Publicat

24

ianuarie

2013

21:08

14400

vizualizări

Băsescu merge în America Latină la 40 de ani după "hermano presidente" Ceauşescu

Băsescu merge în America Latină la 40 de ani după "hermano presidente" Ceauşescu

Preşedintele Traian Băsescu merge şase zile în America de Sud. "Era să-mi termin al doilea mandat şi să nu ajung în America Latină", a tras şeful statului linie înainte de a decola vineri dimineaţă spre Chile, la Summitul statelor UE cu ţările din America de Sud, după care are programată o vizită de două zile în Peru, ca răspuns la o invitaţie din 2006.

AVERTIZARE ANM: Se schimbă brusc vremea în toată ţara. Vezi aici PROGNOZA METEO PENTRU ORAŞUL TĂU

În delegaţia oficială a fost cooptat şi ministrul de Externe, Titus Corlăţean, Traian Băsescu fiind însoţit şi de cinci dintre consilierii săi. La Lima, preşedintele are programate trei întâlniri: cu şeful statului, Ollanta Moisés Humala Tasso, cu preşedintele Congresului Peruan, Victor Isla Rojas, şi cu primarul oraşului, Susana Villarán de la Puente.

Primul şi ultimul preşedinte care a ajuns până acum în Peru a fost Nicolae Ceauşescu. Din 1973 încoace, titularul cu cel mai mare rang al vizitelor la Lima a rămas Nicolae Văcăroiu, care, în 2003 şi-a luat şi soţia în turneul parlamentar din America Latină decontat la 70.000 de euro. De atunci, aleşii rămaşi fără bani de deplasări în ţări îndepărtate au tras concluzia că parlamentarismul peruan nu mai reprezintă o preocupare.

"Doar n-o să facem acuma grup de prietenie online!", se justifică senatorul Laurenţiu Coca, membru în grupul de prietenie cu Republica Peru, contactat de gândul. Preşedintele grupului e şi mai sincer: "Dacă preşedintele îşi ia aparatul de fotografiat şi se duce în vacanţă îi pot face o propunere, altfel nu", spune deputatul Gigel Ştirbu, rezervat să intre în vreo discuţie despre construcţia politică a statului cu care a fost "prieten" sau despre partidele din Peru.

Chiar dacă Peru este a treia economie din America Latină, dupa Mexic şi Chile, exporturile produselor româneşti, în primul rând maşini şi utilaje, se rezumă la 5 milioane de dolari anual, cam cât exportă şi peruanii în România.

"Hermano presidente" Nicolae Ceauşescu

Primul şi ultimul preşedinte care a ajuns până acum în Peru a fost Nicolae Ceauşescu. În 1973, anul de apogeu al ieşirilor sale externe, cu puţin înainte de vizita în Statele Unite la invitaţia lui Richard Nixon, Ceauşescu, preşedintele Consiliului de stat la acea vreme, făcea alături de consoartă un turneu de aproape o lună în America Latină. O lua, previzibil, din Cuba, pe 30 august şi sfârşea în Peru, într-o vizită de 5 zile, după Costa Rica, Venezuela, Columbia şi Ecuador.

În imaginile propagandistice de arhivă, apare un prim-plan istoric: peruvienii în balcoane afişând un banner definitoriu pentru "relaţia de prietenie dintre cele două state": "Bine aţi venit, hermano presidente de la Republica Socialista de Rumania, Nicolae Ceauşescu CTRP" şi secretarul general al PCR primit cu onoruri militare şi avioane de luptă survolând demonstrativ aeroportul. Plus o fotografie cu Elena Ceauşescu admirând un papagal.

Văcăroiu, Tărăcilă şi soţiile în vizită de lucru

Rămasă în aşteptare, prietenia cu Peru a fost dezmorţită de Nicolae Văcăroiu. Prima oară s-a încumetat spre Lima în mai '94. Era prim-ministru. Aşa a apărut acordul pentru promovarea şi protejarea investiţiilor. Unsprezece ani mai târziu în România abia se puteau număra 34 de firme mixte româno-peruane, în documentele ambasadei.

Văcăroiu a revenit însă în Peru, ba chiar le-a sugerat şi lui Adrian Năstase şi Ion Iliescu câte o vizită, ambele rămase însă numai pe hârtie.

În mai 2003, vizita grupului celor şapte senatori conduşi de Nicolae Văcăroiu în America de Sud era consemnată ca un succes de 70.000 de dolari, cât costase deplasarea. Chile, Peru si Columbia, zece zile din care presa vremii a reţinut prezenţa nevestelor Marilena Văcăroiu şi Aurica Tărăcilă, parte a turneului oficial. La întoarcere, Vacaroiu însuşi a apreciat deplasarea drept una "de succes" şi a anunţat solemn că i-a cerut şi premierului Adrian Năstase să-şi programeze o vizită similară în octombrie, în care să ia însă şi "peste o suta de oameni de afaceri".

În urmă a rămas un raport, unul "în detaliu": "O să facem un raport în detaliu cu tot ceea ce înseamnă cerere şi ofertă de produse şi servicii în cele trei state".

Cum a ratat Iliescu "intensificarea dialogului"

Adrian Năstase n-a mai apucat să meragă în Peru. L-a primit în schimb în mandatul său de premier pe ministrul de Externe, Allan Wagner Tizon cu care a convenit să combată evaziunea fiscală printr-un acord comun rămas în aşteptare. Până la finalizarea negocierilor, Năstase şi-a stabilit atunci un alt obiectiv: "colaborarea dintre mijloacele de comunicare în masă şi cu deosebire dintre instituţiile publice de radio şi televiziune, care pot contribui la îmbunătăţirea cunoaşterii realităţilor actuale din România şi respectiv, Peru".

Vizita la Lima, programată oficial şi anunţată pentru primul semestru al lui 2003, nu i-a mai ieşit nici preşedintelui Ion Iliescu în cele din urmă, ratând astfel şansa "să contribuie decisiv la intensificarea dialogului româno-peruan la nivel înalt, precum şi la relansarea raporturilor economice bilaterale" cum îşi propusese iniţial. Un preşedinte peruan a venit însă la Bucureşti. În 1998, preşedintele Emil Constantinescu l-a primit la Cotroceni pe Alberto Fujimori Fujimori.

Preşedinţii Emil Constantionescu şi Alberto Fujimori Fujimori. Foto: Arhiva personală a preşedintelui Emil Constantinescu

Cei 65 de ani de relaţii diplomatice s-au sărbătorit ulterior fără mult fast printr-o promisiune reciprocă de colaborare pentru expoziţii de artă modernă contemporană, educaţie fizică şi sport şi de schimb de informaţii culturale.

Parlamentarii prieteni cu Peru: "Astea sunt destinaţii exotice. Nu se aprobă deplasări externe"

Relaţia cu Peru nu i-a preocupat mai mult nici pe parlamentari. În scripte, Parlamentul are un grup de prietenie special cu această ţară, din care, în ultima legislatură încheiată, a făcut parte inclusiv Dan Ilie Morega. Pentru parlamentari, grupul de prietenie are însă ca sinonim oportunitatea deplasărilor în ţări îndepărtate. "Am fost în criză. Aţi avut impresia că am avut vreo relaţie? Astea sunt destinaţii exotice. Nu se aprobă deplasări externe", justifică senatorul PSD Laurenţiu Coca, membru şi el al grupului de prietenie cu Peru.

Fără bani, aleşii uninominali au renunţat la preocuparea parlamentarismului de la Lima. "Grupurile acestea se constituie în vederea unor vizite reciproce. Doar n-o să facem acuma grup de prietenie online! În Peru nu a fost nicio posibilitate să facem o vizită. Mie îmi pare foarte rău. Era şi o experienţă profesională, un câştig deosebit. Eu sunt licenţiat în Ştiinţe Politice, dar sunt şi inginer minier. Până în 89, am fost în vreo 80 de ţări", spune Coca.

Însuşi preşedintele grupului, liberalul Gigel Ştirbu, o recunoaşte: "În patru ani, cât am fost preşedinte al grupului, nu am avut niciun fel de legătură din punct de vedere al grupului de prietenie. Sigur, se pot stabili şi alte mijloace de contact, dar nu au existat. Am avut, în schimb o relaţie bilaterală cu Thailanda. Cu Peru, nu".

Turist pe cont propriu în Peru, cu soţia, Ştirbu se declară încântat de America Latină. Când vine vorba de modelul politic, de partidele peruane, încheie însă scurt: "Sunt în aeroport, îmi pare rău, trebuie să fac check-in-ul". Nici preşedintelui Traian Băsescu nu i-ar face nicio propunere de iniţiativă politică odată ajuns în Peru. Dacă ar fi fost turist, însă, era cu totul altceva: "Dacă preşedintele îşi ia aparatul de fotografiat şi se duce în vacanţă îi pot face o propunere, altfel nu, are Minister de Externe şi consilieri".

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.

ULTIMA ORĂ
BREAKING NEWS | Rusia îşi schimbă RADICAL strategia: "Acesta este obiectivul nostru principal!" Decizia luatâ în urmă cu câteva ORE

Lasă-ne feedback despre noul site Gândul.info