Maria TOADER
Marian SULTĂNOIU
Maria TOADER
Marian SULTĂNOIU
42 vizualizări 15 nov 2010

Ce decide CCR se interpretează. În acest fel s-ar putea rezuma ping-pongul dintre Parlament-Guvern-Curtea Constituţională pe tema angajării răspunderii Cabinetului Boc pe legea educaţiei. Vineri, odată cu motivarea CCR în care se constata că asumarea nu îşi găseşte nicio motivare în cazul acestui act normativ, premierul Boc s-a limitat doar la a spune că lucrurile nu stau aşa cum par şi că Executivul pe care îl conduce va merge mai departe cu angajarea pe legea educaţiei.

Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, i-a cerut şefului Guvernului să renunţe la procedură, însă Executivul a dovedit luni că ţine cu dinţii de asumarea răspunderii şi, implicit, faptul că în Coaliţie nu s-a găsit o soluţie pentru adoptarea actului normativ în circuitul parlamentar normal. Mai exact, Coaliţia a mandatat Guvernul să solicite Curţii Constituţionale o procedură clară în privinţa asumării răspunderii pe legea educaţiei. "Este o clarificare de fapt. Aici a fost un acord de principiu să se procedeze aşa, să se ceară un punct de vedere tranşant (de la Curte - n.r.)", a declarat, pentru gândul, liderul minorităţilor naţionale din Parlament, Varujan Pambuccian.

Premierul Emil Boc a trimis CCR o cerere prin care invocă un conflict juridic de natură constituţională între Executiv şi Parlament, menit să deblocheze circuitul parlamentar normal pentru procedura de angajare a răspunderii.

Care sunt argumentele lui Boc

Primul lucru invocat de şeful Executivului este acela că atât timp cât Legislativul a fost de acord cu angajarea Guvernului pe legea educaţiei înseamnă că "nu a considerat că (…) s-ar aduce atingere competenţei sale de unică autoritate legiuitoare". "Toate aceste aspecte sunt de natură să demonstreze că procedura constituţională a asumării răspunderii nu a fost dezavuată de Parlament", se arată în document. În al doilea rând, Boc avertizează că termenul de prezentare a moţiunii de cenzură (în cel mult 5 zile de la data depunerii) a fost cu mult depăşit, iar refuzul Parlamentului de a trece la etapa următoare a acestei proceduri este unul lipsit de justificare constituţională.

Nu în ultimul rând, Emil Boc aminteşte în cerere că decizia CCR nu este de natură să conducă prin ea însăşi la încetarea procedurii angajării răspunderii Guvernului, mai ales că "angajarea răspunderii Guvernului nu reprezintă un gest lipsit de orice control juridic". El menţionează că există, potrivit Constituţiei, mai multe "filtre" menite să limiteze abuzurile Executivului în cadrul unei asemenea proceduri, de la o moţiune de cenzură împotriva Guvernului până la posibilitatea Parlamentului sau a preşedintelui României de a sesiza CCR cu privire la constituţionalitatea prevederilor legale adoptate ca urmare a angajării răspunderii.

Cum s-a lăsat ceaţa

Curtea Constituţională a României a băgat în ceaţă clasa politică, Parlamentul, Guvernul şi presa, vineri, atunci când şi-a publicat motivarea deciziei din data de 3 noiembrie, prin care constata că "asumarea răspunderii Guvernului asupra legii educaţiei este neconstituţională deoarece există un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Guvern, în condiţiile asumării răspunderii Executivului asupra unei legi aflate deja în dezbatere parlamentară". Motivarea Curţii nu tranşa însă discuţia vizavi de continuarea sau întreruperea procedurii asumării răspunderii Guvernului pe legea educaţiei.

"Cu privire la solicitarea autorului sesizării, în sensul că instanţa de contencios constituţional să oblige Guvernul să renunţe la procedura angajării răspunderii, Curtea constată că această cerere excedează competenţei sale, soluţia aparţinând în exclusivitate autorităţilor publice aflate în conflict", se arata în motivarea CCR.

Lăzăroiu, "omul preşedintelui", stinge lumina

Ca perdeaua de fum să fie şi mai groasă, judecătorul CCR Petre Lăzăroiu, propus de preşedinţie la CCR, cel a cărui decizie de vot aproape că a aruncat în aer Coaliţia, a emis o opinie concurentă la decizia Curţii pe legea educaţiei. El susţine că în decizia Curţii nu trebuia să figureze sintagma "angajarea răspunderii este neconstituţională şi a declanşat un conflict", ci doar constatarea declanşării conflictului. Lăzăroiu spune că îşi menţine concluzia potrivit căreia "prin angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului legii educaţiei naţionale, în timp ce acesta se afla în dezbaterea Senatului în calitate de Cameră decizională după ce anterior fusese adoptat de Camera Deputaţilor prin votul final, s-a declanşat un conflict juridic de natură constituţională între cele două autorităţi, respectiv Guvernul României şi Parlamentul României, prin Senatul României".

Judecătorul Ion Predescu de la CCR: "Citiţi motivarea"

Contactat de gândul, pentru a cere explicaţii în legătură cu sesizarea premierului pe de o parte şi cu decizia Curţii pe de alta, precum şi cu rugămintea de a "traduce" motivarea CCR, judecătorul Ion Predescu a evitat să dea un răspuns tranşant. "Eu nu mă pot pronunţa acum, dacă el a făcut o sesizare. Trebuie să discutăm sesizarea şi să răspundem la ea. Nu mă pot pronunţa înainte, vă daţi seama. Nu mă provocaţi pentru că sunt şi aşa nişte încurcături în care nu vreau să intru", ne-a spus Predescu. Cât despre motivare: "Domnule, s-o citească toată lumea, că am văzut că fiecare înţelege cum vrea. Eu nu dau explicaţii nimănui, treaba lor".

Citește și: