Publicat

30

iunie

2017

21:42

17443

vizualizări

Cum traduc specialiştii bombele fiscale ale PSD: „Pe principiul poporului, tot în boul care munceşte dai"

„E uşor a scrie versuri/ Când nimic nu ai a spune/ Înşirând cuvinte goale/ Ce din coadă au să sune", e concluzia pe care o trage Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, citând din Mihai Eminescu, în urma modificărilor fiscale anunţate de PSD în noul program de guvernare. „Bietul Eminescu ştia ce ştia. E uşor să scrii măsuri şi să iei angajamente şi să crezi că răstorni lumea, după care să constaţi că lumea nu se răstoarnă chiar cum vrei tu şi nu funcţionează chiar cum ţi-ai închipuit tu. Şi atunci mai schimbi o dată", crede Pârvan, care arată că nu se poate ca mediul de afaceri să nu fie îngrijorat de aceste schimbări, mai ales că ele au fost făcute fără o consultare prealabilă şi, mai mult, nu sunt susţinute nici de cifre care să arate ce impact ar avea asupra economiei ţării. „Nu se poate să nu aibă impact în economie astfel de măsuri, impactul este major", explică şi Ionuţ Dumitru, şeful Consiliului Fiscal, care crede că mai întâi ar trebui să-i lăsăm pe guvernanţi să se lămurească ei între ei, din moment ce s-au iscat astfel de discuţii. Pe scurt, situaţia din domeniul fiscal este explicată popular de Cristian Pârvan: „tot în boul care munceşte dai". Impozitarea pe cifra de afaceri este „un nonsens economic", iar micşorarea TVA - o măsură la care ar trebui să se renunţe total pentru că şi-a epuizat deja impactul, susţine Dumitru, care şi-ar dori şi ca, înainte de majorarea salariului mediu, să vadă şi un studiu de impact pe care l-au avut creşterile destul de abrupte din ultimii ani. Schimbările anunţate de PSD prin noul program de guvernare publicat în aceeaşi zi în care miniştrii au fost învestiţi în funcţie au stârnit reacţii în lanţ în mediul de afaceri, iar vineri cele mai mari companii din România au convocat o întâlnire de urgenţă, în vreme ce Camera de Comerţ a avertizat că „modificarea netransparentă a fiscalităţii va conduce la un sistem instabil şi impredictibil".

Cum traduc specialiştii bombele fiscale ale PSD: „Pe principiul poporului, tot în boul care munceşte dai"

„E uşor a scrie versuri/ Când nimic nu ai a spune/ Înşirând cuvinte goale/ Ce din coadă au să sune", e concluzia pe care o trage Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, citând din Mihai Eminescu, în urma modificărilor fiscale anunţate de PSD în noul program de guvernare. „Bietul Eminescu ştia ce ştia. E uşor să scrii măsuri şi să iei angajamente şi să crezi că răstorni lumea, după care să constaţi că lumea nu se răstoarnă chiar cum vrei tu şi nu funcţionează chiar cum ţi-ai închipuit tu. Şi atunci mai schimbi o dată", crede Pârvan, care arată că nu se poate ca mediul de afaceri să nu fie îngrijorat de aceste schimbări, mai ales că ele au fost făcute fără o consultare prealabilă şi, mai mult, nu sunt susţinute nici de cifre care să arate ce impact ar avea asupra economiei ţării. „Nu se poate să nu aibă impact în economie astfel de măsuri, impactul este major", explică şi Ionuţ Dumitru, şeful Consiliului Fiscal, care crede că mai întâi ar trebui să-i lăsăm pe guvernanţi să se lămurească ei între ei, din moment ce s-au iscat astfel de discuţii. Pe scurt, situaţia din domeniul fiscal este explicată popular de Cristian Pârvan: „tot în boul care munceşte dai". Impozitarea pe cifra de afaceri este „un nonsens economic", iar micşorarea TVA - o măsură la care ar trebui să se renunţe total pentru că şi-a epuizat deja impactul, susţine Dumitru, care şi-ar dori şi ca, înainte de majorarea salariului mediu, să vadă şi un studiu de impact pe care l-au avut creşterile destul de abrupte din ultimii ani. Schimbările anunţate de PSD prin noul program de guvernare publicat în aceeaşi zi în care miniştrii au fost învestiţi în funcţie au stârnit reacţii în lanţ în mediul de afaceri, iar vineri cele mai mari companii din România au convocat o întâlnire de urgenţă, în vreme ce Camera de Comerţ a avertizat că „modificarea netransparentă a fiscalităţii va conduce la un sistem instabil şi impredictibil".

