|
Ziua Marii Uniri?
de Cristian Tudor POPESCU | 02 DECEMBRIE 2008
Moment istoric în evoluţia mentalului colectiv din România: furunculul politic PRM, avându-l în vârf pe C.V. Tudor, a fost extirpat prin vot după ce, vreme de 16 ani, a infectat viaţa publică şi privată a românilor. Alături de el, partidul de lachei şi bătăuşi al lui Gigi Becali. Odihnească-se în pace sub pragul electoral.
•Procentele obţinute de PD-L, PSD, PNL arată că, spre deosebire de 2004, se poate face guvern în orice combinaţie fără a fi obligatorie participarea celui de-al patrulea partid parlamentar UDMR. Dacă va fi totuşi invitat la guvernare, partidul etnic maghiar va fi obligat în materie de Trianon şi autonomie teritorială la un cioc mult mai mic. Ciocolom.
•„Chifla” comună de 5-6 procente produsă duminică seara de sondajiştii de la CCSB şi Insomar poate fi egalată ca tembelism doar de calificarea ei drept „o mare manipulare”. Ce să mai manipulezi când urnele s-au închis?
Înainte, da, în campanie fiecare partid îşi comanda sondajul său „prietenos”, în speranţa de a influenţa electoratul. După, când numărătoarea voturilor pune inexorabil lucrurile la punct, nu poţi decât să te faci de râs cu astfel de „foraje” în pungă de aer, pur şi simplu greşite.
•Dacă CCSB şi Insomar vor da faliment, ceea ce mă îndoiesc, asta nu va repara răul enorm produs de aceşti habarnişti. Deşi sunt nişte afaceri cât se poate de private, institutele de sondare a opiniei publice sunt privite de către public, mai ales în seara exit-pollurilor la alegeri, ca instituţii de stat cvasioficiale. Rateul jalnic al CCSB şi Insomar, comparabil doar cu diferenţa fantasmagorică între Constantinescu şi Iliescu creată de IMAS în primul tur al prezidenţialelor din 1996, nu face decât să-i întărească în convingerea lor pe mulţii, enorm de mulţii cetăţeni care nu au venit la vot: de ce să mă duc, ăştia oricum mânăresc voturile, fac ce vor şi cu votul meu, ia uite că am avut dreptate, nu mă mai prind ei pe-acolo câtu-i hăul şi bârgăul.
•Paradoxuri uninominale. La PNL, partidul a ieşit mult mai bine decât liderii săi. A fost votată ideea liberală, a fost votată opoziţia faţă de Băsescu de către cei care nu votează PSD, dar Tăriceanu, Olteanu, Orban, Crin Antonescu, Cristian Ţopescu au fost trântiţi în praf.
•Nu au ce căuta în negocierile care vor dudui în zilele următoare poziţii de genul celei a lui Ion Iliescu: „Este exclusă orice discuţie a PSD cu PD-L. Nu negociem decât cu PNL”. Interesul naţional cere alcătuirea cât mai rapidă a unui guvern cât mai stabil, competent, rezistent la tulburările sociale pe care criza le poate isca. Pe cale de consecinţă, nu trebuie să existe porţi dinainte închise, orice astfel de proptiri personale pe picioarele dindărăt sunt iresponsabile. Un guvern PD-L – PSD, de pildă, ar fi bazat pe o largă majoritate, care ar mai compensa numărul mic de participanţi la vot din 30 noiembrie aflat în spatele actualului Parlament – e un raţionament, poate fi contrazis, dar cine îţi dă dreptul să excluzi din start această posibilitate? Cine îi dă dreptul lui Mircea Geoană să ţină cu dinţii de scaunul lui de premier? Dar PD-L să-l respingă automat pe Tăriceanu? Sau invers, PNL să refuze orice dialog care-l implică pe Stolojan, blocând formula PD-L plus PNL?
Cel care poate încerca să rezolve astfel de blocaje între partide este preşedintele.
Dar pentru asta, Traian Băsescu trebuie să se gândească mai puţin la viitorul mandat pe care îl poate câştiga anul viitor şi mai mult la interesul românilor pe care poate se hotărăşte, în sfârşit, să-i reprezinte.
•Bătrânul şi adevăratul luptător anticomunist Vasile Paraschiv a refuzat să primească de la Traian Băsescu Steaua României în grad de cavaler. Regret, pentru că dânsul chiar o merită, dar şi răsuflu uşurat pentru că omul care nu s-a dat bătut în faţa hăituielii sălbatice, de ani de zile, a Securităţii a refuzat să primească ceva din mâna rezidentului de reţea de la Anvers.
•Ieri a fost Ziua Marii Uniri.
|
EDITORIAL 
Postat de gandul.info la 1.12.2008 21:33
Moment istoric în evoluţia mentalului colectiv din România: furunculul politic PRM, avându-l în vârf pe C.V. Tudor, a fost extirpat prin vot după ce, vreme de 16 ani, a infectat viaţa publică şi privată a românilor. Alături de el, partidul de lachei şi bătăuşi al lui Gigi Becali. Odihnească-se în pace sub pragul electoral.