Publicat

10

ianuarie

2017

19:58

5029

vizualizări

Cum a ajuns Dragnea să ancheteze bugetul lui Cioloş. Şeful PSD are un mesaj şi pentru Iohannis: „Probabil vrea să vadă dacă Grindeanu a fost la meditaţii”

Premierul Sorin Grindeanu şi ministrul de Finanţe, Viorel Ştefan, sunt aşteptaţi la Palatul Cotroceni, miercuri, pentru a-i prezenta preşedintelui Klaus Iohannis proiecţiile bugetare pentru 2017, proiecţii care au stârnit deja un scandal politic după ce Liviu Dragnea a anunţat că nici mai mult nici mai puţin decât 10 miliarde lei au dispărut din hârtiile de la Ministerul de Finanţe. „E decizia domnului premier să meargă la preşedinte. Nu am înţeles. La Cotroceni mi-a cerut (n.r - Klaus Iohannis) să îl învăţ proiectul de guvernare. Probabil că îl cheamă să vadă dacă au fost la meditaţii şi au învăţat”, a comentat Liviu Dragnea, marţi seară, anunţând că a cerut oficial Curţii de Conturi „să verifice cu celeritate” toate aspectele legate de ultima rectificare a Guvernului Cioloş, rectificare care va face şi obiectul unei anchete în Parlament. . Toată miza scandalului este legată de susţinerea bugetară a măsurilor anunţate în campania electorală şi aprobate de Guvern în prima sa şedinţă, de vinerea trecută. De altfel, aşa s-a apărat şi fostul ministru de Finanţe în guvernul Cioloş. „Gaura de la covrig a apărut de la măsurile pe care au anunţat că le implementează, dar pentru care nu vor avea susţinere financiară”, a declarat Dragu, susţinută de fostul premier. De altfel, în ciuda declaraţiilor optimiste via Dragnea-Grindeanu, Consiliul Fiscal a atras atenţia că în urma acestor decizii, România ar putea să sară din ţinta de deficit. Grindeanu şi Ştefan ar trebui să răspundă, miercuri, "îngrijorării" exprimate de Iohannis şi să îi spună de unde scoate Guvernul banii. În lipsa unui document public de la Finanţe, până acum rămân doar declaraţii şi o schiţă de buget făcută de PSD în campanie.

Cum a ajuns Dragnea să ancheteze bugetul lui Cioloş. Şeful PSD are un mesaj şi pentru Iohannis: „Probabil vrea să vadă dacă Grindeanu a fost la meditaţii”

Premierul Sorin Grindeanu şi ministrul de Finanţe, Viorel Ştefan, sunt aşteptaţi la Palatul Cotroceni, miercuri, pentru a-i prezenta preşedintelui Klaus Iohannis proiecţiile bugetare pentru 2017, proiecţii care au stârnit deja un scandal politic după ce Liviu Dragnea a anunţat că nici mai mult nici mai puţin decât 10 miliarde lei au dispărut din hârtiile de la Ministerul de Finanţe. „E decizia domnului premier să meargă la preşedinte. Nu am înţeles. La Cotroceni mi-a cerut (n.r - Klaus Iohannis) să îl învăţ proiectul de guvernare. Probabil că îl cheamă să vadă dacă au fost la meditaţii şi au învăţat”, a comentat Liviu Dragnea, marţi seară, anunţând că a cerut oficial Curţii de Conturi „să verifice cu celeritate” toate aspectele legate de ultima rectificare a Guvernului Cioloş, rectificare care va face şi obiectul unei anchete în Parlament. . Toată miza scandalului este legată de susţinerea bugetară a măsurilor anunţate în campania electorală şi aprobate de Guvern în prima sa şedinţă, de vinerea trecută. De altfel, aşa s-a apărat şi fostul ministru de Finanţe în guvernul Cioloş. „Gaura de la covrig a apărut de la măsurile pe care au anunţat că le implementează, dar pentru care nu vor avea susţinere financiară”, a declarat Dragu, susţinută de fostul premier. De altfel, în ciuda declaraţiilor optimiste via Dragnea-Grindeanu, Consiliul Fiscal a atras atenţia că în urma acestor decizii, România ar putea să sară din ţinta de deficit. Grindeanu şi Ştefan ar trebui să răspundă, miercuri, "îngrijorării" exprimate de Iohannis şi să îi spună de unde scoate Guvernul banii. În lipsa unui document public de la Finanţe, până acum rămân doar declaraţii şi o schiţă de buget făcută de PSD în campanie.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a anunţat, marţi seară, că a cerut Curţii de Conturi să verifice cum s-a făcut ultima rectificare bugetară a Guvernului Cioloş. "Am cerut oficial printr-o adresă Curţii de Conturi să verifice cu celeritate aceste lucuri şi i-am transmis 14 întrebări la care aşteptăm răspuns. Trebuie să răspundă la două întrebări importante, dincolo de ce punem pe Facebook. De ce au scăzut veniturile cu 10 miliarde de lei fiind pentru prima dată după 2004 când veniturile au scăzut atât de mult. E primul an. Am văzut câteva declaraţii destul de dezarticulate şi ieri, şi azi. Noi discutăm deja din iulie, avea minus 4 mld, în septembrie minus 9,5 miliarde lei. În condiţiile în care tu vezi că ai scădere de venituri, cine i-a pus pe funcţionarii din Ministerul de Finanţe să facă hârtii mincinoase ca să îţi fundamenteze ţie că o să ai venituri mai mari? Nu se putea face o rectificare pozitivă dacă nu existau nişte hârtii şi alţi funcţionari care au semnat, săracii (n.r - actele)", a spus Liviu Dragnea.

Şeful PSD a reamintit că în Parlament se va face o comisie de anchetă care va încerca să lămurească de ce au fost estimate venituri mai mari la rectificarea bugetară din noiembrie. 

Cum a început totul

La două zile după ce Guvernul condus de Sorin Grindeanu a pus cerneala pe ordonanţele de urgenţă prin care s-au majorat salariul minim la 1.450 lei, punctul de pensie cu 9% şi salariile din administraţia locală cu 20%, iar salariile actorilor cu 50%, Liviu Dragnea a anunţat, în cadrul unei emisiuni televizate, că ia în calcul constituirea unei comisii parlamentare de anchetă pentru verificarea deciziilor Ministerului de Finanţe de la ultima rectificare bugetară, el spunând că Dacian Cioloş şi Anca Dragu trebuie să dea explicaţii. Pentru ce? Pentru "gaura de 10 miliarde de lei" de la bugetul României.

Ulterior, Dragnea a revenit, după convocarea Camerei Deputaţilor în sesiune extraordinară, arătând că, de fapt, este vorba despre diferenţa dintre veniturile prognozate la buget şi cele realizate efectiv, lucru care apare de altfel an de an, nemulţumirea sa fiind legată de faptul că executivul tehnocrat a făcut două revizuiri pozitive ale alocărilor bugetare, în condiţiile în care se putea observa că veniturile la buget nu se ridicau la nivelul estimărilor. Dragnea a schimbat macazul şi în privinţa "anchetei", întrucât procedura era "de durată", solicitând Parlamentului ca ancheta să revină, în schimb, comisiilor de buget finanţe ale Parlamentului.

După ce a fost convocat şi Senatul în sesiune extraordinară, conducerea Parlamentului a anunţat, marţi, că a luat act de solicitarea preşedintelui Camerei Deputaţilor de a înfiinţa o comisie comună de anchetă privind rectificările bugetare din lunile august şi noiembrie, făcute de guvernul Cioloş, urmând ca plenul comun să încuviinţeze, luni, 16 ianuarie, ancheta.

Nicuşor Dan: PNL, USR şi PMP s-au opus înfiinţării comisiei de anchetă

În schimb, PNL, USR şi PMP s-au opus, în şedinţa Birourilor Permanente Reunite, înfiinţării unei comisii de anchetă privind rectificările bugetare din lunie august şi noiembrie 2016.
 
"Sunt nişte întrebări care pot să fie puse în mod evident, însă, nu este necesară constituirea unei comisii de anchetă, este suficientă consultarea unor documente oficiale ale statului român, note de fundamentare, care au justificat acele rectificări bugetare", a declarat preşedintele USR, Nicuşor Dan, la finalul şedinţei Birourilor Permanente Reunite.
 
Nicuşor Dan consideră că Parlamentul este „un fel de masă de manevră", pentru ca executivul "să poată să dea ordonanţe", criticând, în acest context, atât convocarea Parlamentului „de pe o oră pe alta", cât şi convocarea sa în sesiune extraordinară.

Comisiile de specialitate ar putea cere şi ajutorul Curtea de Conturi. Cel puţin asta susţine actualul ministru al Finanţelor, Viorel Ştefan, care este de părere că "este necesar un audit al Curţii de Conturi pentru a verifica condiţiile de legaliate şi de oportunitate în care s-au făcut aceste rectificări". În schimb, Viorel Ştefan a refuzat să folosească sintagma "gaură în buget".

"Nu am pronunţat cuvântul gaură, am spus că a fost o proiecţie nerealistă a veniturilor bugetare, o supraestimare a veniturilor bugetare din raţiuni politicianiste", a precizat ministrul Finanţelor, marţi, la Parlament.

Întrebat dacă îngrijorările preşedintelui Klaus Iohannis, care i-a chemat pe el şi pe Sorin Grindeanu, miercuri, la Cotroceni, sunt justificate, ministrul de Finanţe a spus că şi social-democraţii sunt îngrijoraţi şi că asta "ar putea să determine un comportament responsabil din partea tuturor".

"Suntem îngrijoraţi pentru că trebuie să avem nişte acţiuni ferme, să venim cu un nou concept de proiectare a bugetului – contrucţie bugetară pe proiecte şi programe. Nu vrem să mai upgradăm bugetul la rezultatul istoric şi vrem să scanăm toţi ordonatorii, să resetăm toată structura de cheltuieli pe toţi ordonatorii şi să arondăm fiecare unui program din portofoliul ordonatorului respectiv", a mai spus Viorel Ştefan.

Anca Dragu: "Gaura de la covrig a apărut de la măsurile pe care au anunţat că le implementează, dar pentru care nu vor avea susţinere financiară”

De cealaltă parte, fostul ministru al Finanţelor, Anca Dragu, susţine că nu este vorba de bani lipsă, ci doar de slaba absorbţie a fondurilor europene.

„Bugetul se construieşte pe baza estimării creşterii economice, ţinându-se cont de estimarea veniturilor fiscale, care sunt şi cele încasate de ANAF. Acestea reprezintă circa 80% din total venituri. Dar mai sunt şi alte venituri, cum ar fi veniturile din fonduri externe rambursabile şi nerambursabile. Veniturile din fondurile europene sunt puse în egală măsură şi la venituri şi la cheltuieli. Ele nu sunt încasate de stat, ci reprezintă proiecte pe care entităţile publice vor să le implementeze în anul respectiv. Aceste venituri, care nu depind de Finanţe şi de ANAF, au o relevanţă mai mica în ceea ce priveşte deficitul bugetar.

Pe de altă parte, dacă am tăia veniturile din fondurile europene, proiectele nu s-ar mai putea începe. Ori actualii guvernanţi de această diferenţă s-au legat. Fiindcă avem o diferenţă de venit, dar şi pe cheltuieli. Economia pe cheltuieli este chiar mai mare fiindcă am făcut economii şi la alte cheltuieli fiindcă deficitul a ieşit sub ţintă. Cu alte cuvinte nu s-a atins ţinta de absorbţie a fondurilor europene”, a explicat, pentru Mediafax, Anca Dragu.

În viziunea sa, actualul Cabinet a declanşat aceste controverse fără o susţinere solidă.

"Gaura de la covrig a apărut de la măsurile pe care au anunţat că le implementează, dar pentru care nu vor avea susţinere financiară”, a declarat Dragu.

Totodată, Dragu a afirmat că în lunile noiembrie şi decembrie, pe TVA încasările au fost aparent mai mici din cauza rambursării mai mari de TVA (un plus de un miliard în decembrie).

"Pe de altă parte, au scăzut încasările la fondul de sănătate fiindcă, pe de o parte au scăzut încasările din taxa de clawback fiindcă a scăzut consumul de medicamente. Explicaţia constă în faptul că, printr-un ordin s-a redus preţul la medicamente cu 30-35%, iar importatorii nu au mai fost interesaţi să le aducă în ţară. A scăzut consumul şi evident, a scăzut şi suma care s-ar fi colectat din taxa de clawback.

Au apărut diferenţe la accize, pe noiembrie şi decembrie, la produsele energetice, motorină şi benzină, fiind vorba despre o amânare a consumului şi a importurilor din cauza reducerii de şapte eurocenţi . Importurile s-au diminuat, s-a mers pe stoc, aşteptându-se luna ianuarie şi februarie când această taxă este scoasă”, a mai precizat fostul ministru de Finanţe.

Dacian Cioloş: "Această «gaură» NU există""

De asemenea, fostul premier, Dacian Cioloş, a declarat că PSD îşi acoperă nerealizările şi promisiunile mincinoase cu diversiuni şi propagandă, susţinând că, în 2016, veniturile au fost mai mari decât în 2015, iar deficitul final a fost sub cel prognozat şi aprobat de Parlament odată cu bugetul pentru anul trecut.

"Confruntat probabil cu câteva cifre şi realităţi ale economiei româneşti pe care eu le tot spun de câteva luni, conştient că nu ştie pe unde să scoată cămaşa ca să acopere financiar promisiunile făcute în campania electorală, domnul Liviu Dragnea face o scamatorie şi anunţă că ar fi găsit, citez, «o gaură de zece miliarde în buget». Pentru orice om cu minime cunoştinţe economice, o astfel de «gaură» ar fi presupus fie venituri mai mici, fie cheltuieli mai mari decat cele prognozate şi, oricum, ar fi trebuit să se regăsească în deficitul bugetar - ceea ce nu este cazul. Această «gaură» NU există", a scris Dacian Cioloş, luni, pe pagina sa de Facebook.

ZF: Problema este că de la cele 253 miliarde lei venituri prognozate pentru 2017 pleacă tot programul de guvernare al PSD pentru 2017

Conform unor surse apropiate de Ministerul Finanţelor, citate de Ziarul Financiar, primele estimări privind execuţia bugetară pe 2016 indică venituri la bugetul general consolidat de doar 221,5 miliarde de lei, cu 14,2 miliarde de lei mai puţin faţă de veniturile estimate la rectificarea din noiembrie 2016 şI cu 11,5 miliarde de lei faţă de veniturile obţinute în 2015.

Astfel, bugetul era construit, conform rectificării din noiembrie 2016, pe venituri de 235,7 miliarde de lei, dar execuţia arată venituri de doar 221,5 miliarde de lei din cauza nerealizărilor din noiembrie şI decembrie, potrivit ZF.

Veniturile de doar 221,5 miliarde de lei pe 2016, chiar dacă deficitul a rămas la 2,6% din PIB, împiedică guvernul Grindeanu să meargă pe venituri de 253 miliarde de lei în 2017, cu 15% mai mari. Problema este că de la cele 253 miliarde de lei venituri prognozate pentru 2017, trecute chiar pe prima pagină a prezentării bugetului de către PSD, pleacă tot programul de guvernare pentru 2017. 

De altfel, întrebat pe ce venituri ca surse de finanţare a calculat promisiunile din campania electorală, Dragnea le-a răspuns jurnaliştilor că Ministerul de Finanţe va anunţa, în zilele următoare, care vor fi veniturile pentru 2017.

"O să vă spună Ministerul de Finanţe care vor fi veniturile, poate mai mari decât cele anunţate în campanie. O să vă prezentăm zilele următoare care vor fi veniturile pentru 2017şi care vor acoperi toate programele noastre. Asta vă garantez. Chiar dacă încercaţi să mutaţi subiectul pe altă temă, asta nu merge", a spus liderul PSD.

Revenind. Dacă se pornea de la 231-235 miliarde de lei venituri în 2016, cât se estima, creşterea de venituri nominală de circa 8% pentru 2017 era fezabilă, dar plus 15% este improbabil. Cu un nivel mai jos la veniturilor prognozate, automat toate cheltuielile trebuie ajustate sau deficitul bugetar trebuie dus la 4-5% din PIB, iarăşI inacceptabil.

Programul iniţial, adică bugetul lăsat de ultimul guvern Victor Ponta, prevedea venituri la bugetul general consolidat în 2016 de 231,1 miliarde de lei, cu doar 1% mai mici faţă de veniturile din 2015, cu toate scăderea TVA de la 24% la 20%.

Guvernul tehnocrat Dacian Cioloş a preluat acest buget, ba mai mult, în două rectificări succesive, dintre care ultima făcută după 15 noiembrie, deci când avea datele de execuţie pe primele 10 luni ale anului 2016, a prognozat că veniturile se vor duce la 235,7 miliarde de lei, ceea ce însemna un plus de 1% faţă de execuţia din 2016.

În noiembrie şI decembrie totul a fost dat peste cap pentru că estimările privind veniturile nu au fost realizate. Astfel, în decembrie 2016 veniturile la bugetul general consolidat au fost doar de 16 miliarde de lei, cu 30% mai mici decât în decembrie 2015, când au fost de 24 miliarde de lei.

 

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.

ULTIMA ORĂ
S-a aflat abia acum! Un nume uriaş, în stare de şoc. Cine se afla în tribune în momentul exploziilor de la Manchester

Lasă-ne feedback despre noul site Gândul.info