Aventurile lui Băsescu în ţara fără moguli şi fără partide - VIDEO

Aventurile lui Băsescu în ţara fără moguli şi fără partide

Plecat în Asia Centrală să caute gaz pentru conducta Nabucco, preşedintele român a aterizat într-un Turkmenistan condus de un dictator dentist şi chirurg de ocazie, care e legal şi preşedinte şi premier, a cunoscut ziaristul care nu pune întrebări, a văzut că miniştrii ţin capul jos când şeful statului vorbeşte şi a plantat un pom, încurcându-se în lopeţi cu Adriean Videanu

Înfruntând cele 50 de grade, Traian Băsescu a mers ieri în căutarea gazului pentru Nabucco, în inima imperiului lui Berdîmuhamedov. La Aşhabad, în Turkmenistan - un fel de Coree de Nord a Asiei Centrale -, preşedintele român a trecut pe lângă clădiri îmbrăcate în marmură albă, adusă din Italia, şi a ajuns în centrul oraşului, unde tronează statuia poleită cu aur a fostului dictator Niazov, care se învârte după Soare, în vârful unui monument în formă de rachetă. Gazdele au instalat în Capitală şi un portret al preşedintelui Traian Băsescu, alături de cele ale lui Gurbangulî Berdîmuhamedov – portrete care împânzesc, de altfel, oraşul.

Turkmenistanul în care a aterizat delegaţia condusă de Băsescu este în plină „epocă a marii renaşteri spirituale”, care urmează „Epocii de aur” din vremea lui Niazov, dictatorul excentric care a interzis baletul, dinţii de aur şi play-backul. Berdîmuhamedov este un despot luminat: a redeschis teatrele şi spitalele. A fost dentistul lui Niazov, ministru al Sănătăţii şi vicepremier. Azi este preşedinte, premier, dentist, dar şi chirurg de ocazie.

Recent, a operat un pacient la un centru pentru tratarea cancerului, deoarece îi place să demonstreze la cât de multe se pricepe. În Turkmenistan, există un singur partid politic şi 5 posturi de televiziune – unul de muzică, unul internaţional şi 3 în limba turkmenă, toate de stat. Ziariştii poartă aceeaşi uniformă, cămaşă albă, cravată, vestuţă. Bulevardele sunt ca Victoria Socialismului. Spaţiile verzi, împânzite de capre şi ţapi construiţi din verdeaţă, au fost îmbogăţite, de ieri, cu un pin românesc, la care s-au opintit Băsescu, Diaconescu şi Videanu.

Ultimul teritoriu din Asia Centrală cucerit de Rusia la sfârşitul secolului al XIX-lea, Turkmenistanul e considerat o Coree de Nord a regiunii din cauza regimului autoritar. De la aeroport, vizitatorii sunt întâmpinaţi cu tablouri gigantice ale preşedintelui – imortalizat cu un porumbel alb – şi cu citate din acelaşi conducător, gravate pe pereţii exteriori. Portretele gigantice sunt omniprezente în capitală, ele înlocuindu-le pe cele ale fostului dictator Saparmurat Niazov, cel autoproclamat "tată al tuturor turkmenilor". Cu ocazia vizitei, gazdele au instalat în capitală şi un portret al preşedintelui Traian Băsescu alături de cel al lui Gurbangulî Berdîmuhamedov.

Întruchipare a cultului personalităţii, ctitorie a fostului dictator, Aşhabad este un oraş de Case ale Poporului - de dimensiuni mai reduse şi în câteva stiluri - îmbrăcate complet în marmură albă adusă din Italia, la preţul de 20 de dolari plăcuţa. Priveliştea pare ireală, ducând cu gândul la o combinaţie de Las Vegas, elemente islamice şi comunismul cel mai opresiv şi grandoman. Aceste zone sunt însă aproape pustii. Blocurile monumentale sunt şi ele acoperite cu marmură albă, dar goale, în vreme ce bulevardele largi sunt împodobite cu zeci de fântâni arteziene.

Statuia de aur a lui Niazov

În mijlocul oraşului tronează statuia poleită cu aur a lui Niazov, care se învârte după soare, în vârful unui monument în formă de rachetă. Protocolul strict şi cultul personalităţii preşedintelui s-au văzut şi din întreaga desfăşurare a vizitei, miniştrii fiind mai degrabă trecuţi la capitolul „şi alţii”. Cei doi şefi de stat au stat la têtè-à-têtè mai mult de o oră. Discuţia în plenul celor două delegaţii a constat într-un monolog al preşedintelui turkmen, căruia i-a răspuns apoi şeful statului român. Miniştrii turkmeni – care stăteau mai mult cu privirea în pământ în faţa preşedintelui lor - au aplaudat la începutul şi sfârşitul evenimentului. Lungul discurs al preşedintelui turkmen a acoperit practic toate domeniile, până la cultură şi festivaluri.

Vizita lui Băsescu la Aşhabad – prima a unui şef de stat român – se înscrie în prioritatea declarată de a recupera bunele relaţii dintre România şi ţările Asiei Centrale. Turkmenistanul este un stat-cheie în condiţiile în care are cele mai bogate resurse de gaz din regiune, situându-se pe unul dintre primele locuri în lume. UE, SUA, Rusia, China, Ucraina şi Iranul concurează pentru gazul turkmen, încă prizonier al reţelelor ruseşti de tranzit. Recent, după conflictul cu Moscova legat de explozia unei conducte prin care Turkmenistanul livra gaz Rusiei, Berdîmuhamedov şi-a arătat public disponibilitatea de a se asocia la proiectul de gazoduct european Nabucco, concurent al gazoductului rusesc South Stream, şi de a aproviziona conducta cu gaz.

Invitaţi să construim „marele lac turkmen”

Traian Băsescu i-a transmis lui Berdîmuhamedov că toţi cei 20 de studenţi turkmeni ai Facultăţii de Petrol şi Gaze din Ploieşti au terminat cu bine primul an şi a accentuat momentul aniversar – 17 ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări şi un an de la vizita în România a preşedintelui turkmen, prima din partea sa într-un stat membru UE. În vreme ce şeful statului român a subliniat importanţa colaborării în sectorul energetic, partea turkmenă a fost mai vagă în acest domeniu. Berdîmuhamedov nu s-a referit direct la proiectul Nabucco, care a fost, în schimb, invocat de preşedintele Băsescu. Preşedintele turkmen i-a invitat pe „prietenii români” să participe la două dintre proiectele sale de suflet – la realizarea marelui lac turkmen artificial din mijlocul deşertului şi la dezvoltarea unor staţiuni turistice pe coasta turkmenă a Mării Caspice. „Apreciem politica de comercializare a resurselor energetice pe care Turkmenistanul o desfăşoară, fiind în mod egal deschis către partea europeană, chineză sau către relaţia tradiţională cu Gazpromul.

Această abordare ne face optimişti faţă de participarea Turkmenistanului la proiectul Nabucco”, a intervenit Băsescu. Companiile româneşti sunt gata să se implice în proiectele de exploatare a gazului şi petrolului, atât pe uscat, cât şi în Marea Caspică, a subliniat el. România s-a mai arătat deschisă să colaboreze la electrificarea Turkmenistanului, realizarea de centrale electrice şi rafinării. Băsescu s-a mai oferit ca ţara noastră să instruiască tineri turkmeni în cartografie maritimă şi drept marin.

Desculţ la Taj Mahalul turkmenilor

Băsescu a vizitat, în prima parte a zilei, moscheea Turkmenbaş Ruhy Metjidi, aflată la Kipceak, la 10 km de capitală. Moscheea include şi mausoleul dedicat lui Niazov, unde preşedintele Traian Băsescu a depus o coroană de flori şi a ţinut un moment de reculegere. Fostul preşedinte şi familia lui sunt înmormântaţi în mausoleu. Delegaţia a vizitat apoi moscheea, toată lumea, inclusiv preşedintele descălţându-se, iar femeile acoperindu-şi capul. Moscheea este cel mai mare lăcaş din Asia Centrală, putând găzdui în jur de 10.000 de credincioşi. Construcţia este monumentală, fiind comparată de propaganda turkmenă cu Taj Mahalul.

Monumentul a costat în jur de 100 de milioane de dolari şi a fost realizat sub atenta îndrumare a lui Niazov. Îmbrăcată, de asemenea, în marmură albă, acoperişul moscheii este aurit, iar cele patru minarete au o înălţime de 91 de metri, marcând anul independenţei Turkmenistanului. Aici sunt nu mai puţin de 214 fântâni arteziene şi cortine de apă. Moscheea este împodobită nu numai cu citate din Coran, ci şi cu citate din cartea lui Niazov, Rukhnama, „Cartea sufletului” pe care turkmenii au studiat-o şi la şcoală. Muftiul Turkmenistanului i-a promis lui Traian Băsescu că, de-acum înainte, va spune o rugăciune specială şi pentru şeful statului român şi poporul său, ca mulţumire pentru respectul arătat prin vizita făcută la moschee. Mulţumindu-i, Traian Băsescu a povestit cum, deşi este creştin ortodox, a cununat o familie de musulmani, cu dispensă de la muftiu şi de la preotul ortodox. La ieşire, şeful statului s-a răcorit întinzând mâna în una dintre fântânile din jurul moscheii.

Trei la un pin. „Videne, ne împiedicăm în lopeţi”

A urmat apoi o vizită la Monumentul Independenţei Turkmenistanului, unde Băsescu a plantat un pin pe aleea oaspeţilor de onoare. „Hai, băieţi, nu staţi, puneţi mâna!“, le-a spus relaxat, la 45 de grade, Băsescu miniştrilor care-l însoţeau, Cristian Diaconescu şi Adriean Videanu. Preşedintele i-a criticat râzând pentru faptul că aruncă pământ în aceeaşi parte în care aruncase şi el: „Videne, ne împiedicăm în lopeţi! Nu puneţi tot aici! Aşa-s miniştrii ăştia, vor să ia ceva din munca preşedintelui, să adauge“.

Băsescu l-a avertizat apoi pe ambasadorul României în Turkmenistan: „Poate-l găsesc uscat!” Ultima parte a constituit-o vizitarea Muzeului Primului Preşedinte al Turkmenistanului Independent, unde erau expuse vase de aur şi argint, figurine de porţelan, cereale şi alte roade şi o minge de fotbal primită cadou de Niazov. (Mădălina Dârvaru, Turkmenistan)

Citeşte şi Politica externă a preşedintelui român: prieten cu Balcanii şi ţările arabe, ignorat de SUA şi Rusia

Vizita preşedintelui Traian Băsescu în Turkmenistan - Galerie foto

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine