Publicat

29

iunie

2017

20:33

10297

vizualizări

Bombele ascunse în programul modificat de guvernare al PSD. Iohannis: „Terminaţi cu această ţopăială fiscal-bugetară!”

Învestirea guvernului Tudose a venit la pachet cu un nou program de guvernare modificat de PSD fără a anunţa public acest lucru, modificări fiscale la aflarea cărora Bursa de la Bucureşti a intrat în picaj. Documentul include schimbări semnificative faţă de cel cu care social-democraţii au defilat în campania electorală şi care ar putea avea efecte economice grave. În timp ce miniştrii erau audiaţi în comisiile de specialitate şi primeau în Parlament votul de încredere, publicarea noului program de guvernare stârnea deja mari controverse. Printre schimbările introduse pe ascuns de PSD se numără amânarea reducerii cotei TVA, înlocuirea impozitului pe profit pentru firme cu impozitul pe cifra de afaceri, creşterea salariului minim direct la 2.000 de lei din 2018, în locul majorării etapizate, mai precaute, controversa legată de desfiinţarea Pilonului II de pensii şi introducerea taxei de solidaritate sunt cinci dintre bombele fiscale pe care PSD le aruncă odată cu venirea la Palatul Victoria a lui Mihai Tudose. La scurt timp, ca urmare a discuţiilor iscate pe marginea noilor măsuri, indicele de referinţă BET al Bursei de Valori Bucureşti a scăzut la 7.944 de puncte, în minus cu 2,7% faţă de şedinţa precedentă. „Terminaţi cu această ţopăială fiscal-bugetară!", a fost mesajul dur al preşedintelui Klaus Iohannis după ceremonia de depunere a jurământului de către miniştrii noului Cabinet, avertizându-i că nu e nevoie de taxe suplimentare şi că acum, după aceste schimbări, nu mai pot invoca argumentul unui program de guvernare pe care românii l-au votat, pentru că tocmai l-au modificat „în puncte sensibile”.

Bombele ascunse în programul modificat de guvernare al PSD. Iohannis: „Terminaţi cu această ţopăială fiscal-bugetară!”

Învestirea guvernului Tudose a venit la pachet cu un nou program de guvernare modificat de PSD fără a anunţa public acest lucru, modificări fiscale la aflarea cărora Bursa de la Bucureşti a intrat în picaj. Documentul include schimbări semnificative faţă de cel cu care social-democraţii au defilat în campania electorală şi care ar putea avea efecte economice grave. În timp ce miniştrii erau audiaţi în comisiile de specialitate şi primeau în Parlament votul de încredere, publicarea noului program de guvernare stârnea deja mari controverse. Printre schimbările introduse pe ascuns de PSD se numără amânarea reducerii cotei TVA, înlocuirea impozitului pe profit pentru firme cu impozitul pe cifra de afaceri, creşterea salariului minim direct la 2.000 de lei din 2018, în locul majorării etapizate, mai precaute, controversa legată de desfiinţarea Pilonului II de pensii şi introducerea taxei de solidaritate sunt cinci dintre bombele fiscale pe care PSD le aruncă odată cu venirea la Palatul Victoria a lui Mihai Tudose. La scurt timp, ca urmare a discuţiilor iscate pe marginea noilor măsuri, indicele de referinţă BET al Bursei de Valori Bucureşti a scăzut la 7.944 de puncte, în minus cu 2,7% faţă de şedinţa precedentă. „Terminaţi cu această ţopăială fiscal-bugetară!", a fost mesajul dur al preşedintelui Klaus Iohannis după ceremonia de depunere a jurământului de către miniştrii noului Cabinet, avertizându-i că nu e nevoie de taxe suplimentare şi că acum, după aceste schimbări, nu mai pot invoca argumentul unui program de guvernare pe care românii l-au votat, pentru că tocmai l-au modificat „în puncte sensibile”.

Preşedintele Klaus Iohannis le-a urat succes miniştrilor din cabinetul noului Guvern PSD-ALDE condus de Mihai Tudose, însă a atacat dur faptul că programul de guvernare a fost schimbat în puncte „sensibile” din punct de vedere fiscal, iar modificările au fost făcute pe ascuns.
 
„Acum, după ce unii s-au străduit destul de mult să termine repede această criză, găsim coaliţia cu un nou Guvern şi surprinzător cu un nou program de guvernare, noi taxe se anunţă, noi impozite. După ce abia am promulgat legea prin care cresc salariile românilor deja se anunţă contramăsuri. Programul de guvernare a fost schimbat în puncte sensibile, nu veţi mai putea merge în faţa românilor să spuneţi că acest program de guvernare a fost votat. Este dreptul legitim al coaliţiei să meargă cu ce program de guvernare doreşte în Parlament şi dacă primeşte votul de învestitură. Guvernul se va apuca de treabă, dar în şase luni schimbăm de la reduceri de taxe la reintroduceri de taxe, de la creşteri de salarii la taxă de solidaritate. Un astfel de comportament cu certitudine nu se încadrează în ceea ce se numeşte predictibilitate fiscal bugetară, un astfel de comportament induce dubii în rândul mediului de afaceri", a avertizat dur Klaus Iohannis după ceremonia de depunere a jurământului de către noul Executiv. 
 
Preşedintele nu s-a pronunţat categoric asupra sustenabilităţii programului de guvernare modificat, dar a catalogat măsurile economice anunţate drept o lipsă de solidaritate cu românii şi i-a somat pe guvernanţi să înceteze cu astfel de manevre: „Stimaţi PSD-işti, ALDE-işti, UDMR-işti, în numele românilor vă rog să terminaţi cu această ţopăială fiscal-bugetară. Taxa de solidaritate, domnule premier, onoraţi membri ai Guvernului, fiţi solidari cu românii şi guvernaţi responsabil. Vă solicit să guvernaţi în aşa fel încât să ne încadrăm în marja de deficit de 3%, vă solicit să guvernaţi în aşa fel încât românii să aibă garanţia că Guvernul apără şi promovează statul de drept, nu îmi doresc să mai avem niciodatpă sincope de genul OUG 13", a subliniat Iohannis. 
 
Avertismentul categoric al preşedintelui vine în contextul în care coaliţia de guvernare a făcut public astăzi un nou program de guvernare modificat care conţine măsuri ce ar putea avea grave efecte asupra economiei ţării. De altfel, la câteva ore după escaladarea discuţiilor în spaţiul public, Bursa de Valori a început să scadă, iar indicele de referinţă BET a ajuns la 7.944 de puncte, în minus cu 2,7% faţă de şedinţă precedentă. Gândul vă prezintă cele mai importante „bombe fiscale" pe care PSD-ALDE şi le asumă prin noul program de guvernare. 
 
1. Impozit pe cifra de afaceri pentru firme, în loc de impozit pe profit
 
O măsură anunţată în noul program de guvernare al cabinetului condus de Mihai Tudose ar putea avea un impact major asupra economiei româneşti: se propune eliminarea impozitului pe profit pentru firme şi înlocuirea sa cu impozit pe cifra de afaceri. Astfel, şi marile companii care raportează pierderi la final de an vor plăti impozit, uneori la fel, dacă nu mai mare decât cele care raportează profit. Măsura ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2018, cu mai multe trepte de impozitare.
 
„Vom introduce impozitarea veniturilor pentru toate companiile din România, (impozit pe cifra de afaceri) începând cu 01 ianuarie 2018. Acest impozit va înlocui impozitul pe profit şi va avea 2 sau 3 trepte de impozitare”, se arată în noua versiune a programului de guvernare PSD-ALDE, trimisă în Parlament de cabinetul condus de Mihai Tudose.
 
Cifra de afaceri a tuturor companiilor din România a fost în 2015 de 275 miliarde euro, conform Ziarului Financiar, care arată că vor avea de câştigat companiile care raportează profit mare şi plătesc impozit pe profit, şi vor avea de pierdut companiile care au cifră de afaceri mare, dar raportează pierderi.
 
Cifra de afaceri totală a companiilor din România a fost în 2015 – ultimul an pentru care există date publice disponibile – de 1.222 mld. lei (275 mld. euro), cu 5% mai mare faţă de 2014. Profitul net raportat de companii  în 2015 a fost de 80 mld. lei (18 mld. euro), conform ZF.
 
Ziarul Financiar dă câteva exemple pentru câteva mari companii din România şi cum le-ar afecta această nouă metodă de impozitare.
 
În cazul Automobile Dacia, cea mai mare companie din România, cu o cifră de afaceri de 20,7 mld. lei anul trecut şi un profit net de 457 mil. lei, un impozit de 16% pe profit înseamnă că producătorul va plăti către stat 73 mil. lei, pe când un impozit de 1% aplicat la cifra de afaceri înseamnă peste 200 mil. lei, de aproape trei ori mai mult.
 
La OMV Petrom, una dintre companiile cu cele mai mari profituri din economie, impozitul pe cifra de afaceri ar fi de 125 mil. lei anul trecut, faţă de 145 mil. lei impozitul pe profit. În ultimii cinci ani, compania petrolieră a plătit către strat impozite aferente unui profit net cumulat de 10 miliarde de lei, cel mai mare din economie.

În cazul unui trader de cereale precum ADM Trading, cel mai mare jucător din comerţul cu cereale, cu afaceri de 3,4 mld. lei anul trecut, impozitul pe cifră de afaceri ar fi de 34 de milioane de lei. Compania a raportat pierderi de 32 de milioane de lei anul trecut şi tot pe pierderi a fost şi în 2015, astfel că nu a plătit impozit pe câştig.

2. Noul ministru de Finanţe anunţă desfiinţarea Pilonului II de pensii, dar se răzgândeşte după ce Dragnea l-a făcut prost, iar Tudose l-a invocat pe Dumnezeu
 
Proaspăt validat în comisiile de specialitate din Parlament în funcţia de ministru al Finanţelor, Ionuţ Mişa a lansat bomba: Pilonul II de pensii se va desfiinţa, iar banii se vor întoarce la cei care au cotizat, aceştia având posibilitatea de a opta pentru bugetul pensiilor de stat (Pilonul I) sau pentru pilonul III de pensii, cele private. În replică, preşedintele PSD Liviu Dragnea l-a făcut practic prost pe proaspătul ministru de Finanţe propus de PSD, calificând anunţul drept „o prostie”. La scurt timp a reacţionat şi premierul desemnat, Mihai Tudose, care a subliniat faptul că nu se desfiinţează Pilonul II de pensii. „Dumnezeule, de unde scoateţi?! Cum să spună aşa ceva, o să vorbesc cu el (n.r. - Ionuţ Mişa)", a mai spus Tudose.
 
Desfiinţarea pilonului II al pensiilor obligatorii private este exact măsura pe care compania NN Pensii o anunţa clienţilor săi în luna aprilie ca fiind discutată intens în mediul guvernamental şi cerea societăţii civile să ia atitudine. Gestul fără precedent al celui mai mare fond privat de pensii din România a fost sancţionat dur de ASF, directoarei fiindu-i retrasă autorizaţia de a conduce un fond de pensii, iar compania fiind amendată cu 1% din capital, adică 750.000 de lei, pe motiv că a lansat informaţii de natură să prejudicieze sistemul de pensii din România. De data aceasta, măsura este anunţată oficial de către viitorul ministru al Finanţelor. La câteva ore după anunţul-bombă, ministrul de Finanţe a părut să priceapă mesajul venit de la superiorii săi şi le-a aruncat ziariştilor din mers că Pilonul II „nu se desfiinţează, nu se naţionalizează”.
 
Ulterior, Ionuţ Mişa s-a răzgâdit însă în legătură cu desfiinţarea Pilonului II de Pensii şi a anunţat, la câteva ore de la momentul în care vorbea despre desfiinţarea fondului, că nu se ia această măsură: „Nu se desfiinţează, nu se naţionalizează”, a declarat Ionuţ Mişa joi după-amiaza, în momentul în care în plen se anunţa votul acordat Guvernului.
 
Acesta a încercat să explice că de fapt nu a spus ceea ce a declarat cu subiect şi predicat, ba chiar cu lux de amănunte, spunând că a răspuns la o întrebare care „probabil a fost interpretată greşit” şi că nu are de gând să aplice o asemenea măsură. „Nu am declarat că voi susţine desfiinţarea Pilonului II de pensii. Nici nu am în intenţie să fac acest lucru. Nu există în Programul de guvernare această măsură. Am răspuns unei întrebari, care probabil a fost interpretată greşit, în legătură cu posibilitatea naţionalizării Pilonului II de pensii”, a transmis Ionuţ Mişa într-un comunicat de presă.
 
Anunţul lui Mişa a venit însă abia după ce Liviu Dragnea a catalogat anunţul drept „o prostie" şi l-a contrazis în repetate rânduri: „Asta o să explice ministrul de Finanţe şi o să fie atent când primeşte 10 întrebări o dată la ce răspunde. În programul de guvernare nu e prevăzută desfiinţarea sau naţionalizarea pilonului II de pensii. Dacă cineva vrea să facă asta, poate, dar nu în guvernul ăsta. Prim-ministrul aici de faţă a zis că nu are în intenţie să facă aşa ceva, cine trebuie să mai spună ca să lămurim pe toată lumea că nu se întâmplă, cel puţin cât suntem noi la guvernare?”, a spus Dragnea, alături de Tudose, după votul de învestitură.
 
Iritat, Dragnea i-a replicat unui reporter: „A căzut bursa, domnişoară?”. La răspunsul afirmativ al jurnalistei, că da, Bursa chiar a căzut, Dragnea a spus: „Vreau să verific”.
 
Liderul PSD, Liviu Dragnea, a fost întrebat, joi, înainte de a intra în sala de plen reunit unde urmează a se da votul de învestitură pentru Cabinetul Tudose, despre desfiinţarea pilonului II de pensii, anunţată de ministrul propus pentru Finanţe, Ionuţ Mişa, el răspunzând: „O prostie!”.
 
La scurt timp a reacţionat şi Mihai Tudose, spunând că Pilonul II de pensii nu se va desfiinţa.
 
„Dumnezeule, de unde scoateţi?! Cum să spună aşa ceva, o să vorbesc cu el (n.r.: Ionuţ Mişa). Nu se desfiinţează. Punct”, a spus premierul desemnat Mihai Tudose, întrebat fiind de măsura pe care o va lua noul Executiv privind pensiile.
 
„Pilonul II de pensii se va desfiinţa, iar banii se vor întoarce înapoi la cei care au cotizat la pilonul de pensii, ei având posibilitatea să opteze pentru bugetul asigurărilor sociale sau pentru pilonul III privat, între posibilitatea de a le administra statul aceşti bani sau să fie un privat care să facă acest lucru", spunea Ionuţ Mişa, cu subiect şi predicat, la ieşirea de la audieri.
 
„Este la libera opţiune a fiecărui contribuabil, care a contribuit la acest pilon. Eu sunt dintre cei care au contribuit la pilonul II. Voi opta dacă redirecţionez suma acumulată în contul meu către Pilonul I sau III", a mai spus Mişa.
 
Mişa a precizat că noua măsură ar urma să intre în vigoare spre sfârşitul anului.
 
Întrebat dacă consideră că se mai justifică amenda dată de ASF NN Pensii, după informaţiile difuzate în spaţiul public privind posibila naţionalizare a pensiilor private, Mişa a subliniat că "nu se produce o naţionalizare a fondului".
 
„Dacă banii dumneavoastră consideraţi că sunt naţionalizaţi dacă optaţi la stat sau la privat....", a comentat ministrul validat la Finanţe.
 
La începutul lunii aprilie, NN Pensii a fost sancţionată de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) cu o amendă de 750.000 de lei, care reprezintă 1% din capitalul social al societăţii, pentru transmiterea de informaţii false sau înşelătoare, după informaţiile difuzate în spaţiul public privind posibila naţionalizare a pensiilor private, care au fost „de natură să prejudicieze stabilitatea sistemului de pensii în România”.
 
Totodată, la acel moment, Consiliul ASF a decis retragerea autorizaţiei directorului general al societăţii NN Pensii, Raluca Ioana Georgiana Ţintoiu, şi amendarea sa cu suma de 100.000 lei. „Mi se pare o greşeală impardonabilă. Şi-au recunoscut greşeala", a declarat vicepreşedintele ASF Ion Giurescu. Decizia ASF poate fi contestată în instanţă. Oficialul a precizat că s-a convocat Consiliul ASF pe acest scandal înainte de declaraţiile preşedintelui PSD Liviu Dragnea, care l-a ameninţat cu demiterea pe Mişu Negriţoiu, preşedintele ASF.

