Zeci de mii de bucureşteni mor cu zile la cutremur

Zeci de mii de bucureşteni mor cu zile la cutremur

Utilajele Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, „adăpostite” într-o clădire veche de 100 de ani, flancată de alte clădiri care stau să cadă

25 de spitale şi alte unităţi sanitare vor fi avariate grav în cazul unui cutremur cu magnitudinea de 7 grade pe scara Richter

Un cutremur cu magnitudinea de 7 grade pe scara Richter, cu o energie mai mică decât cea eliberată zilele acestea în China, ar omorî 450.000 de bucureşteni, dacă s-ar produce noaptea, în jurul orei 21. Estimările specialiştilor de la Institutul de Cercetare în Construcţii (INCERC) arată că numărul victimelor ar fi cu 46 la sută mai mic pe timpul zilei, numai că ziua ar fi mai mulţi copii în şcoli şi grădiniţe, iar multe din unităţile de învăţământ nu sunt consolidate. În scenariul în care cutremurul ar avea loc noaptea, din cele 450.000 de victime, 6.500 de oameni vor muri sigur striviţi sub dărâmături deoarece locuiesc în 1.000 de clădiri care se încadrează la „colaps total sau parţial”, amplasate, de regulă, în centrul istoric al oraşului.

Zeci de mii de oameni vor muri cu zile din cauza dificultăţilor de a fi ajutaţi la timp de echipele de intervenţie. Groaza cea mai mare va fi trăită de cei 30.000 de răniţi şi de cei 95.000 de bucureşteni care vor rămâne captivi în clădiri, aşteptând să fie salvaţi. Ambulanţa a devenit aproape ineficientă în condiţiile actuale de trafic, iar anual în Bucureşti mor peste 2.300 de persoane în perioada dintre apel şi sosirea salvării.

Experţii INCERC mai avertizează că numărul final al pierderilor de vieţi va fi mult mai ridicat, ca urmare a aglomerării cu răniţi şi a avarierii spitalelor. Specialiştii spun că, în cazul unui nou cutremur serios, problema locuitorilor Capitalei nu ar fi cele 23.000 de clădiri de locuit care vor fi avariate, ci prăbuşirea a 25 de spitale şi alte unităţi sanitare (dintre care vreo opt de urgenţă).

În plus, în 26 de unităţi din Bucureşti există aproape 30 de tone de amoniac, peste 100 de tone de acid sulfuric şi clorhidric, peste 160 de tone de alcool, peste 30 de tone de clor sau derivaţi din clor şi alte substanţe toxice. Trăiesc permanent sub risc chimic locuitorii din apropierea Antrefrig, Sintofarm, Griviţa, Cico SA, Danone, Chimopar, Policolor, Republica, Sicomed, Sin SA, Stab Bateri, Stiteh, SC Splai, Muntenia SA, Firos SA, Urbis, Continent Marine SA, cei de lângă Triajul CFR, de lângă CET-uri etc. Alte riscuri vin de la infrastructura putredă, cum ar fi reţelele vechi de gaz, cele 800 de centrale termice de cartier, cele peste110 benzinării care funcţionează în imediata vecinătate a locuinţelor sau a şcolilor, care pot aduce pur şi simplu iadul în Bucureşti.

Orice om care citeşte studiul INCERC se îngrozeşte. Nu şi şeful Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, Aurel Udor, care ne-a declarat senin că în cazul unui cutremur cu magnitudine mai mare de 7 grade nu vor cădea, în Capitală, decât în jur de 30 de clădiri, în condiţiile în care există nu mai puţin de 390 de clădiri încadrate în gradul I de risc seismic, dintre care 126 prezintă, conform primăriei, pericol public. La calculul lui, doar 30 de clădiri prăbuşite, intervenţia pentru salvarea oamenilor va fi floare la ureche. Se va bloca circulaţia în centrul Capitalei, iar cele 100 de utilaje de care dispune inspectoratul pentru situaţii de urgenţă vor merge ca vântul.

Există însă un „amănunt” pe care cei de la INCERC nu l-au luat în calcul când au estimat numărul de victime: cele 100 de utilaje pe care se bazează Udor sunt adăpostite într-o hală situată într-un imobil de peste 100 de ani, flancat de alte clădiri care stau să cadă. Şeful ISU cunoaşte locaţia, ba ne-a şi confirmat că la un cutremur serios imobilele vecine ar putea să cadă chiar peste utilajele de intervenţie.

Singura veste bună vine din partea directorului Institutului de Fizică a pământului, Gheorghe Mărmureanu, care ne-a declarat că până în 2012 nu se va produce nici un seism cu magnitudine mai mare de şapte grade pe scara Richter, deoarece „Vrancea nu este încărcată pentru aşa ceva”. Seismologii au constatat că în România se repetă cam o dată la 40 de ani un cutremur cu o asemenea degajare de energie, iar ultimul astfel de seism a avut loc acum 31 de ani. Cutremurul din 4 martie 1977, cu epicentrul în Vrancea, a provocat în România moartea a 1.570 de persoane, rănirea altor 11.300 şi pierderi de peste două miliarde de dolari. Peste 90 la sută din victime şi 70 la sută din pierderi (1,4 miliarde USD) au fost înregistrate în Bucureşti.

450.000 de bucureşteni vor muri în cazul unui cutremur major, produs în jurul orei 21, conform estimării specialiştilor Institutului de Cercetare în Construcţii

Vezi aici imagini ale tragediei din China

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine