|
Calul şi căruţa şcolii
de Melania MANDAS VERGU | 02 IULIE 2009
Ministrul Andronescu a anunţat zilele acestea că s-a gândit să schimbe atât admiterea la liceu, cât şi examenul final, bacalaureatul. În principiu, intenţia d-nei ministru e lăudabilă. În fapt, mi se pare extrem de pripită, fie şi numai pentru că sunt adepta luării unor decizii importante pe baza unor analize profesioniste, susţinute şi coerente.
Pe de altă parte, nu împărtăşesc părerea conform căreia modificările ce-ar trebui făcute, mai rău bramburesc sistemul. Aceasta mi se pare chiar cea mai toxică şi neprofesionistă opinie. În România anului 2009, faţa Educaţiei trebuie sau ar trebui să fie cu totul alta. Avem întârzieri majore în a schimba modul de predare şi de concepere a ceea ce înseamnă şcoală. Nu avem, practic, nici o viziune clară despre ceea ce ne dorim de la fiecare ciclu de învăţământ şi nici nu ştim cum am vrea să arate noua şcoală. Toate acestea, câteva din marile şi multele pete negre ale Educaţiei, sunt cauzate şi de întârzierea cu care am decis şi am înţeles că legea învăţământului din 1995 este de mult depăşită. Problema cea mare, reală, este că n-am făcut până acum schimbări, modificări de substanţă, de concepţie.
Poate celor 7 miniştri, care au păstorit Educaţia în cei 14 ani de când a fost adoptată actuala legislaţie, le-a fost frică să taie şi să nu greşească. Poate n-au avut suficient timp, fiindcă cu o medie de 2 ani pe mandat, Educaţia n-a avut şansa unei constanţe de analiză şi de viziune. Fără îndoială, schimbarea în sensul armonizării învăţământului românesc la învăţământul european, dar şi la cel mondial, acest nou mod de a gândi şcoala, este absolut necesară. Cu toate acestea, graba, făcutul trebii pe picior, riscă să aducă mai mult rău decât bine. Din cele spuse zilele acestea de d-na Andronescu am să mă aplec numai pe povestea cu introducerea testelor gen PISA la calcularea mediei de admitere. E bine că n-am decis să adoptăm sistemul european de testare al elevilor.
Era cazul să facem asta, fiindcă rezultatele pe care le obţine România la aceste testări sunt din cele deplorabile. Problema este că nu introduci testarea gen PISA, când tu foloseşti în România acelaşi mod de predare, bazat pe cunoştinţe şi nu pe competenţe. Dacă le vei pune elevilor întrebări din care să vezi cum şi-au însuşit, cum ştiu să folosească – prin analiză, sinteză, recunoaştere şi înţelegere a fenomenelor – cunoştinţele predate, în timp ce predarea ai făcut-o în stilul clasic, ce mizează pe memorare şi nu pe înţelegere şi conexare, evident că elevii o vor da în bară.
Atunci? Unde-i câştigul? N-ar fi mai bine să produci întâi schimbarea predării şi s-o centrezi într-adevăr pe elev, ca să poţi face şi o evaluare coerentă? Ba, bine că nu! Dar asta înseamnă s-o porneşti cu capătul firului, adică cu curricula şi cu formarea profesorilor. Să pui şi caii şi căruţa în ordinea lor firească să meargă, nu precum Tândală. Sigur, există şi un motiv pentru care dna Andronescu se grăbeşte. Nu vrea să-şi însuşească pachetul legislativ Miclea, fiindcă are orgoliul să nu accepte ce s-a făcut la preşedinţie, dar nici n-a elaborat în cele 6 luni de mandat vreun proiect.
Din păcate, ceea ce doreşte să facă dna ministru este un mixt din cele două proiecte existente – cel al liberalilor, şi proiectul Miclea -, iar această dorinţă e cea mai păguboasă.
Legile educaţiei, că vor fi trei, că va fi una singură, cadru, trebuie să fie congruente între ele şi coerente. Să aibă viziune şi principii clare. Să fie un tot. Să aibă o fundamentare, să reprezinte analiza sistemului, depistarea punctelor slabe pentru a oferi soluţii profesioniste acestora. I-ar mai trebui şi orientarea şi deschiderea către tot ceea ce se discută astăzi în lumea educaţiei mondiale. Culmea este că avem o astfel de lege.
Pachetul legislativ realizat de comisia prezidenţială condusă de ministrul Mircea Miclea corespunde tuturor acestor cerinţe. Este pentru prima dată când liniile de forţă a ceea ce ne dorim să facem din Educaţie sunt armonizate şi trasate într-un cadru modern. Pachetul are însă un singur cusur. E a lui Mircea Miclea şi-l apără – de fapt nu-l apără, dar asta e altă poveste – Traian Băsescu.
|
"Totul
trebuie regândit în jocul lui Nadal. Loviturile, tactica, strategia
pe termen lung. Atitudinea mentală reclamă schimbări din temelii".
Rafa a murit. Nu pot să exprim altfel sentimentul de după finala
Shanghai Masters. Acel băiat nebun care întindea cu 3-4 metri
suprafaţa activă de joc a unui teren de tenis, care se mişca
stânga-dreapta ca o săgeţică de mouse pe ecranul de computer, care
pleca la stopuri ca un ghepard cu burta la pământ, lovind decisiv
din poziţii imposibile din punct de vedere biomecanic, nu mai
există.. 
Postat de gandul.info la 1.07.2009 21:45
Ministrul Andronescu a anunţat zilele acestea că s-a gândit să schimbe atât admiterea la liceu, cât şi examenul final, bacalaureatul. În principiu, intenţia d-nei ministru e lăudabilă.