|
Sile had left the building
de Adrian CERCELESCU | 21 IUNIE 2008
Legea penală şi-a mai dezvăluit o dată latura umoristică. Scriu pentru cei care nu au reuşit să deschidă televizoarele în intervalul scurt dintre reţinerea cu tămbălău şi punerea în libertate a lui Sile Pietroi. Cine e Sile Pietroi? Din descrierea făcută de procurori, el e noua speranţă a lumii interlope din zona Bucureştilor. E acuzat aşa: de tâlhărie, băgare la portbagaj, tentativă de omor calificat (e atunci când vrei să-l răceşti pe unu’ cu delicii, cu public, din interes etc). Totodată, manifestă aplecare şi spre genurile intelectuale - şantaj, înşelăciune. Se bănuieşte că activează şi în sectorul imobiliar şi bancar, dar procurorii nu sunt încă precişi. Bate din plăcere, fără să neglijeze însă latura utilă a bătăii. Omul a pornit de jos, din Glina, reuşind să şi-o facă a lui. Apoi, profitând de absenţa motivată a Duduienilor şi Cămătarilor (plecaţi până la puşcărie), s-a băgat şi peste Capitală. În spatele lui e o armată de oameni.
Deci ăsta e, pe foarte scurt, Sile Pietroi. Anchetatorii migăleau la prinderea lui de toamna trecută. Numai pe partea de ascultare cică i-au interceptat vreo 60 de numere de telefon şi vă daţi seama ce le-au auzit urechile. Bun! Miercuri în zori se ridică împotriva lui după cum urmează: SPIR (mascaţii de la Capitală), DPIR (mascaţii de la Poliţia Mare), „Acvila” (ninjele Ministerului de Interne), plus poliţişti normali şi procurori. Ca să facem o comparaţie, imaginaţi-vă că pentru o acţiune de aceeaşi amploare cu a Poliţiei, Armata ar fi trebuit să scoată inclusiv Marina, cu tot cu submarinul Delfinul. Deci toată această oaste a luat din pat, miercuri dimineaţă, 16 băieţi de-ai lui Sile. (Vă dau numai un exemplu reprezentativ de băiat. Intră unu’ odată într-un magazin, scoate pistolul şi trage într-un cetăţean de 61 de ani. De ce? Pentru că îl deranjase.) Revenind la Sile. Poliţia nu-l găseşte acasă dimineaţa, dar îl dibuieşte noaptea, pe undeva prin Giurgiu. După o urmărire clasică, cu şedinţă de tragere în plan vertical, îl prind şi îl duc în faţa judecătorilor de la Tribunalul Bucureşti – nu înainte de a-i lua cele două pistoale şi mai multe cartele telefonice pe care le avea la el, pentru că nu e voie cu telefonul în instanţă.
Şi acum uitaţi tot ce-aţi citit mai sus, pentru că aşa a făcut şi judecătorul.. În faţa lui se aflau joi, cei 16 cetăţeni reţinuţi 24 de ore şi pentru care Parchetul cerea arestarea pe 29 de zile, plus Pietroi. Întrebarea era: să-i arestez sau poate or avea treabă pe’acasă? Procesele astea au şi ele dichisul lor. Avocaţii s-au uitat la ceas şi au zis: Opa! Cu ce drept îi ţineţi pe aceşti domni în boxa acuzaţilor? Fix în momentul ăsta s-au făcut 24 de ore de când i-a umflat poliţia pe ăia din pat, deci ordonanţa de reţinere a expirat. Istanţa deliberează şi îi lasă să şadă pe băncuţele din sală – ca mine sau ca tine, când ne judecăm pe o amendă de circulaţie. Da’ n-au stat toţi, ca să nu deranjeze. Unii au ieşit la o ţigară, unii să se plimbe prin Tribunal, unii au coborât până la maşină. În fine, doar Sile a rămas în ţarc, pentru că lui nu-i expirase încă ordonanţa. Şi nici n-a apucat să expire. Joi seară, judecătorul Tribunalului Bucureşti a respins cererea de arestare. Motivarea sentinţei nu se cunoaşte încă, dar surse judiciare spun că instanţa n-a vrut să se lege la cap. Până să facă Parchetul recurs la Curtea de Apel, „Sile had already left the building” într-un Audi cât sala de judecată. Ce-o să se întâmple în continuare?
Dacă se va întâpla ca la Gigi Boieru (acuzat săptămâna trecută că a şmenuit o insulă), Curtea de Apel o să-l vaccineze şi pe Sile. Adică: dacă şi Curtea respinge arestarea, nici un procuror nu se mai poate lipi de el, pentru aceleaşi fapte. Doar dacă îl prind călare pe partea vătămată îl mai pot umfla. Aşa, însă, va urma un proces lung, cu martori care se dau cotiţi de frică să nu intre în CV-ul lui Sile, cu scamatorii de avocaţi sau, de ce nu? de judecători. Să presupunem că procesul se termină prost. Aţi auzit de Nuţu Cămătaru? Nu, nu de infractor zic. Nu de ăla cu leii în casă şi şeptelul de curve în Herăstrău. De publicist zic: aşa frumos a scris Nuţu la gazeta Jilavei, că plângea şi judecătorul care l-a eliberat condiţionat după trei ani şi câteva lunişoare.
|
EDITORIAL 
"Totul
trebuie regândit în jocul lui Nadal. Loviturile, tactica, strategia
pe termen lung. Atitudinea mentală reclamă schimbări din temelii".
Rafa a murit. Nu pot să exprim altfel sentimentul de după finala
Shanghai Masters. Acel băiat nebun care întindea cu 3-4 metri
suprafaţa activă de joc a unui teren de tenis, care se mişca
stânga-dreapta ca o săgeţică de mouse pe ecranul de computer, care
pleca la stopuri ca un ghepard cu burta la pământ, lovind decisiv
din poziţii imposibile din punct de vedere biomecanic, nu mai
există.. 
Postat de gandul.info la 20.06.2008 21:40
Legea penală şi-a mai dezvăluit o dată latura umoristică. Scriu pentru cei care nu au reuşit să deschidă televizoarele în intervalul scurt dintre reţinerea cu tămbălău şi punerea în libertate a lui Sile Pietroi. Cine e Sile Pietroi?