VÂNZĂTORUL DE BALOANE: CUM A TRATAT GUVERNUL BOC CRIZA CU „STIMULI IMAGINARI”

Guvernul României a jucat în Liga mică în anul crizei /// Foto: Publimedia/Adriana Neagoe

Un document de lucru al BERD arată că efectele împrumuturilor externe asupra creşterii economice au fost neglijabile

Efectele măsurilor anticriză pe care guvernul Boc le-a luat anul trecut sunt "mai degrabă imaginare decât reale", în condiţiile în care deşi, teoretic, România a luat un credit de 13 miliarde de euro de la FMI pentru investiţii, tocmai acest capitol a fost neglijat de oficialii de la Palatul Victoria.

Concluzia îi aparţine lui Peter Sanfey, economist principal în cadrul Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). "Guvernul a anunţat în februarie 2009 un pachet de stimulare a economiei de 13 miliarde de euro pentru a ajuta la contracararea efectelor cele mai rele ale crizei. Ideea era ca o mare parte din acest pachet (mai mult de 10 miliarde de euro) să fie folosită pentru proiecte de investiţii. Până acum, stimulii au fost mai degrabă imaginari decât reali; s-au pornit puţine proiecte iar efectul asupra creşterii economice a fost neglijabil", susţine Sanfey în cadrul unui document de lucru al BERD, în care se analizează măsurile luate de statele din Europa de Sud-Est pentru ieşirea din criză, document disponibil pe site-ul oficial al instituţiei financiare.

Efectele acordului nu se văd în investiţii

• Anul trecut, statul român a împrumutat circa 9,5 miliarde de euro (banii de la FMI destinaţi rezervelor BNR nu sunt incluşi), dintre care 3,45 de miliarde de euro au fost luate de Finanţe de la FMI, CE şi BM, în timp ce statul a cheltuit pe investiţii în 2009 ceva mai mult de jumătate din această sumă, respectiv aproximativ 5,5 miliarde de euro, cu menţiunea că guvernul a amânat plata unor datorii, cum ar fi cea de 200 de milioane de euro către Bechtel, pentru a se încadra în deficitul bugetar impus de FMI.

• Diferenţa de bani a fost folosită de stat pentru a putea plăti pensiile şi salariile, în condiţiile în care veniturile la bugetul de stat au scăzut vizibil, cu 16% în cazul TVA şi cu 3,4% în cazul cotei unice. În acelaşi timp, şomajul a explodat de la 403.000 de persoane la finele lui 2008 la aproape 710.000 de persoane la începutul acestui an, respectiv de 4,4% la 7,8%.

Întrebaţi cum comentează analiza BERD, patronatele susţin că nimeni nu mai aşteaptă niciun fel de "stimul", că cifrele sunt publice şi la vedere şi că fiecare patron încearcă să se descurce aşa cum poate.
"Oamenii îşi văd de afaceri, că stimuli nu avem, cu excepţia programelor Rabla şi Prima Casă, cu menţiunea că Prima Casă II, cea cu ANL, sunt mari şanse să facă o concurenţă neloială pieţei imobiliare private, pentru că se scot la vânzare 20.000 de apartamente la preţuri mici în comparaţie cu celelalte", a declarat pentru Gândul Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România. Întrebat dacă mediul de afaceri a fost ajutat de majorarea plafonului de garanţii de stat la şapte miliarde de euro în 2009, Pârvan spune că efectul cel mai clar este că din acest total cinci miliarde de euro au rămas nefolosite.

BM: Efectele se văd, dar la nivel macroeconomic

Guvernul Boc are însă şi susţinători. Unul dintre ei, Cătălin Păuna, economistul-şef al biroului din România al Băncii Mondiale, spune că, deşi efectele măsurilor de anul trecut nu sunt poate printre cele mai vizibile, efectele acordului sunt însă cât se poate de evidente. "Dacă s-ar fi menţinut politicile în vigoare înaintea semnării acordului cu instituţiile financiare, deficitul bugetar al României ar fi crescut la peste 10% din PIB şi s-ar fi putut ajunge la o situaţie similară cu cea a Greciei. România nu a fost în situaţia altor state de a acorda stimuli fiscali. Efectele acordului se văd însă. În primul rând este vorba despre stabilitatea macroeconomică, de la stabilitatea cursului la procesul de dezinflaţie", a declarat Păuna pentru Gândul.

Printre cele mai importante măsuri luate de Guvern în 2009, economistul Băncii Mondiale a amintit îngheţarea angajărilor pe cele 137.000 de posturi vacante la stat, trimiterea bugetarilor în concediu fără plată la finele anului trecut, precum şi bazele puse la legea pensiilor, a salarizării unitare şi a responsabilităţii fiscale.

Problema unui nou împrumut

În condiţiile în care creditele luate nu vor aduce, la rândul lor, venituri mai mari la stat, cum se întâmplă în cazul investiţiilor în infrastructură, România va continua să se împrumute mai ales pentru a plăti datoriile mai vechi.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, la finele săptămânii trecute, că este posibil ca România să ajungă în situaţia de a face un nou împrumut. "Va trebui să înţelegem că nu putem cheltui mai mult decât producem. Efectul ar fi ca la sfârşitul lui 2010 să facem un nou împrumut ca să putem plăti toate facilităţile de care au beneficiat unele categorii în mod nejustificat", a declarat Băsescu, vineri, cu ocazia şedinţei de bilanţ a ministerului Apărării.

La cererea Gândul, purtătorul de cuvânt al preşedintelui, Valeriu Turcan, a precizat că nu este vorba despre o pledoarie pentru un nou împrumut, ci de o declaraţie a preşedintelui prin care acesta arată că "sprijină guvernul în intenţia acestuia de optimizare a cheltuielilor cu funcţionarea statului".

Răspunsurile economiştilor nu s-au lăsat aşteptate. Daniel Dăianu, profesor de economie şi fost ministru de Finanţe, ne-a declarat că "România trebuie să se împrumute nu la finele anului, ci pe tot parcursul anului pentru a finanţa deficitul bugetar". BNR a reacţionat şi ea, prin vocea lui Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR Mugur Isărescu. "Afirmaţia preşedintelui Băsescu a plecat de la un adevăr dramatic. România are o sumedenie de priorităţi urgente. Ar fi o eroare să deschidem o sumedenie de fronturi pentru a satisface toate aceste priorităţi. Nu ar fi altceva decât o risipă de fonduri, timp şi energie", ne-a declarat Vasilescu. El a precizat că nu ar fi o nenorocire să luăm alte împrumuturi pentru a investi mai mult, pentru că investiţiile se vor resimţi în creşterea economică.

INFO PLUS

Rezumatul Programului de Convergenţă al României, document oficial revizuit şi trimis anual de către guvern Comisiei Europene

• Scenariul pesimist prevede un şomaj de 9%. Finanţele susţin că, într-un scenariu pesimist, este posibil ca şomajul să ajungă la 9% iar creşterea economică de anul acesta să nu depăşească 0,2%, faţă de 1,3% din PIB, estimare pe care a fost construit bugetul.

• Colectarea impozitelor rămâne la fel de proastă. "Proiecţia bugetară a rămas prudentă şi nu ia în calcul îmbunătăţirea gradului de colectare a taxelor şi impozitelor pe termen mediu". În timp ce în România veniturile statului din impozite sunt de până la 32% din PIB media UE este de peste 40%.

• Unii pensionari trebuie trimişi din nou la muncă. Dacă nu se va scădea numărul de persoane ieşite la pensie pe caz de boală în mod nejustificat, statul va trebui să plătească, an de an, cu aproape 500 de milioane de euro mai mult pe pensii.

• Măsurile de austeritate, în vigoare până în 2013. Printre aceste măsuri se numără creşterea salariilor bugetarilor doar cât să acopere inflaţia precum şi tăierea sporurilor.

• Reducerea deficitului sub 3% în 2012 este "dificilă". În cazul în care revenirea economică se va dovedi temporară, respectarea pragului maximal de 3% din PIB pentru deficitul bugetar va fi dificilă, se susţine în document. De respectarea acestui prag se leagă şi şansele României de a adopta euro conform calendarului oficial asumat la aderare. (Mediafax)

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine