|
Cu un ochi la alegeri şi cu unul la buzunarul contribuabililor
de Victor ROTARIU | 07 OCTOMBRIE 2009
Soluţia propusă pentru a rezolva problemele unei economii pe
butuci pare a fi, după cum se anticipează încă de pe acum, să pui
contribuabilul să plătească direct, din buzunarul lui, mai mulţi
bani unui stat care nu se poate opri din cheltuit.
Discuţia privind posibila majorare a TVA, preferată de
preşedintele Băsescu unei majorări a cotei unice, a aprins şi mai
mult spiritele pe scena politică. Unii spun că majorarea cotei
unice aplicată profitului fie sperie şi mai mult investitorii (de
parcă nu i-ar speria destul un Guvern care stă în faţa crizei ca un
iepure prins în farurile unui SUV pe autostradă), fie nu rezolvă
nimic, pentru simplul motiv că profiturile au scăzut foarte mult
sau pur şi simplu au dispărut. Alţii spun că, dimpotrivă, mai bine
impozitezi mai drastic mediul privat, ce a mai rămas din el măcar,
decât să anunţi un TVA mai mare în an electoral.
În timp ce principala grijă a celor care conduc ţara pare a fi
goana după banii din portofelul contribuabilului, mediul politic,
aproape fără excepţii, neglijează, prin fapte cel puţin, adevărata
problemă: cheltuim mult mai mult decât avem. Factura socială
reprezintă două treimi din veniturile totale ale statului. Nivel pe
care, după cum spun atât economiştii români cât şi cei străini,
România nu îl poate susţine.
În timp ce ni se propun impozite mai mari pentru că statul n-are
bani, statul cheltuieşte în mijlocul crizei mai mult decât într-un
an de creştere economică record. Fondul de salarii este cu 10% mai
mare decât anul trecut iar cheltuielile cu bunurile şi serviciile
ale statului au scăzut cu doar 0,9%. Adică, în bani, statul a
reuşit să strângă cureaua la acest capitol cu doar 172 de milioane
de lei, până la 18,5 miliarde de lei.
Se pune astfel problema legitimităţii, morale, nu de altă
natură, a posibilei măsuri de a mări TVA. Atât timp cât statul nu
şi-a redus cheltuielile, nu ar trebui să se gândească la măriri de
taxe. Se vorbeşte foarte mult despre exemplele altor state fără a
se pune nimic în practică însă. Mărirea TVA în Ungaria, de exemplu,
a fost flancată de reducerea drastică a cheltuielilor, de la
salariile bugetarilor la hârtia de copiator din ministere.
În loc să aducă soluţii pentru a rezolva problema, respectiv
cheltuirea fără sens de cele mai multe ori a banului public, mediul
politic se mulţumeşte să îşi dea cu părerea, fără să facă nimic, în
anul electoral 2009, pentru ca anul viitor să mai dea un ultim
asalt asupra buzunarelor din care sunt plătiţi.
|
)
"Totul
trebuie regândit în jocul lui Nadal. Loviturile, tactica, strategia
pe termen lung. Atitudinea mentală reclamă schimbări din temelii".
Rafa a murit. Nu pot să exprim altfel sentimentul de după finala
Shanghai Masters. Acel băiat nebun care întindea cu 3-4 metri
suprafaţa activă de joc a unui teren de tenis, care se mişca
stânga-dreapta ca o săgeţică de mouse pe ecranul de computer, care
pleca la stopuri ca un ghepard cu burta la pământ, lovind decisiv
din poziţii imposibile din punct de vedere biomecanic, nu mai
există.. 
Postat de Omega la 7.10.2009 01:09
Statul roman cheltuieste in nestire fara sa se uite la cat poate produce asa ca in curand o sa intram in faliment. Sa traiti dom base!