|
Neputinţa părinţilor în faţa lui sex.com
de Gheorghiţă Aurelian ION | 18 AUGUST 2009
Căutând pedofili pe internet, poliţiştii români n-au reuşit să dea, de la începutul anului până acum, decât peste câteva clipuri porno filmate nu de vreun adult pervers, ci chiar de către adolescenţi. Tot adolescenţii au fost cei care au „popularizat” filmuleţele, postându-le pe site-uri sau în reţelele de file sharing locale. Tot mai mulţi tineri din România, elevi şi studenţi, se filmează în timpul partidelor sexuale, postând, apoi, videoclipurile pe internet, constată studiul Inspectoratului General al Poliţiei, dat recent publicităţii. În acelaşi studiu, poliţiştii atrag atenţia asupra faptului că internetul trebuie privit pe viitor ca posibilă sursă de racolare pentru pedofili.
Concluzia studiului ar putea părea comică, dacă n-ar fi de fapt una îngrijorătoare. Fără a minimaliza realul pericol pe care internetul în reprezintă pentru copilul lăsat nesupravegheat de către părinţii fără minime cunoştinţe informatice – aceştia pot fi victimă uşoară pentru pedofili – realitatea dovedeşte că adolescentul nu mai aşteaptă să fie racolat. Familiarizat cu noile tehnologii şi noile modalităţi de comunicare, adolescentul se filmează singur şi practic, chiar dacă fără să intenţioneze asta, îi pune la dispoziţia eventualului pedofil materialele video, fără ca acesta să mai fie nevoit să mişte vreun deget.
Fenomenul este departe de a reprezenta vreo excepţie românească. Un recent studiu realizat de o companie de securitate informatică arăta că termenii sex şi porno se regăsesc în topul celor mai căutate cuvinte pe internet de către copii pe plan mondial. Interesul copiilor şi adolescenţilor pentru o zonă altfel tabu nu numai că este unul ridicat, dar graţie tuturor tehnologiilor pe care acum copiii le au la dispoziţie, curiozitatea lor poate fi satisfăcută cu supra de măsură.
Prima reacţie în faţa fenomenului este cea represivă: părinţii care conştientizează problema fug şi dau banii pe diverse softuri de monitorizare şi restricţionare a accesului la internet. Poliţiştii, la rândul lor, confiscă materialele, cer urmărirea penală a celor care postează sau găzduiesc materialele pornografie cu minori – în cazul în care aceştia pot răspunde penal. În ambele situaţii, fenomenul nu poate fi niciodată controlat în totalitate.
Restricţiile pot fi evitate deseori, plus că un adolescent azi are acces la internet şi la dispozitive care îi permit să înregistreze imagini nu numai acasă, în apropierea părinţilor. De asemenea, jurisdicţia poliţiştilor e limitată, în cazul poliţiştilor români, la teritoriul României în special şi, în general, la teritoriile cu legislaţii clare şi eficiente în domeniu, or, deseori, conţinutul este găzduit tocmai pe servere din ţări cu legislaţie ceva mai relaxată.
Mai mult, asemenea măsuri acţionează de fapt doar asupra efectelor – încearcă să împiedice copiii să ajungă la conţinutul pornografic – şi nu asupra cauzelor acestui comportament. Or, tocmai asupra acestor cauze ar trebui să se aplece mai degrabă studiile şi atenţia părinţilor. Ele trebuie înţelese cu adevărat şi abia apoi luate măsuri. Realitatea se încăpăţânează să arate că ceva fundamental s-a schimbat. Mijloacele de comunicare nu mai sunt aceleaşi, copiii nu mai sunt aceiaşi. Doar părinţii par să fi rămas aceiaşi… neputincioşi şi inadaptaţi.
|
EDITORIAL 
Postat de gandul.info la 17.08.2009 21:45
Căutând pedofili pe internet, poliţiştii români n-au reuşit să dea, de la începutul anului până acum, decât peste câteva clipuri porno filmate nu de vreun adult pervers, ci chiar de către adolescenţi.