|
Băsescu şi coada clasei
de Melania MANDAS VERGU | 14 NOIEMBRIE 2009
Afurisiţi mai sunt şi profesorii ăştia ai României. Nimic nu-i
mulţumeşte, nici să hăhăi, nici să fii sobru. Oare aşa o fi gândit,
joi seara, preşedintele Băsescu în timpul celor câtorva zeci de
secunde în care sala aplauda puternic nu vreo nouă şaradă
băsesciană, ci întrebarea retorică a unei profesoare: "Credeţi că
mai avem răbdare până în 2015?" Nu pariez, deşi mai că aş face-o.
Risc însă să spun că, în acele momente, preşedintele Băsescu
trebuie să se fi simţit iarăşi elevul Băsescu dintr-a VII-a, care,
după propriile-i declaraţii, nu i-a prea avut la inimă pe dascăli.
Deşi destinul politic al preşedintelui pare a-i confirma zicerea
memorabilă de la deschiderea anului şcolar 2005, la început de
mandat - "n-am fost un elev prea sârguincios, dar am ajuns
preşedintele României" - lansarea la profesorime de la acest
sfârşit de mandat are darul să arate că unele lucruri rămân pe veci
pe poziţii adverse. Un elev mediocru - după propria-i caracterizare
- nu-i va iubi şi nu-i va înţelege niciodată pe hapsânii de
profesori.
Cu siguranţă, stafful de campanie, care a propus întâlnirea
candidatului Băsescu cu profesorii, nu a fost inspirat, mizând pe
şarmul preşedintelui şi pe capacitatea acestuia de a spune orice.
Profesorii au arătat că nu mai închid ochii la giumbuşlucurile unui
elev care nu cunoaşte bine lecţia. Ceea ce mă miră însă este faptul
că flerul marinarului care amuşină furtuna n-a mai funcţionat.
Fiindcă eu, una, am de mult rezerve că analiza raţională,
echilibrată, funcţionează la domnul preşedinte.
Dacă s-ar fi bazat pe aceasta, şi-ar fi dat seama că oricât de
pedelişti ar fi dascălii invitaţi cu pompă şi onor la sala de
festivităţi a Parlamentului, faptul că dânsul, în calitatea de
preşedinte, nu şi-a respectat semnătura pusă pe o lege nu va rămâne
netaxat de către dascăli. Încercările de eschivă, dar şi abordările
directe, frontale şi destul de agresive: "Cât câştigaţi pe oră,
doamnă?", ori tentativele de a-şi turna cenuşă în cap - "Nimeni nu
vă poate garanta creştere salarială în moment de criză" - n-au
estompat în niciun fel adevărul dur şi nerostit: ne-aţi minţit. Cu
prea multă eleganţă, una dintre participantele la întâlnire l-a
întrebat, la rândul său, pe preşedinte cine poate garanta că noua
Lege a Educaţiei se va pune în aplicare, când avem deja precedentul
unei legi votate şi promulgate şi neaplicate.
Volutele verbale ale lui Băsescu printre parafele care s-au pus
pe Pactul, Stategia, Legea Educaţiei nu ajută la nimic. Sunt doar
volute. Şi legea de majorare a salariilor dascălilor, promulgată
chiar pe această vreme, în anul trecut, se afla tot sub semnul
protocoalelor şi parafelor sindicale şi politice, aşa că,
într-adevăr, răspunsul nerostit de nimeni cu glas tare, dar purtat
de toţi în minte, deopotrivă, nu poate fi decât "nimeni". Nimeni nu
mai poate garanta în 2009 nici că învăţământul se va transforma sub
auspiciile noii legislaţii, tot aşa cum nimeni nu mai poate garanta
ceva în privinţa creşterii salariilor cadrelor didactice. La cât
dai, atât primeşti! Soluţia oferită de Traian Băsescu: "Dacă se vor
preda copiilor 6-7 materii în loc de 14, atunci vor rămâne bani
foarte mulţi" e de un cinism grosier întrecut doar de ignoranţa
crasă de care dă dovadă preşedintele în privinţa reformei
Educaţiei. Atât a priceput preşedintele din toată dezbaterea de
trei ani: că, dacă se reduce numărul de ore, vor fi şi bani mai
mulţi pentru profesori. Probabil, după reţeta "parlamentari mai
puţini, economii la buget", ar trebui să trecem şi la şcoală mai
puţină sau, de ce nu, ar trebui ca românii să facă mai puţini copii
că statul n-are bani pentru educaţia lor.
Aplicarea legii salarizării unice ca şi instituirea concediului
fără plată de 8 zile precum şi măsurile legate de interzicerea
cumulului pensiei cu salariul de la stat, măsuri ce se vor pune în
aplicare în aceste ultime două luni vor da ultimul bobârnac
oricărei idei de reformă a învăţământului. Salariile celor mai buni
dascăli vor rămâne plafonate la nivelul actual până când şi
debutanţilor le vor creşte veniturile, aşa că în 2012, cel mai mare
salariu al unui profesor cu gradul I şi cea mai mare vechime va fi
tot cât este cel de astăzi.
Ce poftă de şcoală ori reformă vor mai avea dascălii în asemenea
condiţii, numai Dumnezeu mai poate şti. 8 zile de "vacanţă" forţată
ca şi scoaterea de la catedră a celor câtorva mii de pensionari nu
vor avea darul să impulsioneze reforma în niciun caz. Cu
certitudine, o vor frâna. "Totul e să fim cinstiţi", le spunea
Băsescu profesorilor. Vezi, Doamne, ei cam taie frunză la câini, şi
cinstit ar fi să fie mai puţini şi să nu mai ceară bani. Dacă e să
fim cinstiţi, domnul preşedinte, mai bine aţi spune naţiei că prea
multă şcoală strică şi că bugetul României, ca şi clasa politică a
acesteia, nu-i capabil să asigure costurile educaţiei copiilor ei.
Foarte cinstit spus, deşi aţi vrut să luaţi un 10 în acest mandat,
aţi rămas tot la coada clasei şi vina nu-i a profesorilor, ci vă
aparţine.
|
"Totul
trebuie regândit în jocul lui Nadal. Loviturile, tactica, strategia
pe termen lung. Atitudinea mentală reclamă schimbări din temelii".
Rafa a murit. Nu pot să exprim altfel sentimentul de după finala
Shanghai Masters. Acel băiat nebun care întindea cu 3-4 metri
suprafaţa activă de joc a unui teren de tenis, care se mişca
stânga-dreapta ca o săgeţică de mouse pe ecranul de computer, care
pleca la stopuri ca un ghepard cu burta la pământ, lovind decisiv
din poziţii imposibile din punct de vedere biomecanic, nu mai
există.. 
Postat de Comunicat: Lansarea primei rachete romanesti la 13.11.2009 21:46
Lansarea primei rachete spatiale romanesti va avea loc pe 14. Nov. 2009.
Surse:
http://www.stiinta.info/forum/index.php?topic=3829.0
http://www.arcaspace.ro/ro/acasa.htm