5 comentarii 11 afișări

Vlădescu speră să schimbe acordul cu FMI. Economiştii se tem că e vorba de un nou acord

de Victor ROTARIU Postat la: 08.02.2010 20:16 Ultima actualizare: 08.02.2010 20:17

Ministrul Finanţelor aduce în discuţie posibilitatea ca România să nu folosească toţi banii de la FMI /// Foto: Mediafax/Adi Piclisan

După modelul Ungariei, care nu a luat de la Fond toţi banii la care avea dreptul prin acord, România ar putea la rândul ei să ceară schimbarea acordului din stand-by în precautionary, respectiv dintr-unul care implică primirea de ajutor financiar în unul care implică doar respectarea condiţiilor.

România ar putea schimba tipul de acord cu FMI din stand-by, care prevede primirea unor sume de bani de la Fond, în "precautionary", care impune doar respectarea anumitor cerinţe ale instituţiei internaţionale, fără ca statul român să mai beneficieze de sprijin financiar.

Anunţul a fost făcut de Sebastian Vlădescu, ministrul Finanţelor, care a precizat că speră ca acest lucru să se întâmple după următoarea vizită oficială a FMI în România, dar că este încă prea devreme pentru a detalia acest subiect. "Este prea devreme să putem spune dacă vom schimba aranjamentul după următoarea evaluare. Sperăm să putem trece la un acord de tip precautionary, pentru că aceasta ar însemna că economia globală este în revenire şi că economia românească şi-a revenit", a declarat Vlădescu, citat de Mediafax.

Exemplul Ungariei

Posibilitatea ca România să nu folosească integral cele aproape 13 miliarde de euro a fost exprimată recent de către agenţia de rating Moody's, care a sugerat că oficialii de la Bucureşti ar putea lua exemplul omologilor de la Budapesta, care au pus punct înainte de termen acordului de 20 de miliarde de euro cu FMI.

Unii economişti susţin însă că din moment ce ultima tranşă de la FMI, de circa un miliard de euro, va ajunge la Bucureşti în martie anul viitor, România nu are timp să renunţe la acordul stand-by de acum şi că acordul despre care vorbeşte Vlădescu ar putea fi, cel mai probabil, unul nou, separat de cel care expiră în 2011.

Şerbănescu: se anunţă de fapt un nou acord

"Acordul se termină, din punctul meu de vedere, în momentul în care FMI ne dă şi ultima tranşă de bani. Iar aceasta vine la începutul anului viitor. Declaraţia domnului Vlădescu este o veste proastă. El încearcă să pregătească terenul pentru un nou acord. Că el va veni peste cel de acum sau la finele lui contează mai puţin. Acest acord de tip «precautionary» înseamnă că respecţi regulile FMI fără a primi însă bani de la Fond, bani care sunt luaţi la o dobândă mică", a declarat pentru Gândul Ilie Şerbănescu, analist economic. El a precizat că în ceea ce priveşte problema orgoliului, a faptului că România ar putea arăta investitorilor străini că economia îşi revine şi nu mai este nevoie de ajutor FMI, aceasta nu mai poate fi abordată, sub nicio formă, din momentul în care s-a semnat acordul anul trecut. "Ce orgoliu? Nu se mai pune problema de orgoliu după ce ai semnat ce ai semnat anul trecut", spune Şerbănescu. Analistul economic susţine, în plus, că se teme ca nu cumva să fie vorba despre un nou acord necesar pentru a-l plăti pe cel vechi. "În spirala sărăcirii prin îndatorare, adică a acoperirii împrumuturilor vechi cu altele mai noi am intrat de anul trecut. Mă tem că s-ar putea pune problema unui nou acord necesar pentru a-l plăti pe cel vechi", spune el.

FMI: Guvernul hotărăşte

Întrebaţi ce părere au despre posibilitatea ca România să nu încaseze toţi banii din acord şi să urmeze exemplul Ungariei, oficialii FMI au răspuns ipotezei lansate de Moody's cu precizarea că politica privind acordul îi aparţine în exclusivitate Guvernului, care va decide singur dacă acesta va fi dus până la capăt sau nu. Daniel Dăianu, fost ministru de Finanţe, a declarat atunci pentru Gândul că Bucureştiul nu poate fi comparat cu Budapesta, respectiv că ungurii au tăiat în carne vie din cheltuielile statului pentru a scădea deficitul bugetar, adică a scăzut şi pensii şi salarii, în timp ce în România acest proces pare mai anevoios. Dăianu a precizat, de asemenea, că în acest moment banii de la FMI, cu excepţia celor de la CE, sunt cei mai ieftini la care avem acces, dobânda anuală fiind de 3,5%, în condiţiile în care de pe piaţa externă statul român nu se poate împrumuta sub 4,5%-5% pe an. Fostul ministru de Finanţe a recunoscut că nefolosirea integrală a banilor de la FMI ar aduce o imagine bună României, cu menţiunea că dincolo de acest lucru principala problemă a statului rămâne asigurarea unei surse de bani ieftini, care este în continuare Fondul.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine

Tag-uri:: vlădescu; ,fmi; ,acord fmi

× Citeşte mai mult »

#1 sa traica basescu si cu boc bine! 8.02.2010 22:05

Raspunde

Cum cheltuiesc cei care sunt la putere sutele de milioane de euro pe care statul le colecteazÄƒ anual din enervanta taxÄƒ auto, instituitÄƒ în 2007 de Sulfina Barbu ÅŸi care a cunoscut pânÄƒ acum atâtea versiuni cÄƒ nimeni nu le mai Å£ine minte numÄƒrul? RÄƒspunsul oficial, dat de cei puÅŸi sÄƒ gestioneze tonele de euro, aratÄƒ cÄƒ s-au fÄƒcut programe educaÅ£ionale pentru copii, amenajÄƒri de parcuri, administrÄƒri de arii protejate.
de Alexandru Nastase
20/01/2010

Mai puÅ£in de un sfert din sumele colectate a fost folosit. Restul o fi folosit ca o centurÄƒ de siguranÅ£Äƒ pentru economie...

Ce background vÄƒ mai putem oferi despre taxa auto, rebotezatÄƒ în prezent taxÄƒ de primÄƒ înmatriculare? Am spus "taxÄƒ"? Este din multe puncte de vedere o amendÄƒ nÄƒscocitÄƒ de cei care ne conduc. În primÄƒvara lui 2007, Sulfina Barbu, pe atunci ministrul Mediului ÅŸi GospodÄƒririi Apelor, ÅŸi Guvernul lui CÄƒlin Popescu TÄƒriceanu au observat cÄƒ în România a crescut consumul ÅŸi, pe acest fond, tot mai mulÅ£i români îÅŸi permiteau sÄƒ-ÅŸi cumpere o maÅŸinÄƒ. În crizÄƒ de bani, s-au gândit sÄƒ exploateze acest aspect ÅŸi sÄƒ-l transforme într-o sursÄƒ foarte suculentÄƒ de venituri la bugetul de stat. Mai are rost sÄƒ enumerÄƒm ÅŸirul interminabil ÅŸi grotesc de bâlbâieli care a urmat? Mai are rost sÄƒ vÄƒ amintim de câte ori au venit cu câte o nouÄƒ variantÄƒ de taxÄƒ ÅŸi cum de fiecare datÄƒ argumentele pentru noua versiune erau exact opusul versiunii precedente? Mai este nevoie sÄƒ vÄƒ amintim cum, dupÄƒ ce au fost daÅ£i afarÄƒ de la guvernare de TÄƒriceanu, Sulfina Barbu ÅŸi PD-L au devenit, din iniÅ£iatorii taxei, cei mai de temut adversari ai ei? Cum, dupÄƒ revenirea la ciolan, o datÄƒ cu instalarea lui Emil Boc ca prim-ministru, au îndulcit din nou tonul la adresa taxei pânÄƒ atunci mult-hulite? Mai are rost sÄƒ vÄƒ spunem cÄƒ, la fiecare nouÄƒ versiune a taxei, Comisia EuropeanÄƒ ne-a ameninÅ£at cu diverse pedepse?

DE OCHII LUMII
Taxa auto, în nenumÄƒratele ei forme de pânÄƒ acum, nu a fost niciodatÄƒ o taxÄƒ de mediu. De fiecare datÄƒ, indiferent de denumire, a vizat numai autoturismele pe care românii ÅŸi le puteau permite: maÅŸini cu motor cu capacitate micÄƒ, numÄƒr redus de cai putere, preÅ£ pânÄƒ în 25.000 de euro. Vehiculele utilitare ÅŸi camioanele, utilajele agricole ÅŸi alte categorii de maÅŸini cu consum mare de carburant ÅŸi, deci, mari poluatori, nu au fÄƒcut niciodatÄƒ obiectul de interes al acestei taxe pentru simplul motiv cÄƒ în Å£ara noastrÄƒ nu se vând prea multe. Acest lucru reiese ÅŸi din faptul cÄƒ, pânÄƒ în 2008, banii din aceastÄƒ taxÄƒ au mers la Ministerul FinanÅ£elor, iar destinaÅ£ia lor ulterioarÄƒ - cum au fost folosiÅ£i - nu se cunoaÅŸte. SÄƒ vedem însÄƒ ce s-a fÄƒcut cu banii dupÄƒ ce s-a decis, de ochii lumii, cÄƒ destinaÅ£ia lor trebuie sÄƒ fie Ministerul Mediului.

SURSÄ‚ DE ÎMBOGÄ‚Å¢IRE
În subordinea acestui minister funcÅ£ioneazÄƒ o extraordinarÄƒ vacÄƒ de muls ÅŸi o sursÄƒ inepuizabilÄƒ de fÄƒcut averi: AdministraÅ£ia Fondului pentru Mediu. Este acea instituÅ£ie la care ajung toÅ£i banii ce se colecteazÄƒ pentru mediu în România. În 2008, aproape 1 miliard de lei noi a ajuns la Fondul de Mediu din taxa auto! La cursul de schimb de atunci, asta înseamnÄƒ peste 300 milioane de euro! În 2009, deÅŸi nu existÄƒ încÄƒ estimÄƒri oficiale (este, evident, mult prea devreme!), suma se apropie de 700 milioane de lei, echivalentul a 160 milioane de euro! Cum s-au cheltuit cele 460 milioane de euro intrate în vistieria Fondului pentru Mediu? Am solicitat informaÅ£ii oficiale. SÄƒ începem cu anul 2009. S-au alocat bani pentru 17 proiecte aprobate între 2006 ÅŸi 2008 ÅŸi care se aflÄƒ încÄƒ în derulare: Centrul pentru colectarea deÅŸeurilor electrice, electronice ÅŸi electrocasnice la Piatra NeamÅ£, în valoare de 113.556 RON; realizarea staÅ£iei de epurare a apelor uzate, comuna Remetea, judeÅ£ul Harghita, în valoare de 3.882.000 RON; programul de educaÅ£ie ecologicÄƒ Ecojunior, desfÄƒÅŸurat la Colegiul NaÅ£ional Roman VodÄƒ din Roman, cu o valoare de 7.667 RON; o instalaÅ£ie de reducere a emisiilor de CO2 la vopsitoria fabricii din Mioveni Automobile Dacia, proiect în valoare de 15.447.217 RON; înfiinÅ£area unei staÅ£ii de epurare în comuna Cotnari, judeÅ£ul IaÅŸi, în valoare de 1.447.259 RON; desfÄƒÅŸurarea ÅŸcolii de ecologie Delta Fest de cÄƒtre AsociaÅ£ia Galaterra, proiect în valoare de 218.375 RON; extinderea staÅ£iei de epurare Åžtei, judeÅ£ul Bihor, investiÅ£ie în valoare de 1.114.383 RON; conservarea ÅŸi managementul habitatelor din RezervaÅ£ia "Calcarele din Dealul MÄƒgura" Dobrogea, program derulat de Clubul Sporturilor Montane, în valoare 42.065 RON; managementul ariilor protejate din judeÅ£ul Satu-Mare, realizat de societatea Carpatin ArdeleanÄƒ cu 155.150 RON; creÅŸterea conÅŸtientizÄƒrii populaÅ£iei de pe Valea Deznei privind protecÅ£ia mediului, realizat la Grupul Åžcolar Industrial SebiÅŸ, cu 36.609 RON; amenajarea ravenei GhermÄƒneÅŸti, judeÅ£ul Vaslui, proiect în valoare de 300.148 RON; stabilizarea ÅŸi consolidarea ravenei la drumul comunal 105 A - satul Laza, comuna Laza, jud. Vaslui, cu suma de 183.495 RON; realizarea unei linii de peletizare a deÅŸeurilor lemnoase ÅŸi a rumeguÅŸului verde la societatea MetalTrade International GalaÅ£i pentru suma de 896.191 RON; modernizarea sectorului de reciclare a deÅŸeurilor de ambalaje în vederea protejÄƒrii mediului, realizatÄƒ de societatea Somplast din BistriÅ£a pentru suma de 285.691 RON; acÅ£iuni combinate pentru administrarea ariei protejate PeÅŸtera Vântului conform planului de management, proiect desfÄƒÅŸurat de Clubul Speologilor Amatori cu 80.663 RON; protecÅ£ia Ariei Naturale Balta Suhaia, proiect atribuit Consiliului Local al comunei Suhaia, judeÅ£ul Teleorman, pentru 30.646 RON; un program de producere ÅŸi distribuÅ£ie a apei calde menajere cu panouri solare, realizat la Drobeta Turnu-Severin de firma Flora Sercom SA cu 61.241 RON. Totalul banilor alocaÅ£i este de aproximativ 23 de milioane RON, adicÄƒ în jur de 6 milioane de euro din 160 milioane de euro încasaÅ£i.

