|
Pastilele care te fac mai deştept vor deveni „banale precum cafeaua”
de Bogdan MUNTEANU |
SUB NUMELE de „adjuvante cognitive”, cercetătorii de la Universitatea din Cambridge speră să scoată pe piaţă pastile care te fac mai deştept, te ajută să gândeşti mai rapid, să te relaxezi şi să dormi mai eficient. Încă nu se poate preciza vreo dată la care aceste medicamente vor deveni la fel de obişnuite ca aspirina pe rafturile farmaciilor, dar Departamentul britanic al Sănătăţii (instituţia echivalentă ministerului din alte state) e convins că acest lucru se va întâmpla într-un viitor destul de apropiat şi analizează deja impactul asupra sănătăţii publice al acestor leacuri-minune. Mai mult, un grup de studii al Cabinetului britanic, numit Foresight, prevede că aceste adjuvante vor deveni „la fel de banale precum cafeaua”, scrie The Telegraph. Academia de Ştiinţe Medicale (AMS) de la Londra sintetizează date în urma unor experimente pe voluntari, ale căror rezultate confirmă efectele miraculoase ale acestor pastile, dar încă se ştiu prea puţine despre efectul lor pe termen lung asupra organismului uman. De pildă, s-a descoperit că prescrierea de modafinil, un medicament deja omologat în Regatul Unit pentru a-i trata pe cei care adorm involuntar, îmbunătăţeşte substanţial performanţele intelectuale. La două ore după ce au luat medicamentul, voluntarii sănătoşi au putut reproduce din memorie şiruri de numere ca nişte roboţei, erau mai puţin impulsivi şi aveau o memorie de scurtă durată mult mai bună. În alte experimente, AMS a investigat posibilitatea folosirii unor medicamente similare, dar pentru a induce ştergerea unor amintiri nedorite. Atâta timp cât se folosesc medicamente pentru a suprima dependenţa oamenilor de heroină, alcool sau nicotină, AMS consideră că prin pastile se poate induce şi „amnezia selectivă”, de pildă în urma unor evenimente traumatice, precum atentatele cu bombă. În schimb, Foresight continuă să investigheze efectul pastilelor pentru sporirea inteligenţei, considerându-le utile, dar riscante în caz de supradoză. „Într-o lume în care viaţa se trăieşte non-stop şi e competitivă, folosirea acestor substanţe se află la limita normalităţii, când adjuvantele cognitive sunt utilizate precum cafeaua”, se arată într-un raport al Foresight. Organismul prefigurează dezbateri etice serioase în următorii 20 de ani asupra acceptării sau nu a folosirii unor asemenea adjuvante înaintea unor examene sau a unor sarcini grele la serviciu. Vor fi privite aceste pastile ca ceva normal sau ca un mijloc de a trişa, precum copiatul? Deocamdată, un studiu al AMS asupra întregului Regat Unit arată că, în majoritatea cazurilor, chiar şi britanicii care apelează la aceste pastile – de fapt, la varianta lor „primitivă” din ziua de azi, căci adevăratele leacuri „dătătoare de inteligenţă” vor apărea în câţiva ani – nu sunt conştienţi pe deplin de efectele acestora. Unii le oferă copiilor fără discernământ, de teamă ca ei să nu fie cumva dezavantajaţi în competiţia cu cei de aceeaşi vârstă, poate mai inteligenţi din naştere. Comunitatea ştiinţifică atrage atenţia că e prematură folosirea lor intensivă, mai ales în cazul copiilor, căci nu se ştie ce efecte au adjuvantele asupra unei inteligenţe şi memorii în plin proces de formare. Chiar şi apreciind rolul benefic al unor atari pastile, AMS crede că autorităţile britanice trebuie să investigheze serios impactul acestor medicamente asupra societăţii şi să facă din folosirea lor o dezbatere publică. De pildă, vor fi obligaţi martorii audiaţi de poliţie să ia pastile pentru a-şi aminti mai bine ceva? Sau ce s-ar întâmpla dacă un răufăcător va obliga pe cineva să ia pastile cu efect contrar, care induc „amnezia selectivă”? Sau dacă unii vor avea rezultate şcolare bune, dar influenţate de aceste medicamente, iar alţii, din lipsă de bani sau din considerente etico-religioase, vor refuza să le ia?
|
