Crin, către Băsescu: „Stai, NU DA!”

• Bucureştean, votant în 2004 al lui Traian Băsescu şi al Alianţei D.A., cu cinci ani mai bătrân şi mai dezamăgit, fără aşteptări, fără iluzii. Acest personaj cheie care, la prezidenţialele trecute, a înclinat decisiv balanţa, azi nu mai are chef de vot. Lui i s-a adresat, ieri dimineaţa, dl. preşedinte, la Realitatea FM, când a spus cu vocea răguşită de atâta ţipat în frig: "Opţiunea mea este un guvern de dreapta, PD-L-PNL".

• Din acest punct de vedere, a vorbi despre o "ofertă" pe care dl. Traian Băsescu i-a făcut-o d-lui Crin Antonescu înseamnă a rumega cuvinte în gol. Nimeni nu mai cumpără, zilele astea, ce vinde dl. Băsescu, din cauză că orice produs ar pune acum pe tarabă expiră pe 6 decembrie. Niciun proiect politic nu poate fi iniţiat până nu se (re)alege un preşedinte, iar faptul că, în acest moment, dl. Băsescu nu numai că nu pare câştigător detaşat, dar chiar pierde teren, îl pune în poziţia de a nu putea oferi nimic. De fapt, nici domnia sa nu cred că s-a iluzionat vreo secundă că PNL va răspunde pozitiv acestei invitaţii de guvernare. Singurul scop pe care l-a urmărit dl. Băsescu a fost să-şi întindă năvodul în albia electorală a fostei Alianţe D.A., bazându-se pe calculele sociologice care-i arată că mulţi dintre nehotărâţi sau dintre cei care nu votează provin din această matcă.

• Dl. Crin Antonescu: "Exclud orice fel de alianţă cu PD-L, atâta vreme cât e condus de Băsescu". Un răspuns corect pentru un contracandidat al d-lui Băsescu. Orice ezitare sau comentariu ambiguu - de genul celui făcut de dl. Sorin Oprescu, săptămâna trecută, când se apucase să calculeze către cine se vor duce votanţii săi în turul al doilea - ar fi dat senzaţia de impotenţă politică şi de aranjament electoral. Pentru moment, dl. Antonescu a dat răspunsul care trebuia dat. Aceasta nu înseamnă că trebuie să-l şi credem. Chiar dacă liderii liberali au înghiţit destule umilinţe din partea d-lui Băsescu în timpul furtunosului mariaj (cum i-ar putea ierta doamna Norica Nicolai sau dl. Varujan Vosganian spulberarea iluziilor de ministru al Justiţiei, respectiv de comisar european?!) şi au înmagazinat, evident, o doză mare de ură, nu cred că un politician cedează sentimentelor când este cerut la guvernare. Scopul oricărui partid este să ajungă la putere. Opoziţia poate transforma un partid mediu într-unul mic, iar liberalii sub dl. Antonescu au pierdut destule procente, după cum arată ultimele rezultate electorale (PNL-15 la sută la europarlamentare), ca să se joace cu orgoliile. Liderii PNL nu cred că au de ales în faţa tentaţiei guvernării. Avem exemplul PSD, care îl detesta atât de tare pe dl. Traian Băsescu încât, la începutul anului, a sărit direct în pat cu duşmanul. Şi fac prinsoare că o va face din nou dacă i se va cere să se sacrifice. Deocamdată, atât PNL, cât şi PSD, care visează la o aventură comună, se roagă să se schimbe preşedintele, ca să nu ajungă din nou să încălzească, fie unul, fie celălalt, oasele bătrânului marinar în nopţile reci de după 6 decembrie.

• Revenind la primul punct: cu cine votează "bucureştenii" pe care dl. Băsescu spune că i-a neglijat? Acei alegători prin structura lor anti (anticomunişti, antipesedişti, anti-Iliescu, anti-Năstase, anti-oligarhi). Pe dl. Geoană? Parcă-i prea cu dl. Iliescu. Pe dl. Antonescu? Parcă-i prea pesedist. Cu dl. Oprescu? Parcă-i prea instabil, numai ce l-au votat. Pe dl. Băsescu? Parcă nu mai trebuie să-l dăm jos pe dl. Năstase.