InstituÅ£iile cu bani, doar la PD-L
În 2008, Fondul de Mediu a dat bani pentru 12 proiecte de parcuri. Valoarea totalÄƒ a proiectelor este de 6 milioane RON (puÅ£in peste 2 milioane de euro). Ce s-a fÄƒcut cu restul banilor, pânÄƒ la 400 milioane de euro? Oficial, ei existÄƒ în bugetul Fondului pentru Mediu ÅŸi "aÅŸteaptÄƒ proiecte eligibile pentru a fi absorbiÅ£i". La Fondul pentru Mediu existÄƒ depuse numai din partea organizaÅ£iilor neguvernamentale mii de proiecte care aÅŸteaptÄƒ de ani buni finanÅ£are ÅŸi cÄƒrora nici mÄƒcar nu li se rÄƒspunde. Fondul de Mediu a fost condus pânÄƒ în 2008 de liberalul Mihai Toti, iar acum ÅŸef mare este democrat-liberalul Vlad Marcoci. De menÅ£ionat cÄƒ atât în alianÅ£a cu PSD, cât ÅŸi în cea cu UD MR (parafatÄƒ în decembrie 2009), instituÅ£iile de mediu bÄƒnoase au revenit, fÄƒrÄƒ excepÅ£ie, doar PD-L.

#2 sa traica basescu si cu boc bine! 9.02.2010 08:26

Raspunde

Mananc C*ACAT gratis!

#3 PMS VICTORIE 9.02.2010 08:35

Raspunde

MISCAREA SOCIALISTA RO

#4 PMS VICTORIE 9.02.2010 08:38

Raspunde

SUG *

#5 D.D 9.02.2010 13:25

Raspunde

Dupa majorari de taxe si impozite ministrul prinde curaj. Inainte de orice alta suprafiscalitate ii sugeram sa impoziteze si analizeze -si VA FI FOARTE INDESTULATOR pentru statul-sac fara fund: 1.vanzarea masinilor de orice fel de catre persoane fizice 2. servicii de taximetrie si transport de persoane si marfa, interne si internationale, ca urmare a permisivitatii tacite si a controlului precar intern si la granita 3. nedeclararea in totalitate a constructiilor in evidente, cu evaziunea de rigoare, careia i se adauga, IN EGALA CONTRIBUTIE, munca la negru. 4. Vanzari stradale si in bazaruri neautorizate, de la tigari si flori la infinit, necontorizate fiscal-contabil. 5.Inexistenta parcarilor prin marcaje stradale si implicit netaxarea parcarilor de catre primarii. 6. Nivelul exagerat al accizelor la tigari si alte produse ar conduce la cresterea impozitelor prin reducerea substantiala a contrabandei si evaziunii in domeniu. 7. Nivelul ridicat al accizelor la produse energetice importate-reducand astfel costurile in economie. 8. Reducerea drastica a importurilor rusinoase care ne indatoreaza excesiv si ne-au descurajat agricultorii(carne, ceapa, cartofi, grau, zahar, etc, ETC). Chiar si NUMAI ACESTE SOLUTII AR ADUCE STATUL LA LIMAN si ne-ar scuti de suprataxe nedrepte si stangiste, care protejeaza tocmai pe contrabandisti si evazionisti, descurajand initiativa si accelerand abandonarea tarii de catre tinerii talentati frustrati de stangism, fiscalitate, cinism.