscut până acum atâtea versiuni că nimeni nu le mai Å£ine minte numărul? Răspunsul oficial, dat de cei puÅŸi să gestioneze tonele de euro, arată că s-au făcut programe educaÅ£ionale pentru copii, amenajări de parcuri, administrări de arii protejate.
de Alexandru Nastase
20/01/2010


Mai puţin de un sfert din sumele colectate a fost folosit. Restul o fi folosit ca o centură de siguranţă pentru economie...

Ce background vă mai putem oferi despre taxa auto, rebotezată în prezent taxă de primă înmatriculare? Am spus "taxă"? Este din multe puncte de vedere o amendă născocită de cei care ne conduc. În primăvara lui 2007, Sulfina Barbu, pe atunci ministrul Mediului ÅŸi Gospodăririi Apelor, ÅŸi Guvernul lui Călin Popescu Tăriceanu au observat că în România a crescut consumul ÅŸi, pe acest fond, tot mai mulÅ£i români îÅŸi permiteau să-ÅŸi cumpere o maÅŸină. În criză de bani, s-au gândit să exploateze acest aspect ÅŸi să-l transforme într-o sursă foarte suculentă de venituri la bugetul de stat. Mai are rost să enumerăm ÅŸirul interminabil ÅŸi grotesc de bâlbâieli care a urmat? Mai are rost să vă amintim de câte ori au venit cu câte o nouă variantă de taxă ÅŸi cum de fiecare dată argumentele pentru noua versiune erau exact opusul versiunii precedente? Mai este nevoie să vă amintim cum, după ce au fost daÅ£i afară de la guvernare de Tăriceanu, Sulfina Barbu ÅŸi PD-L au devenit, din iniÅ£iatorii taxei, cei mai de temut adversari ai ei? Cum, după revenirea la ciolan, o dată cu instalarea lui Emil Boc ca prim-ministru, au îndulcit din nou tonul la adresa taxei până atunci mult-hulite? Mai are rost să vă spunem că, la fiecare nouă versiune a taxei, Comisia Europeană ne-a ameninÅ£at cu diverse pedepse?

DE OCHII LUMII
Taxa auto, în nenumăratele ei forme de până acum, nu a fost niciodată o taxă de mediu. De fiecare dată, indiferent de denumire, a vizat numai autoturismele pe care românii ÅŸi le puteau permite: maÅŸini cu motor cu capacitate mică, număr redus de cai putere, preÅ£ până în 25.000 de euro. Vehiculele utilitare ÅŸi camioanele, utilajele agricole ÅŸi alte categorii de maÅŸini cu consum mare de carburant ÅŸi, deci, mari poluatori, nu au făcut niciodată obiectul de interes al acestei taxe pentru simplul motiv că în Å£ara noastră nu se vând prea multe. Acest lucru reiese ÅŸi din faptul că, până în 2008, banii din această taxă au mers la Ministerul FinanÅ£elor, iar destinaÅ£ia lor ulterioară - cum au fost folosiÅ£i - nu se cunoaÅŸte. Să vedem însă ce s-a făcut cu banii după ce s-a decis, de ochii lumii, că destinaÅ£ia lor trebuie să fie Ministerul Mediului.

SURSÄ‚ DE ÎMBOGÄ‚Å¢IRE
În subordinea acestui minister funcÅ£ionează o extraordinară vacă de muls ÅŸi o sursă inepuizabilă de făcut averi: AdministraÅ£ia Fondului pentru Mediu. Este acea instituÅ£ie la care ajung toÅ£i banii ce se colectează pentru mediu în România. În 2008, aproape 1 miliard de lei noi a ajuns la Fondul de Mediu din taxa auto! La cursul de schimb de atunci, asta înseamnă peste 300 milioane de euro! În 2009, deÅŸi nu există încă estimări oficiale (este, evident, mult prea devreme!), suma se apropie de 700 milioane de lei, echivalentul a 160 milioane de euro! Cum s-au cheltuit cele 460 milioane de euro intrate în vistieria Fondului pentru Mediu? Am solicitat informaÅ£ii oficiale. Să începem cu anul 2009. S-au alocat bani pentru 17 proiecte aprobate între 2006 ÅŸi 2008 ÅŸi care se află încă în derulare: Centrul pentru colectarea deÅŸeurilor electrice, electronice ÅŸi electrocasnice la Piatra NeamÅ£, în valoare de 113.556 RON; realizarea staÅ£iei de epurare a apelor uzate, comuna Remetea, judeÅ£ul Harghita, în valoare de 3.882.000 RON; programul de educaÅ£ie ecologică Ecojunior, desfăşurat la Colegiul NaÅ£ional Roman Vodă din Roman, cu o valoare de 7.667 RON; o instalaÅ£ie de reducere a emisiilor de CO2 la vopsitoria fabricii din Mioveni Automobile Dacia, proiect în valoare de 15.447.217 RON; înfiinÅ£area unei staÅ£ii de epurare în comuna Cotnari, judeÅ£ul IaÅŸi, în valoare de 1.447.259 RON; desfăşurarea ÅŸcolii de ecologie Delta Fest de către AsociaÅ£ia Galaterra, proiect în valoare de 218.375 RON; extinderea staÅ£iei de epurare Åžtei, judeÅ£ul Bihor, investiÅ£ie în valoare de 1.114.383 RON; conservarea ÅŸi managementul habitatelor din RezervaÅ£ia "Calcarele din Dealul Măgura" Dobrogea, program derulat de Clubul Sporturilor Montane, în valoare 42.065 RON; managementul ariilor protejate din judeÅ£ul Satu-Mare, realizat de societatea Carpatin Ardeleană cu 155.150 RON; creÅŸterea conÅŸtientizării populaÅ£iei de pe Valea Deznei privind protecÅ£ia mediului, realizat la Grupul Åžcolar Industrial SebiÅŸ, cu 36.609 RON; amenajarea ravenei GhermăneÅŸti, judeÅ£ul Vaslui, proiect în valoare de 300.148 RON; stabilizarea ÅŸi consolidarea ravenei la drumul comunal 105 A - satul Laza, comuna Laza, jud. Vaslui, cu suma de 183.495 RON; realizarea unei linii de peletizare a deÅŸeurilor lemnoase ÅŸi a rumeguÅŸului verde la societatea MetalTrade International GalaÅ£i pentru suma de 896.191 RON; modernizarea sectorului de reciclare a deÅŸeurilor de ambalaje în vederea protejării mediului, realizată de societatea Somplast din BistriÅ£a pentru suma de 285.691 RON; acÅ£iuni combinate pentru administrarea ariei protejate PeÅŸtera Vântului conform planului de management, proiect desfăşurat de Clubul Speologilor Amatori cu 80.663 RON; protecÅ£ia Ariei Naturale Balta Suhaia, proiect atribuit Consiliului Local al comunei Suhaia, judeÅ£ul Teleorman, pentru 30.646 RON; un program de producere ÅŸi distribuÅ£ie a apei calde menajere cu panouri solare, realizat la Drobeta Turnu-Severin de firma Flora Sercom SA cu 61.241 RON. Totalul banilor alocaÅ£i este de aproximativ 23 de milioane RON, adică în jur de 6 milioane de euro din 160 milioane de euro încasaÅ£i.

Instituţiile cu bani, doar la PD-L
În 2008, Fondul de Mediu a dat bani pentru 12 proiecte de parcuri. Valoarea totală a proiectelor este de 6 milioane RON (puÅ£in peste 2 milioane de euro). Ce s-a făcut cu restul banilor, până la 400 milioane de euro? Oficial, ei există în bugetul Fondului pentru Mediu ÅŸi "aÅŸteaptă proiecte eligibile pentru a fi absorbiÅ£i". La Fondul pentru Mediu există depuse numai din partea organizaÅ£iilor neguvernamentale mii de proiecte care aÅŸteaptă de ani buni finanÅ£are ÅŸi cărora nici măcar nu li se răspunde. Fondul de Mediu a fost condus până în 2008 de liberalul Mihai Toti, iar acum ÅŸef mare este democrat-liberalul Vlad Marcoci. De menÅ£ionat că atât în alianÅ£a cu PSD, cât ÅŸi în cea cu UDMR (parafată în decembrie 2009), instituÅ£iile de mediu bănoase au revenit, fără excepÅ£ie, doar PD-L.

 
#10 antiignorantu 30.01.2010 10:47

udrea distrugi Ro............. Omul.sfinteste.locul-Politicieni.teroristi.intretin.Iadul.in.Ro In.Ro.sunt.prea.promovati.toti.spagarii.si.Vanzatorii.de.TARA *** Cam 80 % din locurile frecventate de oameni ca Banicioiu Mircea Cosea Geoana Hrebenciuc Nastase Udrea Mitrea Videanu Berceanu Iliescu Becali Tariceanu Orban Antonescu Severin Tiriac Vanghelie si altii ASEMENEA lor, vor fi afectate de Calamitati naturale puternice sau de alte fenomene foarte Neplacute cu grave Consecinte ptr. Romani !

 
Vezi toate »

Adauga un comentariu

Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Gândul. Campurile marcate cu rosu nu sunt valide! Comentariul a fost adaugat!

Cod captcha invalid!

Introdu numarul din imagine:
Versiune mobil | completa