Impozitul pe cifra de afaceri este o măsură care trebuie tratată cu multă precauţie, la fel ca şi celelalte modificări fiscale propuse de PSD prin noul program de guvernare publicat odată cu învestirea noului Cabinet, mai ales că nici guvernanţii nu sunt foarte convinşi de ceea ce vor să facă şi se contrazic între ei, crede preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru. Una dintre măsurile care a stârnit cele mai multe controverse în aceste zile este trecerea de la impozitul pe profit la impozitul pe cifra de afaceri, o prevedere despre care Dumitru arată că nu poate fi sub nicio formă aplicată la modul general, dintr-un motiv foarte simplu: nu ne lasă directivele europene.

„Din punctul meu de vedere, discuţia e închisă pe subiectul ăsta. Pe lângă nonsensul economic. (...) Adică impozitarea cifrei de afaceri e posibilă şi probabil că are şi argumente logice doar pe anumite segmente de firme, companii mici unde costurile de administrare a taxelor probabil sunt destul de mari. (...) Şi avem, adică am mai avut experienţa asta, avem microîntreprinderile care au acest regim de taxare a cifrei de afaceri în momentul de faţă, dar nu poţi generaliza la toate companiile (...) pentru că nu poţi să tratezi la fel companii din industrii diferite. Unele au prin definiţie cifră de afacere mare, pentru că au rulaje mari şi profit mic, altele au cifră de afaceri mică, dar profit mare. Adică nu poţi trata uniform", explică preşedintele Consiliului Fiscal, pentru Gândul.

Mai mult, acesta crede că, de fapt, „povestea" cu impozitarea pe cifra de afaceri vine din faptul că statul nu este capabil să controleze procesul de declarare a veniturilor şi, deci, nici să se asigure că firmele îşi plătesc datoriile în mod corect: „probabil e expresia neputinţei în a certifica din partea organului fiscal că veniturile şi cheltuielile sunt corect declarate şi, practic, compania plăteşte corect impozit pe profit. Dar eu cred că ar trebui să-şi construiască expertiză şi capacitate instituţională să poată certifica faptul că acele companii îşi declară corect profiturile şi îşi plătesc impozit pe profit în mod corect", explică Ionuţ Dumitru, făcând trimitere la ANAF şi la capacitatea Fiscului de a ţine în frâu acest ciclu fiscal care poate fi extrem de alunecos. 

„Vorbim vorbe", rezumă Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), pentru Gândul modificările la programul de guvernare al PSD. Şi asta pentru că, de fapt, au fost prezentate doar nişte idei, iar noi acum ne străduim să aflăm ce au de gând să facă guvernaţii cu adevărat, susţine acesta, care ar fi vrut să vadă în documentul publicat de coaliţia de guvernare şi nişte cifre concrete.

Ceea ce mi se pare mie foarte interesant este că au prezentat, după părerea mea, nişte baloane de încercare, să vadă cum reacţionează lumea. Pentru că dacă ar fi avut aceste măsuri mai bine elaborate aveau şi cifre", susţine Pârvan, care arată că, într-adevăr, există măsuri controversate care, nefiind argumentate numeric, îi fac pe oameni să se inflameze şi să se impacienteze: „Să vii să spui acum, peste noapte, nu mai iau impozit pe profit, fac pe cifra de afaceri, nu e în regulă. Trebuie să dai cel puţin un an de zile mediului de afaceri timp, să fie anunţat că de la 1 ianuarie 2019, din iulie 2018 se calculează altfel. Nu poţi să vii acum să spui 'de mâine faceţi aşa'".

Acesta explică, concret, că, de fapt, toată această discuţie se poartă cu referire la 10% din companiile din România, şi asta pentru că microîntreprinderile sunt deja impozitate pe cifra de afaceri cu 1%, iar ele reprezintă 90% din totalul firmelor de pe teritoriul ţării. Dacă ne raportăm strict la numărul lor, însă, pentru că, în ciuda faptului că reprezintă un procent mai mic, cele 10% sunt acelea cu o cifră de afaceri de peste 500.000 de euro, adică, cel mai probabil, marile companii şi multinaţionalele cu activitate în România. 

„Deci, de fapt, noi discutăm de cum schimbăm impozitarea pentru 10%. Nu e în regulă, pentru că sunt firme mari, cu importanţă, cu pondere în economie, dar ca număr nu sunt foarte multe, sunt 10%", arată Pârvan care susţine şi el ipoteza lui Ionuţ Dumitru potrivit căreia ANAF este, de fapt, principalul vinovat, pentru că „nu e capabil sau nu vrea să controleze preţurile de transfer, iar atunci trecem la această impozitare discreţionară. Este doar o acoperire a incapacităţii ANAF-ului de a controla aceste preţuri". 

Ce efect ar avea aplicarea unei astfel de măsuri în România? În primul rând destabilizarea mediului de afaceri, insecuritate şi probleme pentru firmele care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul nostru şi, foarte posibil, o scădere a investiţiilor, din moment ce antreprenorii vor începe să-şi pună întrebări legate de unde, cât şi cum mai merită să investească în România. Iar preţul ar fi unul prea mare de plătit, crede secretarul general al AOAR, care susţine că astfel de situaţii se generează „fără măcar a avea un contrabalans nu ştiu ce câştiguri la bugetul de stat". 

„Atunci apelezi la metode rudimentare. Era un banc pe vremuri: 'Cât ne trebuie? Păi ne mai trebuie atâta. De unde luăm? Mai pune un procent!'. Nu? Adică se fac nişte evaluări şi nişte soluţionări absolut discutabile din lipsă de justificare şi a arăta de ce faci o astfel de măsură. Vedeţi că mă feresc să spun studiu de impact, că m-am plictisit de sintagma asta ca de mere pădureţe, de 27 de ani toată lumea o mestecă aşa ca pe o bomboană dulce, dar nu s-a făcut niciun studiu de impact de 27 de ani", mai spune Cristian Pârvan. 

Concret, problema nu e la impozitarea firmelor, ci la activitatea ANAF şi la faptul că există foarte multe zone neexploatate din punct de vedere fiscal în România. Şi atunci, astfel de măsuri apar pentru că de undeva tot trebuie să fie asigurate schimbările pe care cei de la guvernare şi le-au propus pe plan social. Pe scurt, tot 'cei mici' trebuie să plătească. 

„Adică, pe principiul poporului, tot în boul care munceşte dai. Aşa zice poporul, n-am zis-o eu. Am ajuns la nişte lucruri foarte simple. În secolul 21 e prea simplu. Ţăranul n-avea în cine să dea, avea boul care trăgea la plug şi numai în ăla putea da. Dar noi zicem că suntem superiori ţăranului, săracul. Nu?", explică „popular" situaţia Pârvan.

Desfiinţarea Pilonului II de pensii

Încă dinainte de a fi învestit oficial ca ministru, ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, a intrat în atenţia presei şi a opiniei publice cu declaraţia referitoare la desfiinţarea Pilonului II de pensii, fapt care l-a făcut pe Dragnea să spună că a început mandatul „cu stângul". După mai multe contraziceri publice din partea şefului de partid şi a premierului Mihai Tudose, concluzia pe care a desprins-o Ionuţ Dumitru este una singură: „Să-i lăsăm să se lămurească dânşii întâi". 

Deşi nu s-a vorbit în clar despre naţionalizare, ci despre o eventuală posibilitate a cetăţenilor de a opta încotro merg banii de la acest pilon, discuţia publică a divagat, inevitabil, şi spre acest punct, o posibilitate despre care Ionuţ Dumitru spune că iese din calcul pentru că ar fi neconstituţional să se întâmple aşa ceva.

„Eu fac un singur comentariu aici: acele conturi de Pilonul II sunt conturi individuale. Adică sunt activele fiecărui individ. Ştim cu toţii că în Constituţie dreptul de proprietate este garantat. Adică dacă eu am nişte active care sunt ale mele, individuale, cum poţi să-l naţionalizezi? Dar nu ştiu dacă era discuţia despre naţionalizare, că înţeleg că discuţia era alta. Să treci activele respective în Pilonul I sau în Pilonul III. Eu cred că discutăm inutil atât timp cât ei între ei se contrazic, n-are sens", crede Dumitru. 

Discuţia despre desfiinţarea Pilonului II de pensii a apărut mai mult pentru că ministrul Finanţelor e un „băiat tânăr", care n-a ştiut cum să răspundă la întrebările presei, dar oricum, nu se poate face de azi pe mâine, chiar dacă întreaga poveste a acestui fond este un „experiment pentru ţările est-europene, nu-l găsiţi în nicio ţară dezvoltată. Cine profită? Păi cine administrează, nu? Că ăia sunt oameni foarte inteligenţi, foarte pregătiţi, ca în toate băncile, în toate firmele de asigurări, şi când se duce dracu' zic 'Plătiţi voi, ăia mici!'. Că noi ne-am plătit bine cât am stat la conducere", susţine Cristian Pârvan. Mai mult, acesta e de părere că, oricum, dacă ar fi să se desfiinţeze cu adevărat această contribuţie, nu s-ar întâmpla mare lucru pentru că, proiectat pe 10-20 de ani, randamentul Pilonului II nu este unul de natură să dea o garanţie foarte mare pentru susţinerea sistemului de pensii.  

„Nu zici că desfiinţezi Pilonul II, că este firesc atunci ca toată lumea să sară şi să spună 'Cum, peste noapte v-aţi trezit cu desfiinţarea Pilonului II?'.  La noi ar trebui, la fel, puse cifre jos. (...) Hai să vedem de unde provine deficitul. Până acum câţiva ani era ideea că sunt mai mulţi pensionari decât ăia care lucrează. Între timp, pensionarii îşi fac datoria şi mor, astfel încât s-a ajuns totuşi să fie acum 10 pensionari la 9 oameni care lucrează. (...) Nu se întâmplă nimic (n.r. dacă se desfiinţează). 

(...) Atunci, problema care se pune e că e adevărat că sistemul de stat nu va fi capabil să plătească toate pensiile, dar şi aici sunt nişte distorsiuni şi nişte calcule foarte discutabile, mă refer aici la Decreţei, că toată presa şi toată opinia publică e cu Decreţeii-n gură, ce ne facem când o să vină Decreţeii la pensie? Decreţeii la pensie sunt în Vest, acolo sunt Decreţeii. (...) O să fie o problemă de genul ăsta, categoric o să fie o problemă, dar nu de amploarea de care toată lumea se sperie, că sistemul o să se ducă dracu'. Ce va duce dracu' sistemul este faptul că, într-adevăr ne depopulăm, faptul că muncim puţin, că noi contribuim puţin", este convins secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri.

Amânarea reducerii TVA şi creşterea salariului minim

Dacă desfiinţarea Pilonului II este o măsură despre care putem discuta, deocamdată, mai mult ipotetic, dat fiind faptul că nici contradicţiile din aceste zile nu au dus la niciun rezultat concret, amânarea reducerii cotei TVA este o certitudine, o schimbare despre care, însă, atât Dumitru cât şi Pârvan sunt de acord că nu va avea efecte semnificative, ba chiar ar trebui să fie anulată complet. 

„Din punctul meu de vedere, ca economist, măsura asta de reducere a TVA de la 19 la 18% trebuia anulată complet. Nici măcar nu trebuia amânată, trebuia pur şi simplu anulată. De ce? Pentru că noi avem deja o rată de TVA printre cele mai mici din Europa. Cota standard la 19% e a doua sau a treia cea mai mică din Europa. Venim de la a treia sau a patra cea mai mare din Europa, 24% şi suntem acum la a doua-a treia cea mai mică. Mai are vreun sens să ne gândim că ar trebui să reducem TVA-ul, în condiţiile în care avem deja o problemă cu consumul în exces, consumul creşte prea repede? Mai are sens vreun stimul asupra consumului? Eu zic că nu. Şi cred că orice economist responsabil poate să facă această evaluare şi să spună că nu mai trebuie stimulat consumul. Haideţi să ne bazăm pe logică", a declarat pentru Gândul Ionuţ Dumitru. 

Pe acelaşi palier se situează şi secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, care crede că TVA-ul şi-a epuizat rolul său de motor de creştere şi de consum, că scăderile au fost oricum foarte mari, iar efectul acestei măsuri va fi extrem de redus: „e mai mult cifric şi speculativ, nu va avea nici în plus, nici în minus, şi dacă-l scad, şi dacă-l lasă, efectul TVA-ului s-a dus", subliniază Pârvan. 

Această măsură trebuie privită, însă, în strânsă corelaţie cu creşterea salariului minim pe care cei de la PSD anunţă să-l majoreze direct la 2000 de lei din 2018, un salt destul de mare care trebuie analizat ca impact atât pentru moment, cât şi din urmă, pentru a vedea care a fost, per total, efectul asupra economiei pe care creşterile foarte importante din ultimii ani le-au avut. 

„Au fost creşteri foarte mari: în 2012 salariul minim era 700 şi ceva de lei, astăzi e 1450. Deci practic s-a dublat, în patru ani de zile salariul minim a fost dublat. O astfel de evoluţie nu poate să nu aibă consecinţe economice şi cred că trebuie să înţelegem foarte bine care au fost aceste consecinţe şi dacă sunt pozitive sau nu şi să vedem care ar fi parcursul de urmat pentru anii următori, cât de repede trebuie să creştem salariul minim şi dacă el trebuie corelat cu ceva sau nu. Cred că ar trebui să găsim cumva o formulă de creştere a salariului minim în funcţie de anumiţi indicatori. (...) Ce antreprenor poate să susţină o creştere a salariilor de 30% într-un orizont atât de scurt de timp? Deci creşterea de la 1450 spre 2000 de lei pare una foarte mare pentru a putea fi acomodată uşor de companii, în general, aşa, la o primă citire", arată preşedintele Consiliului Fiscal. 

„Partea cu salariul minim: este o provocare în contextul creşterii extrem de accelerate a salariului minim pentru mediul de afaceri, mai ales pentru firmele cu marjă mică de profit, dar pe de altă parte, faptul că mediul de afaceri ştie de la început, deci nu mai vii că de mâine creşte, spui care va fi nivelul, apoi îşi face socotelile. Poate, nu poate, ce trebuie să facă să poată? 

Problema, de partea cealaltă, că nu se discută să se mai pună totuşi stop la sociale, că nu se mai poate, să treacă lumea la muncă. Pentru că au mărit indemnizaţia socială la 510 lei şi atunci mediul de afaceri, noi am întrebat: Păi la 1450, cu taxele şi impozitele aferente, rămân în buzunar cu 950 de lei. Atunci se pune întrebarea logică, de ce să muncesc opt ore pe zi, o lună de zile pentru 950 de lei, când stau acasă, nu fac nimic şi-mi dai 510. Dar noi nu vorbim despre asta, că vai, să fim politically corect. Moare omul! Mor unii", detaliază Cristian Pârvan o altă problemă care afectează, tangenţial, sistemul de salarizare şi despre care nu se vorbeşte foarte mult în spaţiul public.

Ca urmare a tuturor acestor modificări, mediul de afaceri a reacţionat foarte rapid, cele mai mari companii din România au avut vineri o întâlnire de urgenţă, iar Camera de Comerţ a transmis guvernanţilor un avertisment foarte dur. Consecinţele asupra mediului economic pot fi, astfel, extrem de sensibile, pentru că măsurile anunţate îi îngrijorează pe mulţi, mai ales că s-au făcut fără o consultare prealabilă: „În mod clar, dacă se iau decizii cu impact major, de tipul impozitarea cifrei de afaceri în loc de impozitarea profitului, creşterea salariului minim atât de rapid sau taxă de solidaritate sau alte lucruri care au apărut ca elemente de noutate, fără a consulta pe nimeni, fără a pune în dezbatere publică aceste măsuri, fără a face studii de impact, evident că îngrijorează lucrul ăsta pe toată lumea, că nu poate să nu aibă impact în economie astfel de măsuri, impactul este major. (...)

E clar că în momentul în care ai o presiune fiscală mult mai mare şi un mediu de taxare mult mai puţin prietenos, evident că procesul investiţional este afectat. Tocmai de aceea trebuie foarte multă chibzuinţă atunci când iei astfel de decizii şi, în primul rând, studiu de impact. Orice decizie trebuie fundamentată, trebuie să ai o evaluare a impactului potenţial, să vezi dacă decizia e bună sau nu", arată Dumitru. 

Lucrul care a stârnit cea mai multă revoltă este, de fapt, exact această absenţă a consultării care încalcă chiar principiile democraţiei şi care trebuie să fie una reală, nu doar formală, mai ales când vine vorba de schimbări atât de „dramatice". 

„Dacă e democraţie, aşa cum se spune tot timpul, că Guvernul are dreptul, Parlamentul are dreptul, e adevărat. Nu putem să comentăm şi să contestăm că au dreptul, dar şi mediul de afaceri are dreptul, tot în baza legii, să fie consultat. De aia avem Legea dialogului social. Consultarea cu mediul de afaceri în faţa unor alegeri atât de importante ca măsuri este normală şi democratică. Cam asta a fost tema centrală. N-a zis nimeni ceva radical, dar am zis că nu se poate aşa. (...) argumentul stă tot în democraţie, nu putem să avem democraţie numai când şi unde ne convine. Nici democraţia nu e uşoară. Ori ceri autocraţie şi bună ziua, ori, dacă vrei democraţie, lucrăm tot cu instrumentele democraţiei", argumentează Pârvan, care susţine că aceasta nu e doar părerea sa, ci şi a multora dintre cei din mediul de afaceri. 

De fapt, concluzia pe care o desprinde secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri este aceea că toate temele au fost tratate superficial, chiar dacă până la urmă e cumva normal într-un simplu program de guvernare, dar mai important e să nu fie şi aplicate în acelaşi mod. „Această schimbare de optică atât de dramatică arată că 'E uşor a scrie versuri/ Când nimic nu ai a spune/ Înşirând cuvinte goale/ Ce din coadă au să sune'. Bietul Eminescu ştia ce ştia. E uşor să scrii măsuri şi să iei angajamente şi să crezi că răstorni lumea, după care să constaţi că lumea nu se răstoarnă chiar cum vrei tu şi nu funcţionează chiar cum ţi-ai închipuit tu. Şi atunci mai schimbi o dată", încheie Cristian Pârvan. 

Cele mai mari companii din România, întâlnire de urgenţă vineri, după măsurile fiscale anunţate de PSD

Cele mai mari companii din România, cele mai mari business-uri, cei mai puternici antreprenori români, au convocat de urgenţă vineri, o întâlnire pentru a protesta împotriva măsurilor fiscale anunţate de PSD prin noul program de guvernare.

Coaliţia pentru dezvoltarea României, Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România, Romanian Business Leaders, Camera de Comerţ Americană în România, Camera de Comerţ şi Industrie Franceză în România, Camera de Comerţ şi Industrie Româno Germană şi Consiliul Investitorilor străini, au anunţat o conferinţă de presă comună, scrie Ziarul Financiar. 
 
Joi seară, Coaliţia pentru Dezvoltarea României a anunţat că măsurile fiscale anunţate prin programul de guvernare, începând de la introducerea unui impozit pe cifra de afaceri, până la taxa de solidaritate, care ar trebui să fie plătită de cei care câştigă peste 10 salarii minime în România, vor afecta investiţii de amploare şi vor compromite ciclul pozitiv de creştere în care se află economia românească.
 
„Coaliţia pentru Dezvoltarea României apreciază că lansarea unor astfel de propuneri slăbeşte încrederea în clasa politică şi în executiv, creşte semnificativ nivelul de risc, concretizându-se în diminuarea drastică a volumului investiţiilor private, româneşti şi străine, cu deteriorarea corespunzătoare a indicatorilor de dezvoltare economică şi socială, materializându-se în ultimă instanţă în nivelul de trai al cetăţenilor acestei ţări”, a afirmat Coaliţia pentru Dezvoltarea României.
 
Spre surprinderea tuturor, PSD a venit joi dimineaţă cu un program de guvernare care prevede o revoluţie fiscală în ceea ce priveşte taxarea companiilor şi anunţă noi taxe pentru persoanele fizice.
 
În acest moment, 49% din business-ul din România aparţine investitorilor străini, 47% companiilor private româneşti şi 4% regiilor de stat.
 
La depunerea jurământului noului guvern Tudose, Klaus Iohannis, preşedintele României, a spus coaliţiei de guvernare PSD-ALDE: ”Aţi băgat ţara în criză, încetaţi cu această ţopăială fiscală”. 
 
Reacţii în lanţ după modificările fiscale ale PSD. Avertismentul Camerei de Comerţ
 
După criticile dure aduse chiar de preşedintele Klaus Iohannis, vineri, şi Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) a transmis un punct de vedere prin care reprezentanţii se declară îngrijoraţi cu privire la aceste schimbări, avertizând că „modificarea netransparentă a fiscalităţii va conduce la un sistem instabil şi impredictibil".
 
„Modificările legislative propuse în domeniul fiscal reprezintă o reorientare majoră, fapt care creează îngrijorări cu privire la capacitatea comunităţii de afaceri de a se adapta noii paradigme fiscale. Remarcăm absenţa unei consultări reale a companiilor din România şi, în egală măsură, lipsa unui studiu de impact corespunzător (...) Modificarea netransparentă a fiscalităţii va conduce la un sistem instabil şi impredictibil, ceea ce va afecta puternic atractivitatea României ca destinaţie investiţională", transmite CCIR printr-un comunicat de presă. 
 
Camera de Comerţ atrage atenţia şi că investiţiile în România au scăzut îngrijorător, astfel că e nevoie de un cadru normativ stabil, realizat cu respectarea legislaţiei Uniunii Europene, dar şi prin colaborarea cu toate părţile care fac parte din ciclul comercial şi industrial. 
 
„Absenţa consultării tuturor actorilor implicaţi este unanim recunoscută ca fiind contra-productivă şi generatoare de neîncredere între mediul public şi cel privat. Alături de celelalte structuri ale mediului asociativ, CCIR îşi manifestă disponibilitatea totală de consultare cu noul Guvern, în vederea realizării unei analize de impact cuprinzătoare cu privire la schimbarea legislaţiei fiscale", au mai transmis reprezentanţii Camerei de Comerţ.

 

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.

ULTIMA ORĂ
BREAKING NEWS! Devastator! A fost anunţată decizia finală în cazul lui Năstase după reacţia avută la adresa Serenei Williams. Pedeapsă incredibilă pentru Nasty

Lasă-ne feedback despre noul site Gândul.info