„Nu se poate aşa o medalie”
„Nu se poate aşa o medalie”
Tatăl meu a terminat Facultatea de Farmacie în 1944, primul pe ţară, primind premiul I din mâna Majestăţii Sale Regele Mihai, după care a plecat pe front cu Batalonul 13. A fost rănit în război, în munţii Tatra, şi s-a întors în 1945 cu Ordinul Crucea Regina Maria pentru fapte de arme. Regimul comunist i-a retras medalia şi a înlocuit-o cu Steaua Republicii clasa a II-a, că doar nu putea să rămână militar în ţara asta cu o medalie a regalităţii. A făcut şi a doua facultate… Chimie Industrială, după care a şi predat la catedră, în Universitate. Mulţi ani mai târziu a ieşit la pensie, prin 1982 sau 1983. Nu s-a plâns de nimic, n-a cerut nimic… Era tot timpul optimist şi avea câteva vorbe pe care nu le-am uitat niciodată: "La luptă" şi "Nu pregeta să faci ceea ce trebuie"… Recunosc, în faţa dumneavoastră, că nu întotdeauna m-am putut ţine de ele, pentru că am cam fost "Simfonia neterminată"…
Poate pentru că eu sunt mai poet decât tatăl meu care a fost militar toată viaţa. De multe ori îl mai visez… mi-e dor de el şi ştiu că se uită la mine de acolo de unde e el… Un om curajos. La revoluţie doar atât mi-a spus: "Toţi eroii sunt în pământ", pentru că mă iubea foarte tare şi bănuia el ce e cu revoluţia asta. Nu l-am ascultat şi am plecat să apăr televiziunea, pentru că o cerea cineva de pe micul ecran. Au trecut anii şi, în tot acest timp, tata a purtat cu mândrie insigna de veteran de război, pentru că, pe lângă mine, şi-a iubit ţara. Eu am încă îndoieli că trebuie să o iubesc, dar asta e o altă poveste… Şi din multele amintiri pe care le am azi, mi s-a reactivat una. De câte ori apărea la televizor Anghel Iordanescu şi presa îl numea "general", invariabil, tata spunea: "Nu se poate general de armată de sport"… El n-a avut parte de gradul ăsta, pentru că a avut o nepoată fugită în Franţa, deşi îl merita din plin, datorită numeroaselor invenţii în domeniul farmaceutic şi al vechimii în armată. M-am dus după revoluţie să văd dacă ar putea fi înaintat la gradul de general în rezervă prin Asociaţia Veteranilor de Război, dar mi s-a cerut şpagă şi am renunţat. Aşa a fost să fie.
Astăzi mă uit în ziar şi văd că un general de intendenţă decorează un profesor universitar de drept constituţional cu un ordin militar. Cel mai înalt: "Onoarea Armatei Române". Şi brusc mă gândesc la veteranii de război, câţi au mai rămas cărora cineva vrea să le taie din bani. Ştiu că acolo, pe front, în faţa gloanţelor şi a morţii, nici unul nu s-a gândit la pensie şi la drepturi. Toţi se gândeau la ţară şi la datorie. Nici măcar la rege. Şi nici unul n-a visat generali de sport. Aveau generalii lor… de front. Şi sunt sigur că nu se gândeau la medalii şi ordine. Erau alţii care le dădeau pentru merite deosebite în luptă. Nu pentru că trebuia pupat în fund un prim-ministru de drept constituţional. Nu se poate medalie a armatei pentru asta…
P.S.Am un prieten bun care e ofiţer în armata americană. Plecat din România în 1990, a luptat în Iraq şi în Afganistan, şi mi-a spus ieri că toţi militarii români din teatrele de operaţiuni din acea parte a lumii sunt foarte bine văzuţi de către militarii americani, pentru că sunt nişte profesionişti adevăraţi. Lor daţi-le medalii şi onoruri, pentru că ei merită, şi ei mai şi mor pentru o cauză care nu e a lor. Sunt mai puţin importante onorurile militare la înmormântare.
Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine













73 Comentarii [+] Adauga un comentariu
pentru o cauza care nu este a lor! Asta ar trebui sa ne oblige sa le dam medalii!! NU! Armata de azi este o meserie pe care ti-ai ales-o si iti asumi avantajele si riscurile! militarii de azi sunt mercenari, cand mor pentru o cauza care nu este a lor si sunt eroi cand mor pentru tara! Deocamdata nu a murit nimeni pentru tara, deci mercenarii mortinu pot fi eroi cu avantaje deosebite fata de alti nevoiasi lucratori in orice domeniu.
de ce mor? pentru ca au dorit sa plece sa castige astfel incat sa-si poata cumpara o casa pentru ca familia sa o duca mai usor .Generalii astia de dupa revolutie sunt toti o apa si un pamant , politicieni care au ajuns sa fure de ici de colo dar toti sunt grozavi.din politie daca te-ai inhaitat cu hoti una doua ai avut de un grad mare bani, din armata achizitiile sa traiasca, s repede cumparai un grad , hoti ,ordinari.CRED CA NU AU AUZIT IN VIATA LOR DE PATRIOTISM
Soldatii romani care lupta in Afganistan si Irak sunt adevaratii EROI ai zilelor noastre ! Ar trebui ca gradul de general sa se acorde numai acelor ofiteri care au fost cel putin o data in teatrele de operatii . Nu este posibil sa avem atatia generali care n-au fost in viata lor pe campul de lupta !
Excelent subiect, dacă vă opreaţi la povestea despre tatăl dv., care a terminat facultatea de farmacie MILITARĂ.
Dacă ceea ce numiţi dv. "general de intendenţă" e echivalentul acelui tablagiu analfabet, mafiot ordinar, oportunist, pe scurt: o * - se referă la Oprea, jigniţi armata română şi memoria tatălui dv.
Dacă prin sintagma "profesor universitar de drept constituţional" îl numiţi pe amărâtul, imbecilul politruc Boc, purtătorul de ţucal prezidenţial, umiliţi pe toţi acei oameni care prin învăţătură au obţinut un titlu universitar.
Câtă laşitate, domnule! Şi totuşi câtă pricepere!... Să vreţi să spuneţi ceva care sună ca un protest şi totuşi să izbutiţi, în cadrul aceluiaşi subiect, pe aceeaşi pagină, să-l asiguraţi pe cenzorul textului dumneavoastră că înjuraţi cu mănuşi actuala putere, doar fiindcă aşa se face trafic, dar, în fond... îi rămâneţi fidel.
Nu trebuie să fii prea inteligent ca să observi că ziarul Gândul are o politică pro-băsistă, pro-guvernamentală, pe care şi-o exercită chirurgical-discret.
Nu comentează de pe poziţii critice evenimentele politice, doar le relatează. N-are opinie. Are doar patron. Mogul Bun. Sârbu.
Sârbu, la rândul lui, după un calcul meschin, acceptă să aibă trei-patru editorialişti de excepţie (poate cei mai buni din presa noastră), ca să împace capra cu varza.
Până acum ceva vreme mă întrebam pe ce criterii ajung nişte bloguri pe site-ul Gândul. Acum am înţeles. Pe criteriul supă de pui. Pui apă, pui sare, pui morcov şi pui nu mai pui, c-ai mai pus deja trei pui.
Aflaţi detalii dacă citiţi blogul Ralucăi.
@renata
De acord cu tot ceea ce spui. Felicitari!
Mulţumesc!
@renata
Exista diferite maniere de a vedea lucrurile.
Din lectura comentariilor dv se pare ca ati ales-o pe cea a taiatului firlui in patru si a cautarii evidentierii laturii negative a ceea ce spune autorul.
Din pacate, aceasta maniera se inscrie in buna traditie nationala. de a demola si desfiinta fara a acorda o minima prezumtie de buna credinta.
numai bine
Buna ziua..da,tatal meu a terminat Facultatea de Farmacie militara si pe cea de Chimie Industriala civila...imi pare rau ca nu sesizati niciodata ironiile mele...cind am scris "general de intendenta" subliniam aberatia si situatiei...matusa tatalui meu ii numea "ofiteri de izmene" iar in armata li se spunea pe vremuri "ofiteri de spate" pentru ca nu mergeau pe front in prima linie....Va priveste cum interpretati dumneavoastra atitudinea mea, e dreptul dumneavoastra dar nu o sa ma vedeti niciodata folosind la adresa nimanui cuvinte jignitoare sau expresii jignitoare. Daca asta e o dovada de lasitate in viziunea dumneavoastra eu nu pot face nimic...Eu o numesc educatie...Va multumesc pentru cuvintul "pricepere"...inseamna ca ma pricep si eu la ceva....O zi buna va doresc
Doriti sa munciti part-time comod la domiciliu, fara pierdere de timp pe la interviuri? Doriti sa lucrati in afara job-ului dvs. pentru a va mari veniturile? Atunci aveti nevoie de lucrul pe care noi vi-l oferim. Pentru doar 3-4 ore de lucru pe zi se pot castiga intre 75-100-500 $ pe luna sau chiar mai mult. Dar, aveti nevoie de Internet si un calculator conectat la retea precum si un minim de cunostinte. Lucrul se refera la accesari site-uri si trimis e-mail-uri. Daca sunteti interesat, trimite-ti un e-mail cu subiectul "LUCRU" pe adresa de e-mail elenacrisan.54@gmail.com. Nu se percep nici un fel de taxe. Nu uitati sa scrieti la subiect cuvantul "LUCRU".
Mda, nu prea sesizez ironiile dv. Astea de-acum sunt exact ca aia cu "doamna Udrea". Dacă scrii doamnă înainte de Udrea, se cheamă că eşti ironic? Într-un fel, aveţi dreptate. Nu-i poţi spune unei paţachine "doamnă" decât cu ironie. Numai că tot aşa vorbesc despre ea şi cei care o admiră sincer. Cum să fi sesizat ironiile dv. /atunci sau acum / , când n-aţi recurs măcar la ghilimele?
"Ofiţeri de izmene"...
Destul de politicos îi numea mătuşa dv. De! Alte vremuri, altă educaţie. În zilele noastre li se zice mai scurt - "izmenari".
Absurdul situaţiei lui Oprea nu e însă faptul că serveşte patria la "intendenţă". În definitiv, cineva trebuie să se ocupe şi de numărat efecte, de la pături la chiloţi.Nu din pricina "armei" sub care a activat el nu putea deveni general, ci fiindcă nu are studiile necesare. Fiindcă nu poţi transforma o ordonanţă în general, doar fiindcă l-ai reevaluat politic şi ai descoperit că e o slugă perfectă.
Când unui Boc sau unui Oprea le zici "slugă" - aşa cum fac eu acum, nu-i jignesc. E o simplă constatare. Sunt două târâtoare lacome, pe care nu le interesează decât să "se ajungă" , cu orice preţ.
Ziceţi că n-o să vă văd niciodată jignind fiindcă sunteţi un om educat?
Hm! Ia să ne uităm la afirmaţia asta...
" tata a purtat cu mândrie insigna de veteran de război, pentru că, pe lângă mine, şi-a iubit ţara. Eu am încă îndoieli că trebuie să o iubesc..."
Ciudat amestec sunteţi! Educaţia nu vă permite să le spuneţi pe nume unor troglodiţi lipsiţi de coloană vertebrală cum sunt cele două personaje amintite în text, dar recunoaşteţi destul de lejer că nu ştiţi dacă ţara asta (a noastră) merită iubită.
Adică unui trecător pe la putere cum sunt aceste două j-a-v-r-e n-o să-i ziceţi niciodată cum merită, dar cu ţara în care v-aţi născut sunteţi destul de circumspect şi critic - merită, nu merită iubită...
Aici n-a mai funcţionat educaţia părintelui dv.
Apoi, spre final, aruncaţi aşa, în treacăt, într-o doară, o găleată de noroi asupra Asociaţiei Veteranilor de Război. V-au cerut şpagă. E o afirmaţie destul de gravă. Poate că educaţia ar fi trebuit să vă tragă de mânecă, să nu aruncaţi cu vorba. Sau, poate, dacă e chiar aşa, că şi asociaţia asta a Veteranilor de Război e tot o spăgăriţă, ca oricare instituţie a statului în care trăim, trebuia să argumentaţi, să dovediţi.
Uite, eu nu vă cred că vi s-a cerut şpagă acolo! Poate nici veteranii de război, câţi mai sunt, nu vă cred şi se simt jigniţi.
Da, reafirm, sunteţi priceput. La scăldat.