3. Amânarea reducerii cotei TVA. 

Chiar dacă în programul de guvernare cu care s-a prezentat la alegeri PSD promitea că, începând din 2017, cota TVA va scădea de la 19 la 18%, odată cu învestirea guvernului Tudose programul de guvernare a suferit mai multe modificări. Acestea nu au fost anunţate drept unele spectaculoase, dar efectele lor asupra economiei ţării se preconizează deja extrem de dure. Astfel, social-democraţii au decis amânarea reducerii TVA cu un an, astfel că taxa urmează să ajungă la valoarea de 18% începând abia cu 1 ianuarie 2019. 
 
„Guvernul va propune modificarea cotei TVA de la 19% la 18%, începând cu 1 ianuarie 2019. În programul de guvernare iniţial, reducerea TVA era prevăzută începând cu 1 ianuarie 2018", scrie în noul program de guvernare postat pe site-ul Camerei Deputaţilor. 
 
Pe de altă parte, tot noul program de guvernare prevede că, începând cu 1 ianuarie 2018, românii vor plăti mai puţine taxe, astfel că numărul lor total va fi de cel mult 50. „Astfel, pentru populatie vor exista cel mult 10 taxe dintre care CASS, CAS, Impozitul pe venit, impozitul pe teren, impozitul pe bunuri imobil, impozitul pe masina, contributia de solidaritate, vignieta. Toate celelalte taxe, tarife şi comisioane vor fi eliminate. Pentru agenţii economici numărul taxelor fiscale şi nefiscale va fi de maxim 40", se arată în document.
 
4. Salariul minim creşte direct la 2.000 de lei din 2018
 
Tot în noul program de guvernare pe care premierul Mihai Tudose trebuie să-l ducă la îndeplinire apare o schimbare foarte importantă referitoare la valoarea salariului minim. În prima variantă, acesta ar fi trebuit să crească etapizat întâi de la 1.450 de lei, la 1.550 de lei la 1 ianuarie 2018, până la 1.650 de lei în ianuarie 2019. Acum, însă, în noua versiune acesta va ajunge direct la 2.000 de lei, urmând ca până în 2020 să ajungă chiar la 3.000 de lei. 
 
„Nivelul salariului minim brut în România, în următorii 4 ani, va fi de 2000 lei în 2018, 2200 lei în 2019 şi 2400 lei în 2020. Pentru cei cu studii superioare salariul minim va fi de 2300 lei in 2018, 2640 lei in 2019 si 3000 lei in 2020", scrie în programul de guvernare pe care îşi va desfăşura activitatea Guvernul Tudose. 
 
5. Taxa de „solidaritate” pentru românii cu venituri de peste 10 salarii minime brute
 
Una dintre primele măsuri pe care noul guvern PSD-ALDE intenţioneză să le ia este introducerea unei noi taxe – cea de solidaritate, pentru cei cu venituri de peste zece salarii minime pe economie, bani ce vor ajunge la bugetul pentru Sănătate, au declarat, joi, pentru MEDIAFAX, surse politice. Astfel, românii cu salarii brute mai mari de 14.500 de lei ar urma să scoată bani în plus din buzunar, pentru a acoperi găurile din bugetul Sănătăţii, fără a primi însă ceva în schimb.
 
„S-a gândit această taxă pentru cei care au venituri ce depăşesc zece salarii minime pe economie. Banii vor ajunge la bugetul pentru Sănătate”, au precizat, pentru Mediafax, surse politice.
 
Pe site-ul PSD a fost postat recent noul program de guvernare depus în Parlament de guvernul Tudose. Documentul prevede introducerea unor noi taxe şi impozite: contribuţia de solidaritate, taxa pe produsele nocive, impozitul suplimentar pe resurse naturale. În acelaşi timp dispare impozitul pe dividende, începând cu 1 ianuarie 2018, iar impozitul pe venit scade de la 16% la 10%.
 
Pe de altă parte, pentru a colecta mai mulţi bani la buget, cabinetul Tudose doreşte să majoreze cu minimum 20% impozitul pe profitul obţinut din extracţia de resurse naturale care nu sunt prelucrate în România, prin adoptarea noii legi a redevenţelor, până cel târziu la sfârşitul anului 2017.
 
Reamintim că Victor Ponta, în perioada în care a fost premier, anunţase că intenţionează să introducă o taxă de solidaritate pentru bugetarii care câştigă peste 1.000 euro lunar.
 
 
Acestea nu sunt, însă, primele modificări pe care PSD le face în strategia cu care i-au convins pe români să-i voteze, la alegerile parlamentare, chiar dacă sunt cele care apar pentru prima dată şi pe hârtie. Concret, coaliţia de guvernare a renunţat sau a amânat în cele şase luni de când a ajuns la putere la cel puţin trei măsuri foarte importante din programul de guvernare.  
 
Astfel, prima promisiune electorală la care Dragnea a renunţat după alegeri este introducerea cotei zero de TVA la tranzacţii imobiliare, situaţia fiind similară şi în ceea ce priveşte domeniul publicităţii, anunţ făcut la sfârşitul lunii mai de liderul PSD: „Da, este adevărat, pentru că de asta am şi lungit-o atât de mult. Cei din domeniul publicităţii şi din zona presei au spus că această măsură, chiar dacă poate avea efecte bune, poate avea şi efecte perverse, în sensul că ar trebui să aştepte mult la rambursarea de TVA, şi cei din zona de construcţii de locuinţe la fel”, a spus atunci Dragnea.
 
„Din moment ce ei, cei care erau beneficiarii, nu sunt de acord, rămânem doar cu zero la input-urile în agricultură pentru că acolo situaţia este inversă. Ei sunt obligaţi să vândă cu TVA zero produsele, în schimb input-urile intră cu TVA şi tot aşa aşteaptă un an sau doi până se rambursează TVA”, a adăugat Dragnea.
 
Întrebat dacă, în aceste condiţii, nu se mai respectă programul de guvernare, Dragnea a răspuns: „Aţi tras o concluzie foarte deşteaptă, doar că toate promisiunile erau pentru beneficiari. Dacă beneficiarii spun că această măsură îi deranjează....”.
 
Cu toate acestea, pe trei martie, fostul premier Sorin Grindeanu declara, despre anularea TVA pentru vânzarea de locuinţe, că dacă întreabă un finanţist „care stă şi doar adună plusuri şi minusuri”, primul răspuns este că va aduce un minus important la buget, dar că efectele secundare ar fi benefice pentru domeniu şi buget.
 
În programul iniţial de guvernare al PSD se arăta că va fi extinsă cota zero de TVA pentru vânzarea de locuinţe, publicitate şi pentru inputuri în agricultură, începând cu 1 martie 2017. Varianta actualizată prevede că Guvernul va „extinde cota 5 de TVA pentru vânzarea de locuinţe (cele cu o suprafata mai mica de 120mp), şi pentru inputuri în agricultură, începând cu 1 ianuarie 2018". 
 
Introducerea impozitului pe venitul global, anunţată ca o „lovitură fiscală" de Guvernul Grindeanu se amână cu „2-3 ani", a anunţat ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan la începutul lunii iunie. Concret, fostul ministru de Finanţe explica faptul că au existat discuţii pe tema schimbării modului de impozitare şi s-a ajuns la concluzia că sistemul poate fi mult îmbunătăţit şi că există mai multe probleme care ar putea apărea în implementare din cauza sistemului informatic al ANAF, motiv pentru care introducerea impozitului pe gospodărie va mai aştepta, probabil, 2-3 ani. 
 
„Ceea ce am câştigat este faptul că am ajuns la concluzia că ceea ce ar fi trebuit să facă acei consultanţi fiscali pot face infrastructurile tehnice informatice existente. Dacă reuşim să le integrăm se poate face, e o soluţie mai bună, mai eficientă mai modernă. (...) Fiecare cetăţean va avea la dispoziţie un mecanism online de plată a impozitelor şi taxelor, dacă nu toţi au abilităţile necesare vom găsi soluţii alternative care să asigure interfaţa. Implementarea acestui sistem de impozitare pe venit s-ar putea să facă obiectul unui orizont de 2-3 ani de zile", a declarat atunci Viorel Ştefan.
 
În actualul program de guvernare, însă, se estimează că acest tip de impozitare va fi implementat începând cu anul 2018, „prin intermediul sistemului informatic integrat organizat la nivelul ANAF , ceea ce va permite eliminarea risipei de timp din partea contribuabililor. în cadrul acestui impozit veniturile mai mici de 2.000 lei/lunĂ vor fi scutite şi se vor introduce mai multe deduceri care să încurajeze economisirea, investiţiile şi creşterea standardelor de sănătate şi educaţie pentru populaţie. Totodată începând cu 2018 vom implementa procedura depunerii declaraţiilor de patrimoniu". Potrivit descrierii din proiect se renunţă, astfel, la ideea consultanţilor fiscali, o prevedere care, încă, de când a fost anunţată s-a dovedit extrem de controversată. 
 
Creşterea salariilor bugetarilor este o altă măsură care a suferit amânări faţă de planul iniţial prezentat românilor în campania electorală, o măsură anunţată tot la începutul lunii iunie de fostul şi actualul ministru al Muncii. Astfel, medicii şi profesorii cărora PSD le promisese creşteri substanţiale de lefuri au fost puşi în situaţia de a mai aştepta cel puţin câteva luni pentru a simţi în buzunar efectele deciziei. Concret, Olguţa Vasilescu a transmis acum aproximativ trei săptămâni că majorările salariale în Educaţie şi Sănătate se vor face etapizat, respectiv cu 25% de la 1 ianuarie pentru toţi bugetarii, urmând ca de la 1 martie să se facă restul majorărilor salariale, adică de până la 50% pentru profesori şi până la 100% pentru medici şi asistenţi.
 
„De la 1 ianuarie 2018, toţi bugetarii vor avea o creştere a salariului brut de 25%, de la 1 martie încă 20% pentru profesori, care adăugat la creşterea de 25% înseamnă o creştere de 50%. Tot de la 1 martie, medicii şi asistenţii au creşteri de peste 100%, ajungând la nivelul grilei din 2022. Este varianta cu care noi vom intra în comisie", a spus atunci Ministrul Muncii la Antena 3.
 
Lia Olguţa Vasilescu a declarat că ar fi trebuit să se intre cu majorările salariale de 1 ianuarie 2018, însă au fost foarte multe amendamente acceptate la Senat şi Camera Deputaţilor, şi de aceea s-a luat decizia acestei amânări cu două luni. „Toate acestea calculate pe impact faţă de varianta iniţială a legii ne-au dus la situaţia în care să se mai amâne până la 1 martie creşteri la Educaţie şi la Sănătate, dar şi Sănătatea şi Educaţia vor intra cu creşteri de 25% chiar de la 1 ianuarie ca toţi ceilalţi bugetari. Aceasta este varianta cu care vom intra în comisie, domnul Viorel Ştefan nu a asistat la toată discuţia, noi am rămas cu secretarii de stat şi am calculat în continuare impactul pe buget", a mai spus Olguţa Vasilescu.
 
Ministrul Muncii a declarat că a avut o întâlnire cu ministrul de Finanţe marţi dimineaţă pe acest subiect. După declaraţiile Olguţei Vasilescu, Viorel Ştefan a ieşit să dea explicaţii despre modificările anunţate, argumentând că „dacă s-ar fi operat de la 1 ianuarie, cu siguranţă nu ne atingeam ţinta noastră de la Finanţe. S-a luat în calcul şi că în 2017 s-au acordat avantaje salariale care s-au avut în vedere în fundamentarea pentru ceea ce se va întâmpla în 2018". Ministrul Finanţelor a ţinut să sublinieze că implementarea Legii salarizării antrenează un procent de până la 9% din PIB, o cifră care apare în toate ţările cu o situaţie economică similară României.

 

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.

ULTIMA ORĂ
”A suferit pierderi financiare uriaşe!” Ion Ţiriac se aruncă într-un război internaţional uriaş! Ce l-a scos din sărite

Lasă-ne feedback despre noul site Gândul.info