Anca SIMINA
Corina VÂRLAN
Anca SIMINA
Corina VÂRLAN
9962 vizualizări 23 mai 2013

După semnalul pozitiv dat miercuri la Bruxelles, în Consiliul European, privind acceptarea gazelor de şist ca sursă de energie neconvenţională pe care ţările care doresc o pot explora şi exploata, Guvernul se gândeşte deja la acordarea licenţelor. Anunţul a fost făcut de ministrul delegat pentru energie, Constantin Niţă, a doua zi după Consiliul de la care premierul Victor Ponta a dat semnalul că UE “permite ţărilor membre ale UE să-şi adapteze legislaţia pentru a încuraja explorările şi exploatările”.

Mutarea este una rapidă, având în vedere că, până în luna martie, Ponta s-a arătat mai degrabă reticent, instituind chiar un moratoriu cu argumentul că România ar aştepta rezultatele studiilor europene de impact. În urmă cu două luni, premierul s-a repoziţionat însă. “E un obiectiv strategic al României să nu mai depindem de gazele din Rusia”, a spus Ponta şi miercuri la Bruxelles, vorbind de “capacitatea României din producţia internă, din rezultatele din offshore, din Marea Neagră, din gaz de şist, care să acopere tot consumul României, să ne ajute să exportăm şi în Moldova”, ca de  “un interes strategic” care "nu e îndreptat împotriva" Rusiei.

Cel mai important jucător în piaţa de energie implicat deja în prospectarea zăcămintelor din România este gigantul american Chevron, căruia statul i-a concesionat trei perimetre la Constanţa (Costineşti, Vama Veche, Adamclisi) şi unul la Bârlad. Interesate s-au arătat însă şi companiile Petrom, Romgaz, MOL şi NIS, o subsidiară a Gazprom. Un alt perimetru pe care se fac studii ar fi cel de la Suceava, mai exact la Climăuţi, deţinut de australienii de la Zeta Petroleum, în parteneriat cu singaporezii de la Raffle Energy.

Când începe ANRM demersurile pentru a acorda licenţe

“În perioada urmatoare, Agentia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) va organiza licitaţiile de desemnare a firmelor care vor realiza explorarea gazelor de şist. Ulterior, vom aştepta rapoartele geologice ale acestor firme, rapoarte care ne vor indica dacă există sau nu gaze de şist pe teritoriul ţării noastre. De-abia după ce vom constata ca România dispune de gaze de şist, vom decide dacă le vom exploata sau nu”, a spus joi Niţă, la Conferinţa “Energy Business Summit”.

Din datele avansate de oficiali până în acest moment, explorarea ar urma să dureze peste doi ani de la obţinerea licenţelor şi finalizarea studiilor, iar la exploatare se poate trece abia peste 5 ani.

Până acum, Chevron a primit doar avizul de mediu pentru explorare pentru perimetrele de pe litoral plus certificatele de urbanism pentru zonele din judeţul Vaslui unde vrea să facă prospecţiuni pentru o posibilă exploatare a gazelor de şist. În planurile companiei americane, în a doua jumătate a acestui an ar urma să înceapă forarea unui puţ de explorare la perimetrul de la Bârlad.

Intenţiile Chevron, care nu se opresc la explorare, aşa cum insistă Guvernul, ci merg până la exploatarea resurselor peste 4-5 ani, au stârnit protestele vasluienilor care au reclamat, anul trecut, că în felul acesta le va fi afectată pânza de apă freatică, fără a mai pune la socoteală riscul declanşţării unor cutremure, aşa cum s-a întâmplat în Statele Unite.

Protestatarii reclamă, mai exact, metoda fracturării hidraulice folosită de Chevron. Deocamdată, Chevron s-a limitat la studii şi lucrări de explorare prin tehnologii convenţionale.

Ponta şi Băsescu, de aceeaşi parte. Ce s-a decis la Bruxelles

“Exploatarea gazelor de şist este foarte importantă şi binevenită şi cine spune altceva atentează la siguranţa energetică naţională”, îi contrazice însă pe refractari preşedintele Traian Băsescu, un suporter al exploatării gazelor de şist şi unul dintre cei care a purtat discuţiile ci şefii Chevron pentru a-i aduce în România.

Recent, USL s-a raliat acestei poziţii, iar premierul Victor Ponta a susţinut acelaşi punct de vedere, cu mandat de la Cotroceni, şi la Consiliul European. Mai mult, din poziţia rezervată pe care o adoptase, Ponta a devenit un apărător ai ideii diversificării surselor de energie prin gazele de şist, anunţând la finalul Summitului că "există în mod clar o opţiune de a permite ţărilor membre ale UE să-şi adapteze legislaţia pentru a încuraja explorările şi exploatările", ca o garanţie că UE va susţine ţările care doresc să adopte această poziţie, între care şi România.

Principalul argument pro invocat de Ponta la Bruxelles a fost preţul mare la energie în Europa faţă de cel din SUA, unde exploatarea gazelor de şist a produs o adevărată revoluţie. "Europa, prin preţuri din ce în ce mai mari la energie, devine necompetitivă şi atunci companii mari preferă să-şi mute activitatea, în primul şi în primul rând în mod neaşteptat în SUA, acolo unde preţurile au tot scăzut, la gaze în special, prin gazele de şist", a spus Ponta, reluând discursul din interiorul Consiliului al preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.

Al doilea argument al primului-ministru pentru care România a susţinut cauza gazelor de şist umăr la umăr cu Polonia, Lituania sau Marea Britanie a fost importul în Europa al surplusului de cărbune din SUA, poluând mai mult. "Deci îndemnul Comisiei şi al comisarului Oettinger (comisarul european pentru Energie, Gunther Oettinger, n.r.) este ”aveţi resurse, folosiţi-le ca să importaţi mai puţin sau dacă puteţi să nu importanţi deloc, cu atât mai bine” ", a spus Ponta după Summit.

Studiile preliminare ar arăta că Europa are 7% din resursele de gaze de şist ale lumii şi, dacă le-ar exploata în totalitate, producţia de energie ar depăşi cu 12% consumul la nivelul anului 2011 din UE.

Cine este pro, cine se împotriveşte în UE

Dacă Polonia, care a concesionat aproape o treime din teritoriu pentru prospecţii, Marea Britanie, Ungaria şi Spania - care au acordat licenţe în domeniu - sunt pentru exploatarea gazelor de şist, Franţa şi Bulgaria se opun vehement.

Guvernul Bulgariei a anulat anul trecut licenţa de exploatare a gazelor de şist acordată, în luna iunie 2011, companiei Chevron, după numeroase apeluri din partea populaţiei pe fondul temerilor că tehnica fracturării hidraulice ar fi putut duce la otrăvirea pânzelor freatice şi chiar la provocarea de cutremure.

Primul stat care a interzis metoda a fost însă Franţa, unde membrii Parlamentului au luat, la finalul lunii iunie 2011, decizia de a bloca utilizarea tehnicii de fracturare hidraulică folosită în explorarea şi în exploatarea petrolului şi gazelor de şist, coniderată de francezi o sursă de poluare excesivă.

De cealaltă parte, polonezii, care au semnat la rândul lor contracte cu gigantul american Chevron, fac calcule să exploateze începând cu 2015 gazele de şist să urce pe primul loc în Europa pe această nişă. Elanul investitorilor a fost însă temperat în ultima perioadă de informaţiile că Guvernul ar intenţiona taxarea cu 80% a profitului pe această piaţă. În plus, americanii s-au lovit de faptul că zăcămintele s-au dovedit mult mai sărace decât estimaseră şi mult mai greu de exploatat decât cele din SUA.

Autorităţile române nu au reglementări în domeniu

În cadrul legislaţiei din România, nu există încă deosebiri între resursele convenţionale şi cele neconvenţionale şi nu au fost identificate procedurile necesare pentru evaluarea impactului pe care proiectele de exploatare sau de explorare a gazelor de şist le-ar putea avea asupra mediului, după cum se arată în datele Ministerului Mediului. Din această cauză "nu au fost emise acte de reglementare (acorduri de mediu sau autorizaţii de mediu) pentru astfel de lucrări".

Pentru a explora sau pentru a exploata gazele de şist, companiile interesate trebuie să încheie acorduri de concesiune cu reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM). Pentru început se realizează prospecţiuni seismice şi geologice ale zonei, apoi se trece la alte trei etape, exploatare, dezvoltare-exploatare sau exploatare.

Studiile menite să evalueze impactul activităţii companiilor asupra mediului sunt făcute în timpul forajele la adâncime şi în faza de exploatare a gazului de şist.

În cazul acordurilor petroliere, durata fazei de exploatare durează aproximativ cinci ani.

În ce constă metoda fracturării hidraulice

Gazul de şist se găseşte în rezervoare neconvenţionale, precum structurile geologice de argilă de adâncime, conform informaţiilor disponibile la Ministerul Mediului.  Reprezentanţii Chevron susţin că metodele folosite de ei în cadrul proceselor de explorare şi de exploatare ar fi sigure pentru mediul înconjurător.

Tehnologia fracturării hidraulice este utilizată încă din anul 1960 de peste un milion de sonde. Pentru realizarea ei se pompează un amestec compus din apă, nisip şi cantităţi mici de aditivi printr-o sondă, conform datelor oficiale cu privire la activităţile Chevron în Europa.

Sursa infigraficului: BBC

Amestecul pătrunde apoi prin "perforaturile colanei de foraj" şi creează fisuri ce sunt umplute cu nisip pentru a face gazele să curgă. Reprezentanţii Chevron susţin că aditivii utilizaţi în cadrul fracturării hidraulice sunt folosiţi şi în operaţiunile convenţionale şi sunt reglementaţi de către statele membre ale Uniunii Europene.

Extragerea gazelor de şist

Următoarea etapă a procedeului reprezintă evaluarea descoperirilor făcute în cadrul fazei de exploatare experimentală, care este realizată prin fracturarea unor zone mici de testare cu ajutorul unor sonde verticale şi prin monitorizarea debitului de gaze obţinut.

Odată cu trecerea la exploatarea comercială a gazelor de şist roca este forată cu o serie de sonde orizontale şi este fracturat şistul pe toată suprafaţa lui.

Negocierile Chevron cu privire la obţinerea de licenţe pentru cele trei suprafeţe aflate în sud-estul ţării, cu o suprafaţă totală de 2.700 de kilometri pătraţi, datează de la sfârşitul anului 2011, conform raportului anual de activitate al americanilor. Schimbările de putere au amânat însă planurile companiei americane.

Citește și: