Cristina ANDREI
Cristina ANDREI
6919 vizualizări 7 ian 2016

Cu aspiraţii naţionale sau doar în limitele comunei natale, preşedinţii ştiu una şi bună: reforma începe cu ei. Şi cu ceilalţi doi-trei fondatori care şi-au pus semnătura pe actul de înregistrare. Gândul i-a contactat pe câţiva dintre ei, care au detaliat doctrina pe care o revendică, cele mai importante obiective, dar şi modul în care îşi propun membrii de partide să îi facă pe oameni să dea votul de încredere.

Partidul Povestitorilor de Fericire din Târgu Mureş sau Partidul Vesel. Aşa s-ar fi putut numit astăzi Partidul Oamenilor Liberi, despre care unul dintre fondatorii săi, Dan Maşca, spune că este „deja un partid mai special. „Totul a plecat de la povestea despre fericire pe care o cunoştinţă care locuia peste hotare i-a spus-o despre un partid. Adrian mi-a spus: Uite, Dan, în Olanda, când am făcut eu doctoratul şi şcoala acolo, într-o comună, nişte oameni au spus: ‘Dacă la locale votaţi Partidul Povestitorilor despre Fericire, noi, din bugetul comunei, vom aloca fonduri ca să se scrie pentru copiii noştri din comună poveşti despre fericire.’. Tu având revista Tuş cu colegii tăi, punând-o la liber cu acces gratuit, traducând-o în mai multe limbi, ai putea să faci şi tu treaba aceasta în Târgu Mureş, un partid al Povestitorilor de Fericire din Târgu Mureş”, povesteşte Dan Maşca.

Spune că a vrut să înfiinţeze ceea ce numeşte primul partid „fără şef la Bucureşti şi Budapesta”, pentru că în Târgu Mureş politica maghiară este foarte influentă, spune el.

L-a numit Partidul Oamenilor Liberi pentru ca oricine, din orice colţ al ţării să poată să fie liniştit membru, dar şi pentru că fondatorii lui se declară oameni liberi care n-au făcut contracte cu statul şi nici nu au schelete în dulap. Doctrina? Nici vorbă de aşa ceva!

„În Bucureşti, când mergeţi către magazinul Unirea, Intercontinentalul este pe stânga. Când veniţi către Inter de la Unirea, e pe dreapta. Atâta e stânga şi dreapta în comunitate. Deci nu există stânga şi dreapta în comunitate. Dar au reuşit să-i spele pe creier, plecând de la cei mai tari academicieni, jurnalişti, IT-işti, ţinându-i de fapt dezinformaţi”. Pe scurt, Partidul Oamenilor Liberi merge pe „adevărata politică”, pe bunăstarea comunităţii.

„Nu există doctrină la locale, nu. Noi suntem oameni liberi. Pomul acela, ce doctrină să-i dau unui pom? La o şcoală dotată publică care să aibă aceeaşi dotare ca şcoala de la Caragiale din Bucureşti? Care e doctrina aceea? De şansă egală? Nu este doctrină”, ţine să specifice Dan Maşca. Acesta ţine să arate şi că Partidul Oamenilor Liberi scrie, practic, istoria, pentru că este unul dintre puţinele momente în care „baronii locali” au o concurenţă şi o opoziţie reală.

„Singura noastră şansă a fost ca, pentru prima dată, baronii noştri de Târgu Mureş, Florea de la PNL acum, fost PDL, cu udemeriştii, să aibă nişte oameni care fac o minimă opoziţie şi liber să ne exprimăm opinia despre anumite lucruri. Ei neavând cum să-l sune pe Zuckerberg să-i spună ‘Închide-i contul lui Maşca’, aşa cum sună la ziar şi spun să nu mai scrie articole că nu le mai dau bani de comunicare”, spune, râzând, fondatorul partidului.

Cum o să-i convingă pe oameni că merită votul lor? Tot simplă ca „bună ziua” pare situaţia şi în acest caz, pentru că fondatorul, programator de meserie, spune că va miza pe cartea online-ului.

„ În oraşe 70% au acces la Internet. Impactul pe care îl ai în rândul oamenilor, care sunt aşa-zişii influenţatori din comunitate este foarte mare, iar această libertate dată de faptul că nu poate să sune baronul local la Zuckerberg, la ăla cu Internetul, la server, la ăştia, asta ne dă şansa ca, printr-un efort minim, să ajungem la mulţi oameni. Până acum, politicienii n-au făcut decât să se asigure că nu au niciun fel de concurenţă, iar abordarea generală era ceva precum Dan Maşca e bun în IT, dar să nu se bage, mă, în zona asta a noastră. Stai tu, domnule, la serviciul tău, fă-ţi datoria, plăteşte-ne nouă taxele şi impozitele în comunitate, că ştim noi cum să le mânărim”, îşi aminteşte cel care acum are propriul său partid.

„Bulgărele a început să se rostogolească”, încheie el.

Partidul Agricultorilor - „Şmecherii ăştia vin pe la ţară şi, cu un mic şi o bere, îl fac pe om să voteze"

Imediat după Revoluţie, politica a făcut loc pentru partide de orice fel, iar prezentul pare şi el un moment foarte bun pentru ca cei ce doresc să înfiinţeze formaţiuni şi să se pună pe treabă. Aşa au considerat şi cei care au înfiinţat Partidul Agricultorilor din România şi care, dincolo de faptul că este un partid agrar, are aspiraţii politice în toate zonele.

„Ideea este mai veche un pic. Eu, personal, într-o cuvântare în cadrul Conferinţei Naţionale a Agricultorilor de acum patru ani, am atras atenţia că pentru decizii în ceea ce priveşte politicile în agricultură avem nevoie neapărat şi de o structură politică, pentru că cei care iau decizii nu se pricep sau, mă rog, sunt cu alte interese, aşa cum ni s-a demonstrat atâţia ani”, a declarat pentru gândul Marcel Cucu, secretar general interimar al formaţiunii.

Patru membri fondatori a avut mai întâi partidul, iar acum duc prin ţară o campanie în toată regula prin care să recruteze adepţi în toate judeţele. Solicitările telefonice, spune Cucu, sunt deja foarte multe, iar planul pe care mizează este nevoia cetăţenilor, mai ales a celor de la ţară, de a se orienta spre nevoile proprii.

„Doctrina este de centru, noi ne situăm undeva pe centru-dreapta şi, totuşi, cu abilităţi pentru creşterea nivelului de trai al populaţiei în general, nu doar a celor de la sate. O putem încadra bine într-o doctrină creştin-democratică, ceva de centru-dreapta. Urmează să o definim exact, teoretic vorbind. Practic, însă, obiectivele pe care ni le-am propus noi fac parte din toate spectrele, ca să zic aşa”, arată Marcel Cucu, ce ţine să precizeze că nici populaţia urbană nu este lăsată la o parte.

Dacă sunt mai sceptici sau mai puţin informaţi, românii de la ţară au toate motivele să fie aşa pentru că „timp de 26 de ani fost numai minţiţi”, spune el. Dincolo de minciună, însă, există un fenomen şi mai grav pe care actualul secretar general al Partidului Agricultorilor ţine să-l scoată în evidenţă: prostirea populaţiei.

„De exemplu, când se fac campaniile electorale din patru în patru ani merg şmecherii ăştia pe la ţară şi cu un mic şi o bere l-au pus pe om să-l voteze. Omul nu prea are cunoştinţe de ceea ce se întâmplă, el crede că aşa trebuie să decurgă viaţa. Nu vedeţi că şi învăţământul în zona rurală este într-un hal fără de hal. Sănătatea nu mai vorbim. Chestiunea este ca noi să putem aduce ăn apropiere oameni care sunt un pic mai „răsăriţi” din punctul de vedere al educaţiei, prin zonele rurale, în toate judeţele ţării, în aşa fel încât mesajul să poată ajunge la om, să ajungă mesajul clar către oameni”, ar dori Marcel Cucu.

Pentru aspiraţii naţionale, însă, e nevoie de un element destul de greu de obţinut care le pune din star în dezavantaj pe micile partide: resurse. Bani de la stat primesc doar formaţiunile cu activitate consacrată, iar secretarul general spune că sprijinul lor din acest punct de vedere se bazează mai mult pe „agricultori, mai mici, mai mari, pe sponsorizări”, dar toate trebuie să fie, însă, legale. „De altel, noi ne-am propus ca în acest partid să creăm aşa o ţinută morală deosebită, să ne încadrăm în ceea ce se vorbeşte acum de schimbarea clasei politice”, adaugă Cucu.

Partidul Gălăţenilor - „Noi nu suntem nici pesedişti, nici liberali. Suntem Gălăţeni"

Schimbarea mentalităţii şi a modului de a face politică. Asta îşi propune, pe scurt, şi Partidul Gălăţenilor, una dintre formaţiunile care a beneficiat de noua lege de înfiinţare a partidelor din mai 2015 şi care a reuşit să intre în oferta electorală din România. Constantin Telegan, preşedintele organizaţiei spune că mijloacele cu care ei se avântă în lupta politică sunt “altele”.

„Partidul Gălăţenilor este un amestec de civism cu partid politic, pentru că nu ţinem neapărat să mergem pe un număr imens de adeziuni, ci pe faptul că fiecare cetăţean al oraşului şi al judeţului Galaţi, dacă are o carte de identitate are drepturi, dar nu trebuie să aibă şi obligaţii electorale”, a spus politicianul pentru gândul.

Despre doctrină, preşedintele Partidului Gălăţenilor spune că formaţiunea este interesată atât de dezvoltarea economică a zonei, cât şi de partea socială a populaţiei din Galaţi. Pe scurt, nou-înfiinţata formaţiune rămâne undeva la mijloc, iar „partidul este unul de centru pentru că dorim să ne mulăm foarte bine şi pe stânga şi pe dreapta”, a conchis politicianul.

Deşi deocamdată rămâne la statutul de partid local, Gălăţenii sunt de părere că, nici dacă şi-ar dori, momentan nu ar putea să atingă procentul necesar pentru accederea în Parlament din cauza legii neclare şi neconstituţionale. „Ni se impune un prag de 20% partidelor nou-înfiinţate, cu trei membri, şi, din câte am îneles eu, e obligatoriu să candidezi în patru judeţe. Ceea ce nu se poate. Partidul nostru, Partidul Gălăţenilor, este un partid local care are jurisdicţie doar pe judeţul Galaţi. Nu este corect şi nici constituţional ca noi, Partidul Gălăţenilor, să nu avem drepturi egale cu celelalte partide şi să avem un prag electoral de 20%”, a declarat Constantin Telegan.

Mai mult, aceştia sunt hotărâţi să discute cu celelalte formaţiuni politice nou-înfiinţate şi să meargă direct la Curtea Constituţională cu o plângere care „să le dea înapoi” dreptul unui prag electoral de 5%. De fapt, justiţia este una dintre problemele cele mai importante de pe agenda partidului de pe malul Dunării., pentru că, spune preşedintele ei, nerespectarea legilor pune în pericol statul de drept. Mai departe, drepturile cetăţenilor, pe care „statul este obligat să le respecte” sunt şi ele pe lista de priorităţi. Cu temele făcute, Gălăţenii vor să obţină la alegerile locale peste 60% din sufragii. Cum o să-i convingă pe alegători pentru un aşa procent? Explicaţia e floare la ureche, mai ales că se bazează pe originea pur-gălăţeană.

„Păi simplu de tot. În primul rând, este clar: noi nu suntem pesedişti, suntem Gălăţeni. Sau altceva: noi nu suntem liberali, suntem Gălăţeni. Eşti gălăţean, ai partidul tău care te reprezintă, deci votezi Partidul Gălăţenilor, nu votezi PSD. Nu mergem pe pesedişti, penelişti, uneperişti şi aşa mai departe. Noi suntem. Gălăţeni. Iar gălăţenii au partidul lor care îi reprezintă”, a concluzionat Telegan.

Partidul Alianţa pentru Domneşti „a speriat" deja primăria din comună

Dintre partidele locale, unul la care prea puţin s-ar fi aşteptat electoratul este cel format de locuitorii din comuna Domneşti de la lângă Bucureşti. Partidul a fost admis în instanţă la 15 decembrie, iar membrii fondatori au fost cinci, „mai mulţi decât prevede legea”, arată preşedintele Partidului Alianţa Pentru Domneşti, Roxana-Mihaela Vlad.

„Chiar sunt mulţi cei care doresc să devină membri. Noi ne-am implicat activ, eu m-am implicat activ, oamenii mă cunosc în comună şi atunci credeţi-mă că au îmbrăţişat ideea partidului încă de când am depus actele la tribunal. Se bucură pentru că, aşa cum ştim, partidele-mamut – PSD, PNL – se cam apropie de final, e o istorie sau vor fi o istorie. Este nevoie de forţă proaspătă, este nevoie de o schimbare, şi atunci chiar îmbrăţişează la toate nivelurile această idee, şi ca vârstă, şi social”, spune aceasta.

Doctrina – liberală de centru-dreapta – se cere definită ca la carte, aşa că preşedintele arată că este vorba despre „un partid local cu orientare liberală de centru-dreapta, cu tradiţie creştin-democrată, cu accent pe protecţia mediului, dezvoltare locală şi încurajarea iniţiativei privat”, citând un document oficial din viitorul statut al partidului.

O modalitate bună de a recruta simpatizanţi este şi „informarea din poartă în poartă”. Roxana Vlad spune că, deşi partidul abia a fost confirmat ca înfiinţat, campania de distribuire de informaţii şi de listare a problemelor locuitorilor din comună a început deja.

„Am început această campanie – campania de informare, o numesc eu. Sunt luni bune în care eu a ieşit aproape zilnic pe stradă, am stat de vorbă cu oamenii. Este şi uşor şi greu în egală măsură, depinde de situaţie. Oamenii sunt sătui, cel puţin la nivelul nostru, la nivel local. Eu cred că şi la nivel central sunt sătui. Vă daţi seama că în momentul în care vii cu nişte proiecte reale şi realizabile, în momentul în care vii cu o echipă reală, oamenii sunt deschişi, au o alternativă. În momentul acesta chiar au o alternativă faţă de politica ce se face, între ghilimele, în momentul acesta în Domneşti, faţă de administraţia locală care nu dă doi bani pe localnicii din Domneşti, nu dă doi bani pe mine, pe vecinul, pe toată comunitatea, vă daţi seama că existăm ca o alternativă reală”.

Alianţa Pentru Domneşti, spune şefa sa, „a speriat” deja administraţia locală care a decis să întrerupă metodele de comunicare virtuală cu cetăţenii. Primăria şi-a închis pagina de Facebook, spune preşedintele partidului, pentru că oamenii ajunseseră la limită şi începuseră să posteze problemele reale pe care le aveau. „A fost ziua în care democraţia a murit în Domneşti”, a concluzionat Roxana Vlad.

În rândurile partidului sunt primiţi cu braţele deschise toţi cetăţenii, toţi sunt „membrii ideali” în ochii preşedintelui, ca arată încă o dată că sunt foarte multe lucruri de făcut, mai ales din fonduri europene. „Asta le spun tuturor, am avea bani din fonduri europene să ne asfaltăm până şi curţile, pentru că la noi problema este foarte gravă: iluminatul public, străzi neasfaltate, gropi. Eu zic că dacă, fiecare, la rândul lui, încearcă din răsputeri să facă ceva, n-avem voie să nu reuşim. Chiar n-avem voie. Cred că e un tren în care ne-am urcat cu toţii anul acesta şi nu trebuie să ne dăm jos decât atunci când îl punem pe picioare şi trebuie să meargă la destinaţie până la capăt”.

Comuna Domneşti este doar începutul, pentru că preşedintele nou-înfiinţatului partid ţinteşte „politica mare”. Ca să ajungă la nivel naţional crede, însă, că este nevoie de alianţe între micile partide apărute de curând, pentru ca astfel buturuga mică să răstoarne carul mare.

„Schimbarea trebuie să pornească de la mic la mare, degeaba schimbăm la nivel local dacă, la un moment-dat, nu ajungem şi la nivel naţional. Dar la fel de sigură sunt că dacă reuşim să schimbăm fiecare la nivel local, deja sforile nu se vor mai trage şi datoriile politice dispar”, încheie încrezătoare Roxana Vlad.  













 

Citește și: