|
Boc, umflat de criza gazelor
de Marius NIŢU | 07 IANUARIE 2009
În sfârşit, guvernul Boc s-a apucat de lucru, se ocupă de criză. E vorba de criza economică mondială, care loveşte şi România? Nu. De criza din Educaţie, care ar putea fi alinată prin mărirea cu 50 la sută a salariilor profesorilor? Iar nu. De agricultură, şomaj, puncte de pensie ce trebuie mărite? Ei, aş! Guvernul se ocupă de criza gazelor dintre Rusia şi Ucraina. Deocamdată, criza asta este, în România, o ştire externă. O parte din gazele din Rusia au fost tăiate, dar noi stăm mult mai bine ca alţii. Ţara noastră are o importantă producţie internă, are depozite subterane a căror capacitate a fost mărită în ultimii ani, are un consum industrial redus datorită preţurilor. Dacă se iau nişte măsuri fireşti, cum ar fi trecerea unor CET-uri de pe gaze pe păcură, România poate rezista luni de zile. Bulgaria, Grecia, Turcia, Ungaria, Austria, Slovacia au o capacitate de rezistenţă de săptămâni. Cu alte cuvinte, suntem în situaţia fericită în care putem să-i lăsăm pe alţii mai disperaţi să lucreze pentru noi pentru rezolvarea acestei crize regionale. Până una, alta, criza asta externă e o mină de aur politică pe plan intern. Premierul Boc, cu un aer de batracian satisfăcut şi sătul, „a mâncat” din criză minute bune la TV. Şeful guvernului, respirând prin toţi porii satisfacţia datoriei îndeplinite, a anunţat că niciun cetăţean care se duce seara acasă nu va avea probleme. După aia a vorbit de criză ministrul Economiei, Adriean Videanu.
Cu vorbe, cu cifre, cu strategie. Problema e că ministrul Economiei în special şi România în general nici nu au ce să facă de azi pe mâine pentru rezolvarea chestiunii.
În sectorul energetic, problemele se rezolvă prin programe întinse pe ani şi ani de zile.
Iar ironia sorţii face ca Adriean Videanu să fi fost primarul Bucureştiului, probabil singurul oraş mare din UE care n-are o strategie energetică. În Capitală, unde RADET are 2.000 km de conducte peticite, strategia trebuia să înceapă cu lucruri de bun simţ. De exemplu, nimeni nu şi-a pus problema trecerii zonei centrale, situată la zeci de km de CET-urile de la periferie, pe centrale de cartier sau chiar de apartament. În acest fel, nu mai era nevoie să brăzdezi oraşul cu conductele uriaşe ale sistemului de termoficare, care se corodează câteodată mai repede decât le înlocuim. La fel, schimbătoarele de căldură din punctele termice înlocuite acum zece ani sunt bune, sunt minunate, dar nimeni nu s-a gândit că apa dură din Bucureşti le va înfunda filtrele. Dar asta înseamnă să ai capacitatea să rezolvi probleme pe termen lung. Până atunci, uitaţi cum a rezolvat Executivul o problemă pe termen scurt, majorarea salariilor profesorilor. Ecaterina Andronescu a declarat tranşant că a avut loc „declanşarea proiectului de buget pe Educaţie”, formulă care te duce cu gândul la complicata lansare a unei rachete Saturn. Adică a început numărătoarea inversă, Finanţele vor da aprinderea, dar până la ajungerea bugetului în parlamentul nostru cosmic mai e. În concluzie, indiferent ce face guvernul Boc, criza gazelor va fi rezolvată. Păcat că nu-i una din crizele noastre.
|
EDITORIAL 
Postat de gandul.info la 6.01.2009 21:48
În sfârşit, guvernul Boc s-a apucat de lucru, se ocupă de criză. E vorba de criza economică mondială, care loveşte şi România? Nu. De criza din Educaţie, care ar putea fi alinată prin mărirea cu 50 la sută a salariilor profesorilor? Iar nu.