Strategia naşul şi finul

Două sondaje de opinie, două partide care le-au comandat, unul şi acelaşi clasament la Primăria Bucureşti: Blaga pe primul loc, urmat de Oprescu, Orban şi candidatul Cristi (Diaconescu). Diferenţele, în buna tradiţie a institutelor de sondare care renunţă la obiectivitate pentru a-şi face clienţii fericiţi, apar la procentele primilor clasaţi. În ierarhia întocmită de CSOP pentru PD-L, Vasile Blaga conduce cu 39 la sută, pe când, în cea făcută de Gallup pentru PNL, cu 29 la sută, iar între el şi următorul pe listă – Sorin Oprescu – există o distanţă, de 11, respectiv 3 procente. Din care burtă sociologică au apărut deosebirile de punctaj pentru candidatul democrat-liberal şi cel pesedist este un mister, pe care autorii nu se vor obosi să-l explice, însă, luând drept bun topul furnizat din surse diferite, concluzia este că aspirantul PD-L la scaunul de primar general, aşa buldog cum îl vede Traian Băsescu, ar putea să-şi rupă colţii.

Fie că a fost o strategie bine pusă în scenă, fie că a existat o fractură reală între social-democraţi la desemnarea candidaţilor, cert este că PSD are doi oameni în cursa pentru Primăria Capitalei. În primul tur, voturile se împart, dar, în cel de-al doilea, se adună.  Sorin Oprescu are cele mai multe şanse, potrivit prognozelor, să intre în finala cu Blaga. Indiferent că avea, la începutul campaniei, 28 la sută (CSOP) sau 26 (Gallup), este foarte puţin probabil ca Ludovic Orban(14-18 la sută) sau Cristian Diaconescu (10-12 la sută) să vină tare din urmă şi să-l împingă în jos. Atuul doctorului - popular în Bucureşti şi, acum, cu imagine de luptător rebel şi ambiţios – este acela că, mergând pe cont propriu, adună voturi nu numai de la fanii PSD, ci, mai ales, pe ale acelora fără formaţiune politică sau care-l simpatizează pe el, dar nu l-ar fi ştampilat dacă ar fi candidat în numele partidului. Este, de asemenea, foarte probabil ca, din postura de outsider, să primească mai uşor o parte din voturile lui Orban – liberalii sunt, în continuare, îndârjiţi împotriva PD-L, iar preşedintele Băsescu, prin recentele atacuri, le întreţine întreţine focul -, precum şi pe cele ale candidaţilor mărunţi, chiar dacă niciunul nu îşi va direcţiona electoratul  spre finalistul „independent”. Fie şi numai cu voturile luate de la colegul său de partid, Oprescu face, pe ultimul tur, foarte dificilă cursa pentru Blaga, iar atrăgându-le şi pe ale liberalilor, îi poate sufla succesul.

Înclin să cred că răzmeriţa lui Oprescu a fost, de fapt, o melodramă, jucată în regia PSD, menită să-l facă erou electoral, să-i aducă admiraţie, compasiune, înţelegere şi suport din afara partidului. Strategia cu doi candidaţi a mai fost aplicată de pesedişti odată, avându-l pe Marian Vanghelie drept protagonist neoficial şi pe finul acestuia desemnat oficial la sectorul 5. Şi naşul a câştigat. Singura şansă a PSD de a înfrânge PD-L la Bucureşti era să aplice acelaşi plan redimensionat însă şi cu un personaj de calibrul potrivit, care să poată exploata, în plus, aversiunea liberalilor faţă de partidul prezidenţial. O victorie a lui Oprescu, chiar dacă nu va fi imediat asimilată cu PSD, va însemna o grea lovitură pentru PD-L, cu efect psihologic până la toamnă. Preşedintele Băsescu vede aranjamente în toate acestea şi îi miros a „blat” alegerile pentru Bucureşti. Se înşeală, nu e ca în Liga lui Mitică, e ca în politică, teren pe care domnia-sa a fost întâiul jucător.