no author
Liviu Dadacus - Mediafax
2465 vizualizări 28 dec 2017

„Toate modificările la cele trei legi ale Justiţiei s-au făcut pentru a oferi răspunsuri la problemele şi nevoile curente ale sistemului judiciar. Cele mai multe dintre propuneri sunt venite de la CSM sau asociaţiile profesionale ale magistraţilor. Aceste modificări la legile justiţiei sunt primele care se desfăşoară într-o procedura parlamentară transparenţă, cu implicarea tuturor părţilor interesate. În prezent legile sunt verificate pentru constituţionalitate la Curtea Constituţională, aşa cum s-a întâmplat şi cu legile precedente, fiind folosite toate filtrele necesare pentru asigurarea independenţei justiţiei”, a precizat Iordache în textul citat.

Iordache menţionează că cele trei legi şi-au dovedit limitele de-a lungul timpului, trebuind a fi adaptate noilor realităţi şi nevoi socio-juridice, care sunt cu mult diferite de cele avute în vedere în 2004, la dată adoptării lor.

„Astfel, spre exemplu, în tranziţia de la comunism la democraţie un rol important l-a avut reforma în justiţiei. Sub aspectul carierei judecătorilor şi procurorilor, această tranziţie s-a tradus prin susţinerea unui sistem bazat pe judecători foarte tineri, cărora li s-a permis să acceadă extrem de rapid în carieră, într-un mod nemaiîntâlnit în alte state europene (la 23-24 de ani un tânăr ajunge judecător, apoi până la 30-35 de ani ajunge la curtea de apel, unde pronunţau şi hotărâri definitive, iar promovarea la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se făcea şi la 35-40 de ani). Dacă acest fapt a fost justificat la acea dată de tranziţia de la comunism la democraţie, în prezent este necesară o reaşezare a sistemului pe criterii ce au în vedere şi experienţă de viaţă şi profesională a magistraţilor, precum şi familiarizarea lor cu toate aspectele ce ţin de celelalte profesii juridice”, menţionează Iordache.

Iordache arată, totodată, că forma legilor justiţiei în vigoare a permis o „interferenţă” prea mare a carierei judecătorilor cu cea a procurorilor, funcţiile acestora suprapunându-se de foarte multe ori în mentalul colectiv.

„Acest fapt a pus însă probleme nu doar la nivel de imagine, ci şi în mod concret, conducând la o apropiere prea mare a judecătorilor faţă de procurori şi invers, fapt ce a devenit îngrijorător în momentul în care s-a reflectat în modul în care judecătorii solutionau cererile procurorilor. Un studiu efectuat recent a relevat faptul că, între anii 2010-2015, instanţele româneşti au admis cererile procurorilor privind interceptările în proporţie covârşitoare, şase curţi de apel admitandu-le în proporţie de 100%.”, a subliniat el.

Iordache a mai arătat că o altă problema a fost cea a reglementării răspunderii materiale a judecătorilor şi procurorilor pentru erorile judiciare, în condiţiile în care, în ultimii ani, România conduce în Uniunea Europeană topul negativ în ceea ce priveşte condamnările la CEDO pentru încălcarea articolului 6 din Convenţie şi, în ciuda acestui fapt, nici un magistrat nu a răspuns până acum material sau disciplinar pentru încălcări grave ale drepturilor fundamentale ce au generat erori judiciare.

„Acest fapt a relevat neajunsurile legislaţiei actuale. Lipsa efectivă a răspunderii judecătorilor şi procurorilor a făcut că în prezent, conform mai multor sondaje de opinie, peste 80% dintre români să îşi dorească o răspundere a magistraţilor. Nu în ultimul rând, prevederi extrem de importante din lege, precum procedura de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii sau proceduri disciplinare, au fost declarate neconstituţionale de către Curtea Constituţională, impunându-se intervenţia urgenţă a legiuitorului”, a mai arătat Iordache.

El a menţionat că principalele modificări vizează clarificarea noţiunii de independenţa a procurorului şi punerea sa în acord cu dispoziţiile Constituţiei şi recomandările Comisiei de la Veneţia, reglementarea, pentru prima dată în istoria post-decembristă, a lustraţiei în Justiţie, reglementarea mai strictă şi mai eficientă a controlului asupra serviciilor de informaţii în relaţia lor cu judecătorii şi procurorii şi stabilirea caracterului public al tuturor informaţiilor ce privesc administrarea justiţiei, excluderea factorului politic din numirea judecătorilor şi procurorilor definitivi, răspunderea materială a magistraţilor, controlul procurorului ierarhic superior asupra temeiniciei actelor întocmite de procuror, creşterea vechimii necesare pentru accedarea în funcţia de procuror DNA şi introducerea concursului că modalitate de selecţie, înfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, separarea carierelor judecătorilor şi procurorilor şi procedura de revocare a membrilor CSM şi transparenţă activităţii acestuia.

În ceea ce priveşte procedura disciplinară şi Inspecţia Judiciară, Iordache a precizat că Inspecţia Judiciară a fost consolidată, fiind menţinută castructura cu personalitate juridică în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, iar numirea inspectorului şef se face prin consurs organizat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii. 

Preşedintele PSD Liviu Dragnea a declarat în data de 22 decembrie că textul tradus al modificărilor legilor justiţiei va fi transmis ambasadelor şi Comisiei Europene, iar în paralel ministerul de Externe va avea o întâlnire cu ambasadorii, după ce 7 ambasade şi-au manifestat îngrijorarea în legătură cu modificările.

Ambasadele Belgiei, Danemarcei, Finlandei, Franţei, Germaniei, Olandei şi Suediei au solicitat, într-un comunicat, ca factorii implicaţi în proiectul de reformă a justiţiei să evite orice acţiune care ar putea duce la slăbirea independenţei sistemului judiciar şi să ceară avizul Comisiei de la Veneţia.

"Facem apel la părţile implicate în proiectul de reformă a justiţiei să evite orice acţiune care ar putea duce la slăbirea independenţei sistemului judiciar şi a luptei împotriva corupţiei şi să ceară, fără întârziere, avizul necesar al Comisiei de la Veneţia, pentru a menţine astfel independenţa sistemului judiciar şi a păstra intact procesul de reformă în general. Avem încredere că toţi actorii politici implicaţi vor acorda atenţia cuvenită acestor preocupări legitime, în concordanţă cu angajamentul nostru european comun, şi vom fi în continuare gata să sprijinim România în eforturile ei de a reafirma acest angajament", se arată în comunicatul de presă. 

 

Citește și: