Decizie Uninominalul lui Tăriceanu, respins

Curtea Constituţională a dat jos „candidaţii de pe pereţi”

Contestaţia lui Traian Băsescu a trecut şi magistraţii au respins folosirea listelor suplimentare de candidaţi la parlamentare

Liberalii promit că urgentează, în Parlament, rezolvarea neconstituţionalităţii legii

1 foto 0 audio 0 video 0 alte fisiere

Curtea Constituţională a dat jos „candidaţii de pe pereţi”

Votul uninominal – varianta Tăriceanu s-a întors la Parlament. În urma sesizării preşedintelui Traian Băsescu, care anticipase că nu vor fi acceptaţi „candidaţii de pe pereţi”, Curtea Constituţională a declarat, ieri, neconstituţionale trei articole ale legii pentru introducerea votului uninominal, asupra căreia Guvernul îşi asumase răspunderea la sfârşitul lunii octombrie. 

Primele două dintre acestea se referă la listele suplimentare de candidaţi la nivel naţional. Proiectul susţinut de Executiv permitea ca fiecare partid sau alianţă politică ori electorală să propună, pentru Camera Deputaţilor şi Senat, câte o listă de rezervă, necunoscută însă de alegători, deoarece numele candidaţilor nu ar fi fost trecute în buletinele de vot, ci ar fi fost doar afişate în secţiile de votare. La această listă suplimentară, nesupusă votului, partidele ar fi apelat în cazul în care ar fi obţinut, la alegeri, în urma redistribuirii, mai multe mandate decât numărul candidaţilor înscrişi în colegiile uninominale.

„În situaţia în care un partid politic, alianţă politică sau alianţă electorală obţine la nivelul unei circumscripţii electorale un cât electoral care este superior numărului total de candidaţi din circumscripţia respectivă, se va proceda la atribuirea de mandate către persoanele de pe lista naţională suplimentară, în ordinea de pe lista întocmită de competitorul electoral respectiv”, stipulează cel de-al doilea articol declarat neconstituţional. Curtea a precizat că atribuirea mandatelor de parlamentar unor candidaţi, nominalizaţi pe liste suplimentare, care nu au primit „votul exprimat direct, nemijlocit de către alegător” contravine Constituţiei, care „obligă la alegerea directă a Parlamentului”.

Magistraţii s-au mai opus şi unei definiţii date în actul normativ alegerilor anticipate, prin care se înţelegeau „alegeri organizate în cazul încetării înainte de termen a mandatului sau dizolvării înainte de termen a organului ales sau în cazul reorganizării administrativ-teritoriale”. Curtea a apreciat că sunt încălcate prevederile Constituţiei legate de dizolvarea Parlamentului, deoarece s-ar fi introdus posibilitatea de organizarea a alegerilor parlamentare anticipate în cazul reorganizării administrativ-teritoriale.

Decizia Curţii Constituţionale urmează să fie motivată şi publicată în Monitorul Oficial, moment de la care devine definitivă şi general obligatorie. Apoi, în termen de 45 de zile, Parlamentul este obligat să reexamineze articolele declarate neconstituţionale.

Olteanu ameninţă cu o ordonanţă

Preşedintele Comisiei de Cod electoral, liberalul Mihai Voicu, a declarat că Parlamentul şi Comisia pe care o conduce vor lua în discuţie „de urgenţă” adaptarea textului la cerinţele Curţii Constituţionale. În acelaşi timp, preşedintele Camerei Deputaţilor, liberalul Bogdan Olteanu, a apreciat că, “într-o zi sau două”, Comisia de Cod electoral poate să facă modificările cerute de Curte şi să înainteze raportul plenului Camerelor reunite, având în vedere că “există soluţii de remediere” a celor trei articole.

În schimb, Olteanu a atras atenţia că, dacă introducerea votului uninominal este tergiversată, Guvernul ar putea emite o ordonanţă de urgenţă în acest sens. „Dacă tergiversările dintr-o parte sau dintr-alta persistă să împiedice organizarea alegerilor parlamentare în sistem uninominal, există posibilitatea ca Guvernul să-şi asume din nou politic introducerea votului uninominal, eventual prin emiterea unei ordonanţe de urgenţă în acest sens”, a spus şeful Camerei.