Preşedintele României poate refuza, motivat, "o singură dată", numirea procurorilor şefi, se precizează într-un amendament la proiectul ce modifică Legea 303/2004 privind Statutul magistraţior, adoptat luni de Comisia specială pentru legile Justiţiei.

Potrivit amendamentului adoptat la propunerea PSD şi ALDE, „Preşedintele României poate refuza, motivat, o singură dată, numirea în funcţiile de conducere prevăzute la la alin 1) (şefii de parchete, n.r.) ) aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului”.

În textul în vigoare în acest moment se prevede că „Preşedintele României poate refuza motivat numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1), aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului”.

Sub incidenţa acestui text de lege intră procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora.

Protocoalele sunt de interes public, dar cu excepţii

Un alt amendament la proiectul care modifică Statutul magistraţilor care prevede că protocoalele între instanţe şi alte autorităţi publice constituie informaţii de interes public, cu excepţia celor pentru care legea prevede caracterul nepublic.

Textul amendamentului adoptat exte următorul: „Informaţiile care privesc statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea judiciară, organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, cooperarea instituţională între instanţe şi parchete, pe de o parte, şi orice altă autoritate publică, pe de altă parte, precum şi procedurile judiciare constituie informaţii de interes public, cu excepţia celor pentru care legea prevede caracterul nepublic”.

Amendamentul a fost propus de senatorul PSD Şerban Nicolae.

În forma adoptată de Camera Deputaţilor a proiectului care modifică Statutul magistraţilor se prevedea că „prin derogare de la orice alte legi ori prevederi, informaţiile, deciziile, hotărârile, protocoalele, ordinele şi orice alte acte emise ori co-semnate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţarii sau de un serviciu de informaţii care privesc sau au legătură cu justiţia sunt informaţii de interes public”.

Tăriceanu: Parlamentul este cel care dezbate şi aprobă legi

Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat, luni, referitor la criticile magistraţilor la modificările Legilor Justiţiei, că fiecare are dreptul să îşi exprime opinia, dar dezbaterea şi aprobarea legilor se face în Parlament.

„Eu cred că suntem într-o societate liberă, în care fiecare are un drept fundamental, acela de a-şi exprima părerea şi noi avem părerea noastră, şi opoziţia are o părere şi reprezentanţii corpului magistraţilor au păreri diferite, unii sunt de acord, alţii nu sunt de acord, în final, totuşi, cred că revine Camerei legiuitoare, care este Senatul, ca în orice democraţie, Parlamentul este cel care dezbate şi aprobă legi. Nu ne rămâne decât să subliniem încă o dată faptul că politica în acest domeniu este făcut de Parlament, iar magistraţii aplică legea”.

În ceea ce priveşte răspunderea magistraţilor, Tăriceanu a precizat că actuala lege a făcut-o inoperantă.

„Termenele care erau incluse în actuala lege făceau ca această răspundere a magistraţilor să nu poată deveni una efectivă. Am discutat cu asociaţiile magistraţilor am analizat cu multă atenţie propunerile care au venit din partea lor şi aceste propuneri vor fi luate în seamă, în aşa fel încât să găsim un echilibru pe care eu îl consider absolut necesar între necesitate aplicării legii, protecţia drepturilor şi libertăţii cetăţenilor şi răspunderea magistraţilor. Nu putem să avem o Justiţie în care cetăţenii să aibă încredere dacă nu există şi răspunderea magistraţilor pentru deciziile pe care le iau, pentru că ele afectează viaţa concetăţenilor noştri, destinele lo, familiile lor şi nu în ultimul rând libertatea lor”, a susţinut preşedintele Senatului.

Comisia pentru legile Justiţiei a început, luni, elaborarea Raportului la proiectul care modifică Legea 303/2004 privind Statutul magistraţilor, discuţiile privind modificările Directivei referitoare la prezumţia de nevinovăţie fiind amânate pentru marţi, când este aşteptat şi ministrul Justiţiei.

Modificări sensibile la Codurile Penale

După legile Justiţiei, comisia Iordache va discuta modificările la Codurile Penale, criticate până acum dur de DNA şi Parchete. Printre amendamentele contestate se află cel referitor la administrarea probelor la administrarea, care spune că "înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părţi, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii", fiind eliminată precizarea potrivit căreia "orice alte înregistrări pot constitui mijloace de probă dacă nu sunt interzise de lege".

Un alt amendament controversat este cel legat de arestarea preventivă. Potrivit propunerii, "măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii, o infracţiune prin care s-a cauzat vătămarea corporala sau moartea unei persoane, o infracţiune contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal si alte legi speciale, o infracţiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, de terorism şi care vizează acte de terorism, falsificare de monede ori alte valori, şantaj, viol, lipsire de libertate, ultraj, ultraj judiciar sau o altă infracţiune comisă cu violenţă si, cumulativ, pe baza evaluării gravitaţii faptei, a modului si a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale si a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constata ca privarea sa de libertate este absolut necesara pentru înlăturarea unei stări de pericol concret pentru ordinea publica", fiind eliminate mai multe infracţiuni din categoria celora pentru care se poate solicita arestarea preventivă.

"Suspectul sau inculpatul poate fi adus cu mandat de aducere, chiar înainte de a fi fost chemat prin citaţie, dacă acesta este cercetat pentru săvârşirea uneia din infracţiunile" enumerate mai sus, prevede un alt amendament.

"Persoanei care a dobândit calitatea de suspect i se aduc la cunoştinţă, înainte de prima sa audiere, această calitate, fapta pentru care este suspectată, cu descrierea tuturor elementelor constitutive ale acesteia şi a probelor din care rezultă săvârşirea faptei, încadrarea juridică a acesteia, drepturile procesuale prevăzute la art. 83, încheindu-se în acest sens un proces-verbal. Lipsa acestor elemente atrage nulitatea absolută a actului de aducere la cunoştinţă a calităţii de suspect. Atunci când sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 305 alin. (1) şi persoana faţă de care există bănuiala rezonabilă este cunoscută, organul de urmărire penala va aduce la cunoştinţă, de îndată, calitatea de suspect, sub sancţiunea nulităţii absolute a tuturor actelor de urmărire penală efectuate cu încălcarea acestei prevederi faţă de aceasta după aflarea identităţii persoanei", arată un alt amendament contestat de magistraţi.

În ceea ce priveşte dreptul inculpatului la apărare, magistraţii contestă articolul potrivit căruia acesta are "dreptul să participe la audierea oricărei persoane de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, să formuleze plângeri, cereri, memorii şi obiecţiuni" şi "poate solicita să fie încunoştinţat de data şi ora efectuării actului de urmărire penală ori a audierii realizate de judecătorul de drepturi şi libertăţi. Încunoştinţarea se face prin notificare telefonică, fax, e-mail sau prin alte asemenea mijloace, încheindu-se în acest sens un proces-verbal. Absenţa sa nu împiedică efectuarea actului".

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Citește și: